17/09/2025
Preț - 900 lei. Bronat❗️
❗️MITTERTEICH BAVARIA GERMANY (1931-1945) - pentru persoanele pasionate de vintage, acest brand și nu anume perioada interbelică de producție, reprezintă o bijuterie, care sunt pe cât de greu de găsit, pe atât și frumoase, inclusiv o calitate care o simți îndată ce iei în mână aceste piese❗️
MITTERTEICH BAVARIA GERMANY (1931-1945) - un set compus din șase (6) duo pentru ceai, mari și comode, cu o calitate impecabilă, având între 80 ani și 94 ani, cești cu o vârstă aproape seculară în așa stare, unde a-ți mai văzut? Iși merită din plin atenția, în special pentru colecționari. Avem un porțelan pe ivory intens, cu pereți trainici al ceștilor și cu un ornament floral și vegetație, de dimensiuni mici și localizată pe toată suprafața interna și externă a ceștilor, precum și suprafața farfuriilor. Ceștile au picioruș cu relief, iar farfuriile au relief ușor pe margine. Iar marginea gurelor ceștilor și marginea farfurioarelor, sunt aurite, auritul fiind în stare bună. Este un brand cu istorie, cu renume și care în perioada de producție 1931-1945, s-a axat pe rafinament și stilul royal îndrăgit astăzi de toți cei amatori de vintage. Piesele au o stare foarte bună, fără ciobituri și crăpături.
Dimensiuni:
🔸️ceașca - capacitatea de 200 ml, înălțimea de 5,5 cm și diametrul gurei de 10 cm.
🔸️farfurioara - diametrul de 14,5 cm.
🔥Istoricul brandului:
În anul 1887, Ludwig Lindner a fondat prima fabrică de porțelan în orașul Mitterteich. Facilitatea a fost ulterior demolată în timpul unui proces de modernizare, iar o nouă hală a fost construită în aceeași locație, numită „Werk A”; numele a rămas până la închiderea fabricii în 2006.
În 1895, fabrica a fost preluată de Max Emanuel & Co., cu sediul la Londra, reprezentată de managerul lor, Alfred Pappenheim. Max Emanuel & Co. era de fapt un comerciant cu amănuntul de sticlă și porțelan, cu un magazin de dimensiuni medii direct în Londra, care avea o rețea extinsă de furnizori și alte contacte de afaceri. Multe companii renumite au lucrat cu el sau au vândut articole prin intermediul magazinului său din Londra, de exemplu, compania Riessner, Stellmacher & Kessel (Amforă) din Boemia. Principalul său interes a rămas însă sticla și, în jurul anilor 1898/1899, l-a însărcinat pe Loetz să facă „copii” (bazate pe formă, nu pe decorațiune) ale modelelor de sticlă Clutha pe care Christopher Dresser le-a furnizat lui James Couper (mulțumiri lui Bradford Braden pentru aceste informații). Se citează adesea că afacerea Mitterteich se numea Mosanic Pottery; aceasta este însă o neînțelegere, deoarece acest nume era doar o marcă comercială utilizată de Max Emanuel, care descria produse fabricate exclusiv pentru magazin.
Fabrica a angajat aproximativ 360 de muncitori în 1913 și trebuie menționat că decoratorul de porțelan Julius Müller a condus din 1895 (pe lângă slujba sa obișnuită) o casă de oaspeți („Gasthof zum Lindenzweig”) pe strada Großensterzer, care era folosită și ca cantină pentru muncitorii fabricii de porțelan, iar casa de oaspeți era și un punct de întâlnire pentru membrii partidului social-democrat din zonă. În orice caz, proprietarii britanici au fost expropriați după izbucnirea Primului Război Mondial, iar fabrica și toate activele au fost transferate în mâinile unei societăți pe acțiuni nou înființate, create de Theobald Ginker, Josef Gleißner, Ludwig Gretsch, Fritz Neumüller, Simon Neumüller, Josef Wiendl, Hans Zehendner și morarul local Enslein, care, la rândul lor, au primit un anumit număr de acțiuni.
Pentru a satisface cererea în continuă creștere, o a doua unitate („Werk B”) a fost construită în 1925 pe Hüblteichstrasse, iar numărul total de muncitori a crescut la puțin peste 300 în același an. A doua unitate a fost construită în 1937, urmată de o a treia, „Werk C”, situată pe Schulgartenstrasse. Întreaga fabrică folosea cuptoare standard pe cărbune înainte de a trece complet la cuptoare tunel pe gaz la începutul anilor 1950. Un incendiu uriaș a distrus complet partea „Werk C” a unității în 1988, iar reconstrucția necesară a durat până în 1989. Cu toate cele trei locații din nou complet operaționale, fabrica avea o suprafață de producție de 20.000 de metri pătrați și o forță de muncă de aproximativ 800 de persoane. Mitterteich AG părea să se descurce destul de bine cu situația generală de pe piața germană. Dar în august 2005, micul oraș a fost zguduit de vestea că firma, reprezentată de consiliul de administrație, a trebuit să declare faliment. Pentru cei 360 de muncitori (70% dintre aceștia fiind femei), a fost un șoc. Mica speranță ca un investitor să poată salva compania a fost distrusă de băncile locale, care nu au mai vrut să sprijine fabrica din Mitterteich. Pe 1 martie 2006, ușile care duceau spre fabrică s-au închis pentru ultima dată.
Livrarea în mun. Chișinău este gratuită, pentru mai multe detalii, vă rog un mesaj în privat.
