29/06/2026
Femei în industria Băii Mari.
În anii '50 și '60, imaginea femeii muncitoare era intens promovată de propaganda comunistă. Dincolo de afișe și lozinci, însă, existau oameni reali, cu povești impresionante.
În Baia Mare, oraș dominat de minerit și metalurgia neferoasă, femeile au pătruns treptat în profesii considerate până atunci exclusiv masculine. În 1956, din aproape 17.000 de salariați, doar 4.841 erau femei, cele mai multe lucrând în învățământ, sănătate, comerț și administrație. Totuși, sute de femei au fost angajate și în uzinele metalurgice, în minerit, construcții sau industria chimică, ocupând funcții de laborante, sudorițe, topitoare, operatori industriali, tehniciene și inginere.
Documentele fostului Trust Minier Baia Mare, păstrate astăzi la Arhivele Naționale Maramureș, păstrează și poveștile unor femei care au ales profesii considerate, la acea vreme, aproape exclusiv masculine:
Galina Lungu (Născută la 20 aprilie 1932 în Cerelena Mare URSS, un sat românesc situat lângă Cernăuți; Fiică de avocat „care a avut birou”, a absolvit Institutul de Mine din București în specializarea inginer minier. După terminarea studiilor a fost repartizată la Direcția Trustului Minier. A fost încadrată în funcția de inginer inovații cabinet și plan tehnic. Era căsătorită și avea 2 copii).
Zinaida Trifu (născută la 16 iunie 1932 în comuna Celinin URSS. Fiica unui agronom din URSS, a absolvit Facultatea de Chimie Industrială la Politehnica din Urali URSS, specializarea inginer chimist. La Trustul Minier din Baia Mare ocupa postul de inginer preschimbare. Era căsătorită și avea 2 copii. Nu avea apartenență politică).
Gabriela Maștei (Toth) - născută la 12 februarie 1932 în Budapesta. Fiica unei femei casnice, muncitoare, a absolvit Institutul de Economie din Moscova, respectiv Facultatea de Economie Generală. Ocupa postul de economist principal plan. Era căsătorită și avea un copil. Fără apartenență politică, însă în anul 1956 a fost confirmată ca membru al Partidului celor ce muncesc din Ungaria.
Magdalena Corpade (născută la 15 august 1927 în Baia Mare. Fiică de cărăuș particular, a absolvit Institutul de Mine din Brad, Secția Exploatări Miniere/prepararea minereurilor. Inginer minier, ea ocupa funcția de inginer normator. Era căsătorită, avea un copil și nu era membră de partid. În caracterizare a fost numită „element cinstit”, dar datorită faptului că era „timidă și fricoasă, activitatea profesională îi era influențată în mod negativ”.
Constanța Komnert (născută la 24 iulie 1932 în localitatea Hajighiol/Agighiol, Raionul Tulcea, Regiunea Galați. Absolventă a Institutului de Mine din București, Facultatea de Electromecanică Minieră, ocupa postul de Inginer principal aprovizionare utilaje. Fiică de profesor și membră UTM.
Cornelia Pandele (născută în Dorohoi, Regiunea Suceava, la 13 septembrie 1935. Fiică de învățător, a absolvit Facultatea de Chimie din Iași, fiind inginer chimist. Membră UTM.
Acestea sunt doar câteva dintre cele 24 de femei-inginer care activau în cadrul Trustului Minier la începutul anilor 1960.
Proveneau din medii sociale diferite, studiaseră în România, URSS sau Ungaria, erau căsătorite, aveau copii și ocupau funcții de răspundere într-un domeniu dominat de bărbați. În caracterizările de serviciu apar frecvent aceleași aprecieri: „element disciplinat”, „sârguincios”, „cinstit”, semn al modului în care erau evaluate în epocă.
Biografiile lor demonstrează că și-au construit cariere remarcabile în minerit și metalurgie, contribuind la dezvoltarea unuia dintre cele mai importante centre industriale ale României din a doua jumătate a secolului al XX-lea.
Sursa: Amalia-Gabriela Racolța, „Promovarea femeii în muncă. Cazul orașului Baia Mare în perioada 1950–1965”, în Revista Arhivei Maramureșene, nr. 17/2024. https://biblioteca-digitala.ro/?volum=25380-revista-arhivei-maramuresene-ram--16-2023