Cunoaşte oraşul în care trăieşti - Bârladul

Cunoaşte oraşul în care trăieşti - Bârladul „Bârladul, acest Weimar, cm îl defineşte G. Călinescu, merită cunoscut stradă cu stradă.... orice piatră a lui înseamnă istorie. MARCEL ROMAN PROCA L. I.

Bârladul de astăzi reprezintă, pentru cei mai mulți dintre noi, un oraș lipsit de obiective turistice și de patrimoniu cultural. Istoria unui oraș, indiferent de mărimea sa, nu este decât suma istoriilor particulare a celor ce au locuit aici, a poveștilor care le-au marcat vremelnica existență. A dezvălui poveştile necunoscute sau uitate ale Bârladului, a vorbi despre destinele unor personaje fasc

inante, a pune în lumină locuri ce încă mărturisesc despre trecut, înseamnă paşi pe care este necesar să-i parcurgem pentru a înţelege şi îndrăgi oraşul. Bârladul este un loc plin de povești ce așteaptă să fie împărtășite și de locuri ce se lasă, mai greu sau mai ușor, descoperite. Este un oraș cu multă istorie, legende și cu o atmosferă la limita mai multor lumi, pe scurt, un adevărat oraș. Nu putem înțelege moștenirea CETĂȚII fără să cunoaștem poveștile ce vorbesc despre domni, doamne și domnițe, despre casele în care au locuit și locurile lor de promenadă, despre moravuri, despre veselii și tristeți, într-un cuvânt despre viața așa cm înțelegeau să o trăiască bârlădenii noștri. În aceste condiții a scrie despre Bârlad a fost, este și va fi o permanentă tentație pentru cei care se simt legați sufletește de acest oraș care surprinde prin ataşamentul oamenilor faţă de acest loc.
În diferitele arhive personale, la colecţionari, ori oameni obişnuiţi există numeroase vederi de străzi şi instantanee fotografice, ce surprind infim ceva din farmecul vechiului oraş. Imaginile sunt doar o părticică a vieţii citadine de mult apuse şi trecute. Obiectivul aparatului foto nu a prins, şi nu putea altfel, decât foarte palid ceva din pulsul oraşului. Orice aşezare umană îşi are o trăire proprie ce cuprinde atât evenimente cotidiene, dar şi spectaculoase precum parăzile de 10 mai sau 23 august, baluri, recepţii, alegeri cu peripeţii, scandaluri gazetăreşti. Ici şi colo câte un pictor (Mihai Adamiu, Corneliu Vasilescu, Antonio-Romeo Pălie, Georgel Pascu, Eugen Iftene, etc.) cu talent, imaginaţie şi, mai ales inspiraţie surprind, încă, ceva din această cronică nescrisă. Şi, dincolo de asta dacă din întâmplare întâlneşti o persoană cu imagini vii încă în memorie, colbuite, parcă de trecerea vremii, greşeşti amarnic -,,Berladul” RENAŞTE, respiră, parcă se mişcă, uimeşte ochiul prin amestecul de vechi şi nou, de balcanism şi civilizaţie, dar cel mai interesant vezi o părticică din viaţa oamenilor săi, a oraşului de dincolo de oraş. Toate acestea ne oferă, dincolo de o simplă înfăţişare urbanistică, o altă imagine a Bârladului, cu aspecte privind istoria, economia, personalităţi născute aici sau care au trecut prin oraş. Peste tot puteai să vezi o multitudine de prăvălii care îşi prezentau marfa direct în stradă, în saci, în butoaie sau lăzi, din care răzbăteau un amestec de mirosuri ameţitoare: dulciuri, cafea, mirodenii, afumături şi sărături. Un furnicar de lume de tot felul: meşteşugari cu şorţuri lungi până aproape de călcâie şi mânecile suflecate; vânzători care te trăgeau de mână sau te asurzeau îmbiindu-te cu tot ce se poate imagina; ţărani desculţi, dar cu căciulă, cucoane şi slujnice, ţărănci cu frumoase catrinţe, toate plecate la târguit şi care în trecere vorbeau de divorţul Doamnei cutare, de copilul Domnişoarei cutare sau de flirturi romantice. O amalgamare de culoare, moravuri, figuri pitoreşti, desprinse parcă din creaţiile lui I. Caragiale, V. Popa ori Tănase şi…, totul la porţile Orientului, cu o viaţă citadină diferită de a Occidentului, dar nu mai puţin plină de farmec. Informaţiile istorice pot fi completate de apelul la imaginaţie. Pătrunzănd în Bârladul începutului de sec. al XX-lea puteai să observi încă de la început mişcarea pe străzi şi aspectul de târguşor. Spre periferie, casele sunt modeste şi ascunse de verdeaţa abundentă, dar pe măsură ce te apropiai de inima oraşului, acesta începe să se schimbe. Trăsuri săltând pe caldarâmul plin de gropi, case mari cu etaj şi frumoase, magazine evreieşti, amestec de culoare şi cenuşiu la poarta Orientului. Dacă te nimereai dimineaţa, înainte de ora 8, puteai să vezi cm fiecare gospodar şi negustor îşi mătură partea de stradă din faţa magazinului sau casei, iar cei care nu făceau acest lucru erau amendaţi. Gunoiul era adunat de un car cu boi care cutreiera străzile şi, foarte curând era urmat de care cu butoaie pline cu apă. Pe timp de noapte, străzile erau în penumbră, felinarele abia reuşind pe ici pe colo să descâlcească întunericul. Pe lângă biserici, şcoli sau librării, mai erau şi cofetării, restaurante, grădini și renumitele cabarete. Pe vremuri, în ritmuri molcome dar intense, lumea știa să trăiască…

Berladnicul Marcel Proca

15/12/2025
12/12/2025
Nicolae Malaxa a urmat școala primară și liceul la Colegiul Gheorghe Roșca Codreanu din Bârlad. Beneficiind de sprijinul...
12/12/2025

Nicolae Malaxa a urmat școala primară și liceul la Colegiul Gheorghe Roșca Codreanu din Bârlad. Beneficiind de sprijinul familiei, a efectuat studii superioare de inginerie la Universitatea Politehnică din Karlsruhe, Germania (astăzi Karlsruher Institut für Technologie). La vârsta de 37 de ani, Malaxa era un inginer cu experiență, cu imaginație și un abil om de afaceri.
Întors în țară la vârsta de 25 de ani și deținând diploma de inginer mecanic, acesta a pus bazele unei mici prese de ulei, pe care o va dezvolta la Bârlad. Astfel, în anul 1911 a înființat Fabrica de Ulei „Mândra” Bârlad, considerată una dintre cele mai vechi fabrici de ulei vegetal din România.
Nicolae Malaxa a fost cel care a deschis la Bârlad ateliere pentru prelucrări metalice axate pe strungărie și turnătorie, dar și pe reparații automobile.

⭕𝐍𝐈𝐂𝐎𝐋𝐀𝐄 𝐌𝐀𝐋𝐀𝐗𝐀 (n. 1884 – d. 1965)
⚪La 10 decembrie 1884, la Huși, în familia lui Costache Malaxa și a soției sale, Elena Ruxandra, s-a născut viitorul inginer, Nicolae Malaxa.
Provenind dintr-o familie înstărită, tânărul Nicolae a fost îndrumat spre studii în Germania, fiind înscris la Karlsruhe Institut für Technologie (KIT) înainte de a împlini vârsta de 20 de ani, pe care l-a absolvit în anul 1910, obținând Diploma de merit în Electrochimie.
⚪Întors în țară la vârsta de 25 de ani și deținând diploma de inginer mecanic, acesta a pus bazele unei mici prese de ulei, pe care o va dezvolta la Bârlad. Astfel, în anul 1911 a înființat Fabrica de Ulei „Mândra” Bârlad, considerată una dintre cele mai vechi fabrici de ulei vegetal din România.
Nicolae Malaxa a fost cel care a deschis la Bârlad ateliere pentru prelucrări metalice axate pe strungărie și turnătorie, dar și pe reparații automobile.
⚪În anul 1921, la vârsta de 37 de ani, a cumpărat la București, în cartierul Titan, un teren pentru a iniția un atelier de material rulant. Astfel, Nicolae Malaxa a pus bazele unor ateliere care produceau de la țevi, la automotoare și locomotive, și producții de șine de tren, afacere ce s-a dezvoltat din acel moment în mod continuu.
⭕Anul 1927 a fost un an de cotitură în viața lui Nicolae Malaxa, fiind momentul când Uzina Malaxa a semnat cu Căile Ferate Române (CFR) un contract pentru proiectarea unor locomotive în totalitate românești. Un an mai târziu, inginerul Nicolae Malaxa a scos prima locomotivă cu aburi de pe porțile fabricii, locomotivă ce îi va purta numele.
⚪Odată cu anul 1930 și proclamarea ca rege a lui Carol al II-lea, legăturile lui Nicolae Malaxa cu familia regală cresc, mai ales prin intermediul lui Ernest Urdăreanu, care i-a oferit posibilitatea de a se impune în fața rivalului său, Max Auschnitt.
Nicolae Malaxa, prin intermediul fabricilor sale, a fost cel care în 1931 a început fabricarea de automotoare echipate cu motoare Diesel. În anul 1936, uzinele deținute de acesta, recunoscute la nivel european, au scos prima locomotivă Diesel de concepție românească, apreciată la expozițiile de la Belgrad (1937) și Milano (1940).
⚪Tot Nicolae Malaxa a înființat și Fabrica de Țevi, în anul 1936, considerată cea mai modernă fabrică de tuburi laminate din Europa.
⚪Anii 1936-1937 au fost anii când Nicolae Malaxa a luat în considerare intrarea pe piața dedicată armamentului. A construit, între anii 1937-1938, Fabrica de muniție, artilerie și armament, care va produce de la muniții pentru artilerie, la tanchete, după o concepție românească.
⭕Este de subliniat faptul că, odată cu anul 1939, uzinele aflate sub conducerea lui Nicolae Malaxa au construit toate categoriile și tipurile de locomotive.
În perioada interbelică, a devenit unul dintre cei mai mari industriași ai României. A deținut Uzinele „Malaxa” SAR prin cele trei societăți componente: Fabrica de locomotive, Uzinele de Tuburi și Oțelării și Fabrica din Tohanul Vechi, care a reprezentat una dintre societățile recunoscute pe plan intern și internațional. Din concernul Malaxa făceau parte și uzinele Faur, Republica, Tohan, Zărnești, Magazinele Unite de Fierărie Galați. Acesta a fost acționar și la uzinele Astra, Uzinele și Domeniile de Fier Reșița (UDR), Uzinele de Vagoane Arad, Unio Satu Mare, IOR București.
⚪De numele lui Nicolae Malaxa se leagă și prima mașină românească, ce a fost construită la Uzinele din Reșița, în anul 1945.
⭕După unele relatări ale fiului său, Constantin, în anul 1946, Nicolae Malaxa și Max Auschnitt au adus în prim-plan ideea unei misiuni economice în Statele Unite ale Americii, ce avea drept scop încheierea de acorduri cu unele corporații americane din domeniul automobilelor, tractoarelor și echipamentelor agricole.
Nicolae Malaxa a fost dispus să mențină relații cu comuniștii până la data de 11 iunie 1948, când a fost adoptată Legea nr. 119, Legea cu privire la naționalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de transport și asigurări. A fost momentul când a emigrat în Statele Unite ale Americii.
⭕A fost condamnat la moarte în contumacie de regimul comunist sub acuzația de crime de război.
Stabilit în Statele Unite ale Americii, a fost implicat în mai multe afaceri, care nu au reușit.
⭕A încetat din viață la vârsta de 81 de ani, în New Jersey.
𝐵𝑖𝑏𝑙𝑖𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑒:
Kraus, Rüdiger von, Malaxa în America, Editura Corint, București, 2025.
Cristian, Florentina, Nicolae Malaxa cel mai influent om, în „Tezaur” (Foaie a Bibliotecii Academiei Române), Anul IV, Nr. 12, decembrie 2023, Editat de Biblioteca Academiei Române împreună cu Asociația „Ștefanina”, București, 2023.

12/12/2025

Bârlad, 1939 - zăpadă și gheață în curtea Căminului Filibiliu/strada I.G. Duca (str. M. Guguianu în prezent). Aici funcționa Gimnaziul Industrial Casnic de Fete, patronat de Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române.

[arhiva eu.d]

07/12/2025
03/12/2025

LEGENDELE BÂRLADULUI Viața de altădată pe strada Strada Principală. Povești cu farmec din spatele zidurilor care nu mai sunt și negustorii de faimă ai urbei

https://www.vremeanoua.ro/la-barlad-marea-unire-s-a-sarbatorit-cu-fast-pe-2-decembrie-1918/?fbclid=IwY2xjawOUTANleHRuA2F...
01/12/2025

https://www.vremeanoua.ro/la-barlad-marea-unire-s-a-sarbatorit-cu-fast-pe-2-decembrie-1918/?fbclid=IwY2xjawOUTANleHRuA2FlbQIxMQBzcnRjBmFwcF9pZBAyMjIwMzkxNzg4MjAwODkyAAEeOrncA7SorL8nZJKOpbRGNjsYm1vPTyQ4hz6zFEnarvrp8SzAVmQrDuMzfDk_aem_WPSNumohoqUX46S7UpMzsA

LECTIE DE ISTORIE…Despre cm a ajuns vestea Marii Uniri de la 1918 la Bârlad ne vorbesc doi profesionisti, Elena Monu, o profesoarã care iubeste mai presus decât orice istoria si Marcel Proca, tot profesor de istorie la Scoala „Iorgu Radu” din Bârlad. Acesta este si vicepresedinte al Socie...

Address

Bârlad

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Cunoaşte oraşul în care trăieşti - Bârladul posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Cunoaşte oraşul în care trăieşti - Bârladul:

Share