ECOnomist

29/07/2024

Echipa BusinessClass a revenit din concediu și a început lucrul la ediția din septembrie. Între timp, în chioșcuri puteți găsi ediția iulie-august. Vedeți mai jos câteva idei din ea:

Pe 25 iunie, au fost lansate oficial negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Businessul vorbește de ceva timp despre fondurile de preaderare, pe care Comunitatea le oferă statelor candidate pentru ca acestea să-și aducă legislația și standardele de viață la un nivel cât mai apropiat de cel al statelor membre.
Din interacțiunile cu oamenii de afaceri, inclusiv cu protagoniștii articolelor din această ediție, constatăm că procesul de aderare este perceput cât se poate de pozitiv. Cu toate acestea, nu toți conștientizează că utilizarea fondurilor acordate va fi monitorizată la sânge, iar marile companii de audit de la noi chiar sunt pregătite să facă acest lucru. De asemenea, este nevoie de consultanță cât mai profesionistă, iar cei din branșa locală de profil se gândesc să creeze o asociație în acest sens. În iunie, Parlamentul a înregistrat un proiect de lege menit să reglementeze activitatea agenților imobiliari, această piață urmând să se autoreglementeze astfel încât să ridice calitate serviciilor la standardele europene. La fel, și jucătorii de pe alte piețe se gândesc la asociere, pentru a fi mai pregătiți, pentru a atrage fonduri, dar și pentru a negocia mai avantajos condițiile și termenele de aderare. În acest sens, experții sugerează și autorităților să nu accepte imediat și orbește toate rigorile europene. Dacă ești suficient de explicit și tenace, poți obține o serie de derogări și amânări.
Acestea ar fi ideile invocate mai accentuat în ediția de față a revistei. Procesul de aderare trebuie administrat cât mai chibzuit, astfel încât să fie cât mai puțin dureros și să se soldeze cu beneficii evidente pentru economie și societate în general.

14/06/2024

După treizeci de ani de tranziție la economia de piață, autoritățile de la Chișinău vor să pună punctul pe i în chestiunea gestionării patrimoniului public: ce companii păstrează, ce vinde și ce transmite în concesiune. Pentru a fi competitive pe piață, cele care rămân ar trebui să fie gestionate de manageri profesioniști, care să le asigure o dezvoltare dinamică. Însă managerii profesioniști costă scump și, așa cm statul nu este cel mai generos angajator, ei preferă să meargă la companiile private. Astfel, în încercarea lor de a transforma companiile ce-i aparțin în entități competitive, guvernanții au constatat că cei mai buni manageri nu vor să vină la ei. De fapt, mulți ani la rând, în companiile statului, nu salariul a fost principalul atu al funcției de manager. În harababura de atunci, existau multe alte oportunități de a-și spori veniturile. Iată că acum, odată cu transparentizarea totală a activității acestor companii, mărimea remunerării devine crucială, iar statul este gata să umble la legislație pentru a oferi salarii competitive. Deși la noi a dominat mereu stereotipul că întreprinderile statului apriori nu pot fi performante, urmând a fi transmise în mâini private, în multe țări, ele se numără printre cele mai de succes firme. Gestiunii proprietății publice îi este dedicat subiectul principal al ediției actuale, dar și o serie de articole în următoarele ediții, prin care urmează să constatăm dacă acest sector a ieșit, în sfârșit, din ambiguitățile tranziției, iar transformarea unor companii de stat în firme de succes, care să tragă economia în sus, este posibilă și în Republica Moldova.

14/06/2024

De ce statul ne ia banii prin impozite și taxe și de ce este de datoria noastră să cerem ca să-i cheltuiască în cel mai responsabil și corect mod posibil.

CE SUNT IMPOZITELE SAU DE CE STATUL NE IA BANII?Vă invit împreună să descoperim „drumul banilor” și anume cm ajung ei la stat de la noi, cetățenii Republici...

15/05/2024

Cum ne depășim condiția de furnizor de materii prime și de mijloace ieftine de producere? Este una din întrebările care preocupă deopotrivă atât companiile, cât și autoritățile de la noi. Deși vânzarea materiilor prime neprelucrate și a forței de muncă ieftine a ținut ani la rând pe linia de plutire economia moldovenească, acum acest model de a face business nu mai poate fi continuat. Din cauza valorii adăugate modeste, afacerile care îl practică nu pot oferi salarii competitive și își pierd angajații, chit că aceștia pot să-și găsească fără prea mare efort locuri de lucru mult mai bine plătite în Uniunea Europeană. Companiile autohtone sunt puse în situația să-și majoreze veniturile, altfel nu au viitor. Și ele încearcă. După decenii de activitate în regim lohn, fabricile de confecții fac tot mai multe eforturi de a ieși cu branduri proprii pe piețele externe. Deși este dificil, acțiunile celor mai perseverenți din branșă încep să dea rezultate. Și fermierii se preocupă tot mai frecvent de sporirea valorii adăugate a mărfurilor după ce au exportat decenii la rând produse agricole neprelucrate, în timp ce populația consuma tot mai multă hrană de import. De ce nu am folosi materiile prime aici, acasă, ca să fabricăm propriile produse finite, să sporim valoarea adăugată, să majorăm salariile și să ne asigurăm sustenabilitatea pe termen lung? Acestea sunt subiectele, care țin cap de afiș în ediția curentă a BusinessClass, iar faptul că astfel de întrebări preocupă tot mai mulți oameni de afaceri, arată că businessul autohton însușește într-o proporție tot mai mare principiile elementare de funcționare ale economiei de piață.

10/04/2024

Din interacțiunile noastre cu oamenii de afaceri constatăm o evoluție destul de diferită a filozofiei de business în Republica Moldova. Dacă o parte (tot mai mare în ultimul timp) din antreprenori și manageri conștientizează necesitatea abordării unei maniere de administrare a afacerilor responsabile din punct de vedre social, există încă mulți dintre cei care încearcă să obțină beneficii și facilități, fentând concurența. Drept urmare, pe piețele unde aceste practici predomină, nu se stabilește un cadru concurențial normal, în care cel mai bun ajunge, de regulă și cel mai sus în topul profitabilității. Deși pe termen scurt, tacticile anticoncurențiale pot avea câștig de cauză, pe termen lung suntem cu toții în pierdere. Dacă un fermier cultivă un produs necompetitiv și nu se gândește cm să facă față concurenței, dar cere constant subvenții de la stat, el nu va evolua deloc, fiind mai degrabă o povară, afectând până la urmă gradul de competitivitate a economiei în general. La fel și firmele dintr-o regiune, dacă vor fi taxate de către stat în regim privilegiat, vor avea probabil de câștigat în plan intern, însă nu și în exterior. Așa cm piața moldovenească este destul de redusă, companiilor autohtone le trebuie deseori doar câțiva ani de la fondare pentru a simți nevoia de a se extindă peste hotare. Și acolo ajung să înțeleagă că favorurile de ordin local nu sunt deloc de bun augur pentru dezvoltarea afacerii. În economia de piață, ca și în sport, jucătorii crescuți într-o competiție justă sunt mult mai vivace, găsind oportunități de creștere acolo unde cei favorizați intră în faliment.

19/12/2023

Pe parcursul unui an, autoritățile de la Chișinău au suspendat, în baza regimului de situație excepțională, emisia a 12 posturi TV pe motiv că activitatea acestora contravine intereselor Republicii Moldova. Deși în consecință numărul posturilor s-a redus, cele rămase pe piață nu pot profita prea mult de situația creată, astfel încât să atragă mai multă publicitate. Și asta deoarece industria TV moldovenească este încă profund subdezvoltată. Audiența posturilor excluse migrează mai curând spre internet sau posturile retransmise de peste hotare prin intermediul companiilor de distribuție TV. Drept urmare, piața publicității TV s-a redus practic de două ori, iar conjunctura actuală nu oferă prea multe șanse ca aceasta să crească în anii următori. Piața are nevoie de o reconceptualizare care să permită dezvoltarea posturilor locale cu un conținut autohton.

Piața TV are nevoie de o reconceptualizare

14/11/2023

Deși de atunci au existat mai multe evenimente majore de natură să pericliteze bunul lui mers, planul inițial a fost urmat, iar proiectul a fost lansat anul trecut. Investitorul și omul de afaceri Ceslav Ciuhrii ne-a relatat despre Satul German, locul lui pe piața imobiliară și ce nou aduce el acestei piețe.

Satul German se arăta din start a fi unul dintre cele mai de anvergură proiecte de pe piața imobiliară autohtonă. Deși au existat mai multe evenimente majore de natură să pericliteze bunul lui mers, planul inițial a fost urmat, iar proiectul a fost lansat anul trecut.
Investitorul și omul de afaceri Ceslav Ciuhrii ne-a relatat despre Satul German, locul lui pe piața imobiliară și ce nou aduce el acestei piețe.
Vezi articolul👇🏼
https://bitly.ws/32gY3

17/10/2023

Nu există soluții magice. Doar prin sporirea competitivității și a productivității, Republica Moldova poate ieși din cercul vicios al subdezvoltării economice și sărăciei. Pentru aceasta însă este nevoie de aportul tuturor actorilor din economie, în primul rând, al companiilor și al autorităților statului.

SPORIREA PRODUCTIVITĂȚII, FĂRĂ SOLUȚII MAGICE

07/02/2023

Banca Națională a Moldovei reduce rata de politică monetară cu încă trei puncte procentuale după ce în luna ianuarie a redus-o cu alte 1,5%. Astfel, după ce pe parcursul anului 2022 rata a crescut de la 6,5 până la 21.5 puncte pentru a stăvili inflația galopantă, în acest an reduce și mai repede rata pentru a stimula activitatea economică pe fundalul temperării inflației

Banca Națională a Moldovei reduce rata de politică monetară cu încă trei puncte procentuale după ce în luna ianuarie a redus-o cu alte 1,5%

09/12/2022

Dacă, la un moment dat, Chișinăul ar renunța la serviciile Moldovagaz, apelând în schimb la Energocom sau Vestmoldtransgaz, aceasta ar falimenta instantaneu. Drept urmare, întregul sistem pus la punct de Federația Rusă pentru a întreține cu ajutorul gazelor gratuite regimul separatist de la Tiraspol ar intra în colaps. La fel, toată economia transnistreană, bazată pe energie gratuită, ar falimenta dacă ar fi obligată să plătească energia.
S-ar părea că este o pârghie puternică prin care Chișinăul poate tranșa diferendul transnistrean în scurt timp. Doar că, după cm a recunoscut spicherul parlamentului Igor Grosu, Chișinăul nu are pentru moment o strategie de reintegrare.

Înțelegerea autorităților de la Chișinău cu regimul separatist de la Tiraspol privind livrarea întregii cantități de gaze venite de la Gazprom malului stâng în schimbul a 50 la sută din necesarul de energie electrică pentru malul drept a luat prin surprindere multă lume. Potrivit deal-...

25/11/2022

Deși a fost publicată spre consultări cu o mare întârziere și, s-ar părea că autoritățile au avut suficient timp pentru a o cizela, Politica Fiscală pentru anul viitor are o mulțime de prevederi, care nu doar complică viața mediului de afaceri dar și va conduce la diminuarea veniturilor la buget pe unele segmente. Spre exemplu majorarea accizelor la produsele de tutun și băuturile spirtoase, potrivit experienței din alte țări, conduce la sporirea contrabandei, extinderea pieței ilegale, reducerea vânzărilor legale și, în final, pe lângă reducerea veniturilor la buget, la închiderea locurilor de muncă, extinderea economiei informale și a emigrării. În plus, politica din acest an are încă multe metehne, moștenite din anii precedenți, care se reflectă în formulări ambigue, interpretabile, care, într-un final, deseori se transformă în abuzuri. În concluzie, cu mici excepții, Politica Fiscală pentru anul 2023 nu favorizează nici businessul, nici dezvoltarea economică.

Mai multe prevederi ale Politicii Fiscale pentru anul 2023 defavorizează mediul de afaceri și economia în ansamblu. În perioada dificilă din țară, propunerile autorităților reduc gradul de predictibilitate și introduc o oarecare incertitudine din cauza formulărilor interpretabile. Pe de a...

04/11/2022

Una peste alta, ruptura s-a produs și s-ar părea că Rusia și-a folosit toate pârghiile de presiune energetică. Tariful la gaz în Republica Moldova a ajuns la 30 de lei per metru cub, iar cel al energiei electrice este de peste cinci lei pentru un kilowatt. În ambele cazuri prețurile de achiziție sunt deja la nivelul celor de pe piața europeană și mai rău nu poate fi, la prima vedere. În acest caz apare întrebarea: de ce mai tolerăm tupeul regimului de la Tiraspol? De ce nu le închidem gazul și nu le retragem licențele comerciale ale întreprinderilor din regiune? Din păcate, Tiraspolul sau, mai bine zis, Federația Rusă mai are un as în mânecă și acesta este decisiv.

Întreruperea din 1 noiembrie a livrărilor de energie electrică de la Centrala electrică de la Cuciurgan a lovit puternic Republica Moldova, scoțând în evidență faptul că nu putem face față războiului energetic la scară largă, declanșat de Rusia. Pe lângă faptul că au crescut din n...