Dănuț Aelenei

07/06/2026

Mai are țara asta oameni care să păzească hotarul de energie din Marea Neagră? Cât de trainic sunt apărate platformele ce ne scot petrolul și gazul din fundul mării? Sau le-am lăsat în voia sorții și a vecinilor?

06/06/2026

Iată că ne-a mai venit o dronă, însă de data aceasta pe calea apelor. Și mă întreb, cu nedumerire, cm de a ajuns în rada portului Constanta , fără ca nimeni să o zărească?

Drona cu pricina a fost adusă apoi, la dana ARSVOM, ca să fie „cercetată”, ceea ce mi se pare o neabuința fără seamăn. A și sfârșit prin a se autodistruge, slavă Domnului, căci putea pricinui pagube cu mult mai mari.

Orice astfel de unealtă, fie ea a văzduhului ori a mării, ar trebui izolată și nimicită pe loc, întocmai ca o mină nautică. Atâta nepricepere, ca să nu zic altfel, n-am mai văzut de multă vreme.

Deși drona e de origine , ucraineană, nimeni nu ne-a prevestit primejdia. Nici statul ucrainean nu s-a ostenit să-și ceară iertare, precum a făcut-o în cazul grecilor. Și asta după ce noi îi ajutăm cu atâta exces de zel..

Spre deosebire de pățania cu drona de la Galați, televiziunile și oamenii politici s-au arătat acum nespus de îngăduitori. Zeci de generali, amirali și colonei își dau cu părerea pe la aceleași posturi plătite regește din subvențiile partidelor, dar niciunul nu pomenește o vorbă despre starea jalnică a armatei noastre – pe uscat, în văzduh și pe mare.

Nici nu-i de mirare, căci au fost înălțați în rang nu după merit, ci după alte socoteli. Și, ca tacâmul să fie întreg, a venit și domnul Arăfat să sperie cu mesaje alarmiste bruma de turiști rătăciți pe litoralul nostru.

Războiul acesta ține de patru ani, iar autoritățile îl tratează cu o ușurință vinovată, lăsând cetățenii lipsit de apărare.

E ceasul ca politicienii să se dezmeticească și să tragă la răspundere pe cei ce ne păzesc hotarele. Altfel, ne vom pomeni cu dronele musafiri prin toate porturile și orașele, iar noi vom sta și ne vom mira ca niște proști.

Disttibuiți aceste rânduri cu toți ai voștri. Să afle țara întreagă, căci tăcerea e soră cu pieirea.

03/06/2026

Un jurnalist cu nume în breaslă glăsuiește: „Două sute de milioane de euro din programul SAFE se îndreaptă către UM Digi24,"
Pentru înzestrarea cu sisteme antidrone.😀

01/06/2026

Fie ca Sfânta Treime să vă fie far neadormit în viață, luminându-vă calea peste toate mările și oceanele ei.

Astăzi, alături de comunitatea rușilor lipoveni din Carcaliu, județul Tulcea, la hramul bisericii.

31/05/2026

Fie ca Duhul Sfânt să se pogoare astăzi asupra voastră, a tuturor, și să vă dăruiască înțelepciune, putere de muncă și limpezime a gândului, spre a putea străbate aceste vremuri într-adevăr tulburi pentru noi toți.
Să aveți o duminică binecuvântată!

31/05/2026

29/05/2026

Am repetat de nenumărate ori în ce stare se află armata română, și oricine poate vedea cu ochii săi, din ceea ce arată mijloacele media, cm cetățeni civili, ajunși la o vârstă la care ar trebui să se bucure de nepoți sau să meargă la pescuit, sunt chemați la unități militare ca să probeze noua uniformă și să execute o tragere în poligon.

Da, Caragiale ar avea dreptate și azi:
Armata română există, e sublimă chiar, dar lipsește cu desăvârșire.

A lipsit și în clipa în care a început războiul din țara vecină și când ar fi trebuit să fie pusă de îndată în stare de alertă.
Când acel război a izbucnit, un fost coleg deputat spunea că armata ar trebui să sape tranșee de-a lungul graniței cu Ucraina și să ne pregătim mai temeinic. Întreaga presă a râs de el și de vorbele lui, botezându-l „deputatul tranșeu” sau „șant”.

De vreo trei ani de zile vin drone pe teritoriul țării noastre și sunt tratate cu o superficialitate care îngrijorează.
Ieri o dronă, un simplu aparat de zbor la mică înălțime, a pătruns în spațiul românesc, lovită de un proiectil ucrainean și abătută din traiectorie. A căzut din întâmplare pe acoperișul unui bloc din Galați, a distrus un apartament și a rănit o mamă cu fiul ei.

La fața locului au venit, după spusele celor prezenți, câteva sute de polițiști și jandarmi, însuși ministrul apărării și președintele Nicușor Dan. Iar îndată, consulul Rusiei de la Constanța a fost expulzat și ambasadorul aceluiași stat avertizat de către MAE.

Jurnaliștii sunt mai aspri ca oricând. Dar războiul acesta există din 2022.

Unde este armata română, dacă mai există?
Cum s-au cheltuit banii alocați din buget pentru dezvoltarea capacităților de apărare?

Îmi amintesc cm șeful armatei, domnul general în ținută de parcă ar fi venit de-a dreptul din teatrul de operațiuni, ne spunea că ar trebui să ne pregătim pentru război.
Nu noi, domnule general, ci armata pe care o conduceți!

Ne întrebăm cu îngrijorare:

Mai sânt soldații nostri la granița cu Ucraina? Mai funcționează stațiile de radar care ar trebui să semnaleze orice obiect zburător ce intră în spațiul aerian românesc?

Și, mai presus de toate: cetățeanii acestei țări se mai poat socoti în siguranță?

28/05/2026

Am scris multe rânduri în săptămânile acestea despre Partidul Național Liberal și despre cel care îl conduce astăzi, domnul Bolojan.

Îmi vin în minte anii ’90, vremea începuturilor postcomuniste a acestui partid, când la cârmă se aflau oameni cu o înțelegere cu adevărat liberală a lucrurilor, atât în gândire, cât și în faptă. Cetățenii de atunci însă își îndreptau votul mai ales către FSN și către domnul Iliescu.

Totuși, nu pot să uit și nu pot să nu pomenesc un om al PNL-ului care mi-a rămas viu în memorie. Este vorba de domnul Radu Câmpeanu, un politician pe care vă mărturisesc că l-am privit cu admirație.

Doresc să mai adaug că scriu despre PNL tocmai pentru că este un partid pe care l-am privit cu simpatie în anii ’90 și pe care aș vrea să îl văd revenind la identitatea sa de odinioară.

Cetățenii au înțeles cu timpul ce înseamnă democrația și pluralitatea politică. Încet, PNL a devenit un partid puternic. Dar, pe măsură ce a crescut, a început să uite din principiile care îl defineau. Mă gândesc la acele principii liberale care cer un stat suplu și o fiscalitate redusă, menite să dea avânt economiei.

Și totuși, de câte ori vedeai un guvern cu un premier sau cu un ministru de finanțe provenind din PNL, constatam cu mirare o înclinație spre mărirea taxelor și impozitelor, împotriva însăși doctrinei pe care partidul ar fi trebuit să o apere.

Încet, încet, ceea ce părea greu de închipuit a devenit cu putință. PNL a ajuns la o alianță cu PSD, în cadrul USL-ului din vremea lui Antonescu și a lui Ponta.

Iar iată că, de mai bine de 5 ani , o asemenea înțelegere a ajuns să fie socotită lucru firesc. Ba mai mult, s-a adăugat și un al treilea partener, un partid care se reclamă de dreapta, deși, în fapt, este de stânga extremă, și anume USR.

Acum, odată cu contestarea premierului Bolojan, această însoțire a devenit de neconceput. De trei săptămâni nu se poate alcătui o majoritate care să dea țării un guvern, iar România rămâne în derivă.

Ceea ce doresc să supun atenției dumneavoastră este însă altceva. PNL nu mai este partidul de odinioară, cu doctrină și principii de dreapta limpezi.
Cu președinți de consilii județene, primari, parlamentari și miniștri care nu mai înțeleg ce înseamnă, în esența sa, un partid liberal.

Acești oameni vorbesc în numele doctrinei, dar faptele lor o contrazic. În loc să apere statul cumpătat și libertatea inițiativei, sporesc aparatul birocratic și încarcă cetățeanul cu dări noi. În loc să vegheze asupra autonomiei locale și a răspunderii individuale, se obișnuiesc cu puterea centrală și cu risipa ei.

A ajuns, mai degrabă, un alt partid de stânga, fără legătură cu acel PNL al anilor ’90.

Astfel, numele rămâne, dar spiritul se risipește. Iar atunci când un partid își pierde substanța, el nu mai poate fi recunoscut decât prin amintirea a ceea ce a fost odinioară.

27/05/2026

Am stăruit asupra chestiunii subvențiilor acordate partidelor parlamentare de multe ori și voi stărui mai departe, până ce această practică va fi înlăturată.

Un partid politic se cuvine să trăiască din ceea ce adună prin sine însuși: din cotizații, din danii, din sprijinul celor care cred în el. Nu din banul public, care se măsoară astăzi în sute de milioane.

Legea subvenției a fost gândită cu un scop limpede: să micșoreze atârnarea, dependența , partidelor de donatorii particulari. Însă realitatea arată altceva.
În mai toate formațiunile politice, donatorii privați rămân la locul lor. Ce am făcut, așadar? Luăm și de la stat, și de la particulari, și ne îndestulăm casele de partid, cm spun chiar conducătorii lor.

Ați văzut vreun partid din România de după 1989 care să aducă serios în dezbatere desființarea acestei subvenții? Firește că nu. Fiindcă pentru mulți, această subvenție a devenit îndeletnicirea de căpătâi a politicii, alături de altele.

Lucrul acesta nu se întâmpla în vremea interbelică. Atunci, cei care intrau în politică veneau cu averea lor. Și, de cele mai multe ori, când ieșeau din viața publică, ieșeau mai săraci decât intraseră.
Atunci când un partid politic va aduce această chestiune pe masa dezbaterii publice și va cere cu celeritate, înlăturarea ei, acela va fi partidul care face politică în slujba cetățeanului. Nu altul.

26/05/2026

În zilele noastre este deosebit de dificil să întemeiezi o afacere și, mai ales, să o menții pe linia de plutire.