Ochiul de Brașov

Contact the business

Ochiul de Brașov Vezi ce nu vor ei să vezi ! Privim acolo unde alții închid ochii.Adevărul și fapte din județul Brașov, fără filtre, fără frică !

Autoritățile discută de ani de zile despre problemele DJ103A, și se pare că au ajuns, în sfârșit, la un acord pentru rea...
14/08/2026

Autoritățile discută de ani de zile despre problemele DJ103A, și se pare că au ajuns, în sfârșit, la un acord pentru realizarea unui Studiu de Fezabilitate. Între timp însă, locuitorii cartierului Izvor continuă să intre și să iasă zilnic pe un drum unde siguranța pare să fi rămas în urma dezvoltării zonei.

Problema accesului din cartierul Izvor în DJ103A nu mai poate fi tratată ca o simplă nemulțumire a locuitorilor.

DJ103A este principala legătură rutieră dintre Brașov și Tărlungeni, iar dezvoltarea accelerată a cartierului Izvor a adăugat un volum important de trafic într-o infrastructură care nu a evoluat în același ritm.

Cele două intersecții – DJ103A cu strada Izvorului și DJ103A cu strada Hărmanului – concentrează zilnic intrările și ieșirile locuitorilor din cartier.

Problema cea mai evidentă este conflictul dintre traficul de tranzit și vehiculele care încetinesc, opresc sau traversează sensul opus pentru efectuarea virajului la stânga.

Iar accidente au existat.

În ultimii ani, presa a relatat în repetate rânduri despre accidente produse pe DJ103A și în zona cartierului Izvor, inclusiv accidente cu persoane rănite și morți.

Întrebarea care trebuie pusă autorităților este simplă:

Câte accidente trebuie să se mai producă înainte ca prevenția să devină prioritară?

Autoritățile recunosc problema. Soluția este încă pe hârtie

Există acum, cel puțin formal, un proiect.

În 2026 a fost încheiat un Acord de Parteneriat pentru finanțarea elaborării Studiului de Fezabilitate pentru „Decongestionare DJ103A”.

Partenerii sunt:

Asociația de Transport Brașov, Județul Brașov, Municipiul Brașov, Municipiul Săcele și Comuna Tărlungeni.

Consiliul Județean Brașov a aprobat Acordul prin Hotărârea nr. 105 din 23 aprilie 2026, iar Consiliul Local Tărlungeni și-a însușit participarea prin HCL nr. 40 din 8 mai 2026.

Așadar, autoritățile nu mai pot susține că problema nu este cunoscută.

Problema este cunoscută, există un parteneriat și există intenția declarată de realizare a unui Studiu de Fezabilitate.

Ceea ce lipsește pentru cetățeni este răspunsul la întrebarea esențială: când vor vedea efectiv măsurile în teren?

Anexa nr. 2 – documentul care trebuie făcut public

Există și o problemă de transparență.

Acordul de Parteneriat face referire la Anexa nr. 2, document relevant pentru contribuțiile financiare și calendarul proiectului.

Tocmai această anexă este importantă pentru a putea afla cine trebuie să plătească, cât trebuie să plătească și în ce ritm trebuie să înainteze proiectul.

Au fost solicitate oficial, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, comunicarea integrală a Anexei nr. 2 și a documentelor privind stadiul actual al proiectului.

Legea este foarte clară: orice persoană are dreptul să solicite informații de interes public, iar autoritățile sunt obligate să răspundă, de regulă, în 10 zile sau, dacă documentarea este complexă, în maximum 30 de zile.

Transparența asupra banilor publici și calendarului unei investiții publice nu ar trebui să necesite insistențe repetate din partea cetățenilor.

Inițiatorul acestor demersuri , dl Lucian Rad ne-a declarat: Am cerut explicații tuturor instituțiilor implicate. Pentru a afla situația reală și pentru a construi un dosar documentat privind siguranța rutieră în această zonă, am transmis solicitări oficiale către instituțiile implicate.

De la IPJ Brașov – Serviciul Rutier am solicitat statistica accidentelor din ultimii 10 ani pentru cele două intersecții și zona adiacentă: numărul accidentelor, morții, răniții, cauzele producerii, tipurile de coliziuni și eventualele măsuri de siguranță solicitate administratorului drumului.

De la Consiliul Județean Brașov, administratorul drumului județean, am solicitat studiile de trafic, valorile de trafic, analizele de siguranță, documentele proiectului, stadiul actual al Studiului de Fezabilitate și măsurile care pot fi luate imediat.

De la Primăria și Consiliul Local Tărlungeni am solicitat inclusiv documentele privind dezvoltarea cartierului Izvor, corespondența cu celelalte instituții, situația Acordului de Parteneriat și Anexa nr. 2.

Solicitări au fost transmise și către Prefectura Brașov, ISU Brașov, Serviciul de Ambulanță, Asociația de Transport Brașov, Primăria Brașov, Primăria Săcele, ARR și celelalte instituții cu atribuții relevante.

Scopul este simplu:

să aflăm, din documente oficiale, cât de periculoasă este zona și ce au făcut concret autoritățile pentru reducerea riscului.

Legea nu permite administratorului drumului să ignore siguranța

Responsabilitatea nu este doar morală.

Potrivit art. 22 din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, administrarea drumurilor județene revine consiliilor județene, cu excepțiile prevăzute de lege.

Aceeași ordonanță prevede că la proiectarea și intervențiile asupra drumurilor trebuie să se țină seama inclusiv de traficul rutier și siguranța circulației.

Mai mult, art. 5 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice stabilește obligații concrete pentru administratorul drumului în privința indicatoarelor, marcajelor și dispozitivelor necesare siguranței circulației.

Legislația prevede inclusiv utilizarea marcajelor rezonatoare și a dispozitivelor de calmare a traficului în situațiile prevăzute de reglementările aplicabile.

Cu alte cuvinte, existența unui Studiu de Fezabilitate care va fi finalizat cândva în viitor nu trebuie să devină scuza pentru a nu lua astăzi măsuri provizorii de siguranță.

Cetățeni care locuiesc in cartierul Izvor Târlungeni menționează că au mai fost și alte acțiuni prin care au cerut măsuri de siguranță rutieră în zona izvor , însă au fost ignorați. Cererea lor este bazată pe realitatea din teren și pare că timpul trece în defavoarea lor .

Nu cerem să se construiască mâine un giratoriu fără studiu. Cerem să nu se mai piardă timpul

Soluția finală trebuie stabilită de specialiști, pe baza unui studiu de trafic și a unei analize de siguranță rutieră.

Dar variantele trebuie analizate serios:

sens giratoriu la accesul principal în Izvor, un eventual al doilea giratoriu sau o intersecție canalizată, benzi dedicate pentru virajul la stânga, insule separatoare, iluminat corespunzător și protejarea pietonilor și bicicliștilor.

Iar până la realizarea investiției definitive există măsuri care pot fi analizate și implementate mult mai repede: reducerea și controlul vitezei, benzi rezonatoare, interzicerea depășirii în zona intersecțiilor, marcaje mai vizibile, iluminare și monitorizarea vitezei.

Nu trebuie să existe mai întâi un accident mortal pentru ca o intersecție să fie considerată periculoasă.

Aceasta este esența prevenției.

Autoritățile vor trebui acum să răspundă

Solicitările au fost transmise.

Urmează răspunsurile.

Iar acestea vor arăta foarte clar cine știa despre probleme, ce măsuri au fost propuse, ce bani au fost alocați, care este calendarul proiectului și, mai ales, de ce locuitorii cartierului Izvor continuă să aștepte o infrastructură adaptată realității din teren.

Toate răspunsurile primite vor fi centralizate într-un Dosar de Siguranță Rutieră DJ103A – Cartier Izvor, împreună cu statistica accidentelor, intervențiile serviciilor de urgență, documentele proiectului și analiza soluțiilor tehnice.

Problema DJ103A nu mai trebuie administrată prin promisiuni și amânări.

Un drum devine sigur înainte de următorul accident, nu după el.

https://ochiuldebrasov.ro/dj103a-cartier-izvor-cati-oameni-trebuie-sa-mai-moara-pentru-ca-autoritatile-sa-ia-masurile-preventive-necesare

Accidente, trafic tot mai intens și două intersecții care deservesc un cartier în continuă dezvoltare. Autoritățile discută de ani de zile despre proble

https://ochiuldebrasov.ro/regiile-kronstadt-si-scripcaru/
26/06/2025

https://ochiuldebrasov.ro/regiile-kronstadt-si-scripcaru/

Recent, activistul civic Tiberiu Boșutag a adus în atenția publicului un nou caz de transport ilegal de lemn în județul Brașov, implicând Regiile Kronstadt. Conform relatărilor, un camion încărcat cu material lemnos a fost surprins circulând fără aviz de însoțire a mărfii, document e...

Scripcaru și Veștea – campionii naționali la “fuga de declarații”Când vine vorba de exprimat opinii politice, George Scr...
14/05/2025

Scripcaru și Veștea – campionii naționali la “fuga de declarații”

Când vine vorba de exprimat opinii politice, George Scripcaru și Adrian Veștea par că joacă într-un film mut. Un film de epocă, în care toată lumea vorbește, dar ei mimează. Dacă ar fi fost la o ședință de mimă, probabil luau premiul I. Din păcate, vorbim despre alegeri prezidențiale, nu despre un concurs de pantomimă.

Tăcerea e de aur… sau doar o strategie de a nu supăra pe nimeni?

România fierbe, candidații se aliniază ca la startul unui maraton politic, partidele se repoziționează, influencerii politici își dau cu părerea, vecina de la 3 și-a pus deja poza cu candidatul preferat pe Facebook. Și totuși, în tot acest vacarm democratic, George Scripcaru și Adrian Veștea… nimic. Niciun cuvânt, nicio postare, nici măcar un “like” fugar.

Parcă ar fi într-un retreat de meditație politică în vârful Tâmpei, cu telefoanele în modul avion și cuvântul “președinte” trecut la spam.

De ce tăcerea? Se pregătește ceva? Sau doar evită “like”-urile greșite?

Unii spun că așteaptă momentul oportun. Alții cred că nu vor să se asocieze cu niciun candidat până nu e clar cine are cele mai mari șanse. E genul de strategie “hai să vedem cine câștigă și apoi spunem că-l susținem din prima”.

E și un pic de talent aici – să fii lider local, cu influență, dar să nu scoți un cuvânt fix când electoratul așteaptă poziționare. E ca și cm Messi ar refuza să spună la ce poartă vrea să tragă.
Interesant este că Adrian Veștea are o relație excelentă cu Ilie Bolojan, unul dintre cei mai influenți și respectați lideri ai PNL. Un om care nu se ferește să spună ce gândește și care a înțeles că în politică, lipsa de poziționare e tot o formă de lașitate.

Veștea, aflat într-o poziție de conducere în partid, cu o vizibilitate națională, ar fi trebuit să fie printre primii care explică electoratului brașovean de ce PNL face această alegere. În schimb, pare că joacă un rol secundar într-o piesă în care ar fi trebuit să fie lider de opinie.

Concluzia?

Nici eșecul PNL în Brașov la locale, unde partidul a pierdut procente semnificative față de alegerile anterioare, nu i-a determinat să iasă cu o analiză sinceră sau o strategie nouă. În schimb, continuă cu aceeași rețetă: tăcere, ambiguitate și mimarea implicării.
Dar politica nu se face cu tăcere. Se face cu asumare. Cu direcție. Cu răspunsuri. Iar dacă Scripcaru și Veștea cred că pot conduce prin absență, fără să deranjeze, fără să riște, doar pentru că „încă” au voturi, s-ar putea să afle curând că electoratul s-a maturizat mai repede decât calculele lor de birou.
Pentru că, în politică, cine tace prea mult, dispare liniștit.

Poate George Scripcaru și Adrian Veștea cred că alegătorii sunt prea ocupați cu grătarele și Netflixul ca să observe tăcerea lor. Sau poate se bazează pe vechea zicală: “Cine tace, nu greșește”. Problema e că, în politică, cine tace… pierde. Sau cel puțin, devine irelevant.

Până una-alta, rămâne de văzut dacă vor scoate un sunet sau vor rămâne campionii naționali la “tăcut cu stil”.
Tăcerea lui Veștea și Scripcaru nu e doar o gafă de comunicare. E un semn că pentru unii, curajul de a spune ce gândești e negociabil. Într-un moment în care țara are nevoie de claritate, liderii PNL Brașov aleg cea mai comodă formă de implicare: absența.

Dar alegătorii văd. Și rețin. Pentru că atunci când partidul tău vorbește, iar tu te faci că plouă, nu mai ești lider. Ești doar decor.

Poza preluată de la evz.ro

𝐏𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟓: 𝐍𝐢𝐜𝐮𝐬̦𝐨𝐫 𝐯𝐬. 𝐒𝐢𝐦𝐢𝐨𝐧 – 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐚 𝐬𝐚𝐮 𝐄𝐮𝐫𝐚𝐬𝐢𝐚, 𝐜𝐮 𝐩𝐨𝐩𝐜𝐨𝐫𝐧România e din nou în fața unei alegeri...
06/05/2025

𝐏𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟓: 𝐍𝐢𝐜𝐮𝐬̦𝐨𝐫 𝐯𝐬. 𝐒𝐢𝐦𝐢𝐨𝐧 – 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐚 𝐬𝐚𝐮 𝐄𝐮𝐫𝐚𝐬𝐢𝐚, 𝐜𝐮 𝐩𝐨𝐩𝐜𝐨𝐫𝐧

România e din nou în fața unei alegeri importante, dar și un pic amuzante: alegem între Nicușor Dan, omul care știe ce înseamnă “urbanism” fără să dea cu pumnul în masă, și George Simion, care face politică așa cm faci grătare în weekend – cu fum, scandal și multă lume adunată la vorbă.

⸻

𝐍𝐢𝐜𝐮𝐬̦𝐨𝐫 𝐃𝐚𝐧 – 𝐜𝐮 𝐦𝐞𝐭𝐫𝐨𝐮𝐥 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐁𝐫𝐮𝐱𝐞𝐥𝐥𝐞𝐬

Nicușor Dan, eternul matematician introvertit ajuns primar, e genul care nu urlă în piață, dar îți rezolvă infrastructura… în Excel. Omul e convins că viitorul României e legat de Europa, NATO, fonduri europene, stat de drept și ceva tramvaie care chiar merg. Nu se pupă cu lideri autoritari, nu dansează cu Rusia și nu face politică din stomac.

Exemplu concret: A blocat proiecte urbanistice ilegale în București și a sprijinit colaborarea cu Banca Europeană pentru Investiții. Nu-i sexy politic, dar e constant.

⸻

𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐒𝐢𝐦𝐢𝐨𝐧 – 𝐜𝐮 𝐜𝐚̆𝐜𝐢𝐮𝐥𝐚 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐄𝐬𝐭

George Simion e genul de politician cu steagul în mână și lacrimi în ochi la Imnul Național. Vrea România suverană, fără „dictatul Bruxelles-ului” și cu mai multe decizii „luate la București”. Problema e că unele dintre pozițiile lui dau din greșeală (sau nu?) pe frecvența Moscovei. A participat la manifestații anti-UE, a relativizat invazia rusă în Ucraina și susține politici care sună bine pe TikTok, dar mai greu în Consiliul Europei.

Exemplu concret: A cerut ieșirea din anumite tratate europene și a fost ovaționat de presa rusă pentru discursurile anti-occidentale.

Retorica lui George Simion mizează pe populism și mesaje naționaliste, dar adesea lipsește un fundament economic clar sau un plan aplicabil pentru provocările reale ale guvernării.

⸻

𝐕𝐞𝐫𝐝𝐢𝐜𝐭: 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐚 𝐜𝐮 𝐆𝐨𝐨𝐠𝐥𝐞 𝐌𝐚𝐩𝐬 𝐬𝐚𝐮 𝐄𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐮 𝐛𝐮𝐬𝐨𝐥𝐚 𝐬𝐩𝐚𝐫𝐭𝐚̆?

Nicușor Dan vine cu promisiunea unei Românii previzibile, așezate în Occident, fără glume proaste cu suveranitate de tip Viktor Orbán. George Simion aduce spectacolul, dar și riscurile – când joci geopolitica pe Facebook, riști să dai cu țara în gard.

𝐀𝐬̦𝐚𝐝𝐚𝐫, 𝐢̂𝐧 𝟐𝟎𝟐𝟓 𝐯𝐨𝐭𝐚̆𝐦 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐚 𝐜𝐮 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐨𝐩𝐚𝐧𝐞 𝐬̦𝐢 𝐑𝐮𝐬𝐢𝐚 𝐜𝐮 𝐬𝐚𝐦𝐨𝐯𝐚𝐫. 𝐀𝐥𝐞𝐠𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐞 𝐚 𝐭𝐚 – 𝐝𝐚𝐫 𝐟𝐚̆-𝐨 𝐜𝐮 𝐦𝐢𝐧𝐭𝐞𝐚, 𝐧𝐮 𝐜𝐮 𝐟𝐮𝐫𝐜𝐚, căci țara nu e o piață de scandal ci intersecția între Vest și Est!

𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯, 𝐜𝐚𝐦𝐩𝐢𝐨𝐧 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐬𝐭𝐮𝐫𝐢, 𝐜𝐨𝐝𝐚𝐬̦ 𝐥𝐚 𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆Cel mai scump bilet din România, cel mai ieftin respect față de cetățe...
03/05/2025

𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯, 𝐜𝐚𝐦𝐩𝐢𝐨𝐧 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐬𝐭𝐮𝐫𝐢, 𝐜𝐨𝐝𝐚𝐬̦ 𝐥𝐚 𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆

Cel mai scump bilet din România, cel mai ieftin respect față de cetățean

În timp ce alte orașe mari din România se zbat între promisiuni și implementări parțiale ale unui transport public civilizat, Brașovul a reușit performanța de a deține recordul pentru 𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐬𝐜𝐮𝐦𝐩 𝐛𝐢𝐥𝐞𝐭 𝐝𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜 𝐝𝐢𝐧 𝐭̦𝐚𝐫𝐚̆.
Nu pentru un serviciu premium. Nu pentru confort de nivel european. Nu. Ci pentru un sistem care merge încet, vine rar și ajunge, uneori, deloc.

În București, călătoria costă 3 lei. În Cluj, 3,5 lei. La Iași și Timișoara, 2,5 lei. În Brașov – 4 lei. De ce? Pentru că se poate. Pentru că nimeni nu întreabă destul de insistent unde se duc banii și ce se întoarce în schimb.

𝟐𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐜𝐮𝐦𝐩𝐢𝐫𝐢. 𝐙𝐞𝐫𝐨 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐚̆

Între 2005 și 2025, biletul s-a scumpit cu 300%. ( vezi graficul 1)
De la 1 leu la 4 lei. În acest timp:

🔴Durata călătoriilor a crescut, nu s-a redus.
🔴Frecvența autobuzelor în cartierele periferice a scăzut, nu a crescut.
🔴Digitalizarea e doar o etichetă: aplicația RATBV e inutilă când afișează sosiri fictive.

𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐒𝐜𝐫𝐢𝐩𝐜𝐚𝐫𝐮: 𝟏𝟔 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐢̂𝐦𝐩𝐫𝐮𝐦𝐮𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐝𝐢𝐞𝐬𝐞𝐥 ( graficul 4)

Administrația Scripcaru (2004–2020) s-a remarcat printr-o strategie clară: împrumuturi masive de la BERD, flote diesel, achiziții de la companii controversate. Autobuze MAZ, BMC, MAN – toate diesel, multe cumpărate fără transparență reală și fără niciun plan ecologic coerent. În 2018, Brașovul semna un contract de 25 milioane euro pentru 105 autobuze Menarinibus fabricate în Turcia, în timp ce orașele din Vestul Europei renunțau deja la diesel.
𝐄𝐥𝐞𝐜𝐭𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚? Un cuvânt gol în discursurile publice ale lui Scripcaru. Tot ce a modernizat fostul primar a fost… datoria.

𝐀𝐥𝐥𝐞𝐧 𝐂𝐨𝐥𝐢𝐛𝐚𝐧: 𝐩𝐫𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐯𝐞𝐫𝐳𝐢, 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐠𝐫𝐢 ( graficul 3)

A venit în 2020 cu un program „verde” și o promisiune de resetare. A achiziționat:
• 12 autobuze electrice Karsan (2022), finanțate aproape integral din fonduri europene.
• 15 autobuze hibride Mercedes Citaro G (2023–2025), prin leasing.

Și totuși, oamenii așteaptă 30 de minute în stații, traseele sunt puține, iar benzi dedicate pentru transportul public nu există nici în 2025.
Fără infrastructură, fără un sistem coerent, autobuzul electric stă blocat în același trafic ca microbuzul privat de acum 15 ani. Diferența? Prețul.

𝐂𝐢𝐟𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐦𝐢𝐧𝐭, 𝐝𝐚𝐫 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐚

Ce s-a promis și ce s-a făcut? Am sintetizat realitatea într-un tabel simplu (vezi tabelul 2)

Realitatea din teren: promisiunile se topesc în asfalt

La Stupini, la Noua, în Bartolomeu și Triaj, cetățenii încă așteaptă în stații fără acoperiș. Nu există afișaj electronic. Nu există garanția că autobuzul vine conform aplicației.
În plină iarnă, pensionarii stau în frig, elevii întârzie, iar muncitorii ajung cu taxiul la schimbul de dimineață.

În tot acest timp, oficialii vorbesc în conferințe despre „smart city” și „mobilitate urbană integrată”.
Termeni pompoși, pe fonduri europene, care se prăbușesc în fața unui orar care nu e respectat.

Biletul scump nu cumpără încredere
La 4 lei biletul, cetățeanul plătește:

• lipsa predictibilității,
• lipsa confortului,
• lipsa respectului.

Nimeni nu explică de ce Brașovul are cel mai scump bilet din țară. Nicio analiză transparentă a costurilor de operare. Niciun audit public privind eficiența investițiilor. Doar cifre aruncate în aer și scuze reciclate.


𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐨𝐧𝐚̂𝐧𝐝: 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜 𝐥𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐭̦ 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐱, 𝐝𝐚𝐫 𝐜𝐮 𝐩𝐞𝐫𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐧𝐝-𝐡𝐚𝐧𝐝

Brașovul în 2025 e orașul contrastelor. Unde primarii se pozează lângă autobuze electrice, dar uită că un sistem eficient are nevoie de rețea, orar și predictibilitate. Unde cetățeanul plătește scump pentru un serviciu care nu-l respectă.
Iar dacă tot avem biletul cel mai scump din țară, măcar să fim conștienți de un lucru: 𝐧𝐮 𝐩𝐥𝐚̆𝐭𝐢𝐦 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐞𝐬, 𝐜𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐧𝐞𝐩𝐮𝐭𝐢𝐧𝐭̦𝐚 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐚-𝐥 𝐥𝐢𝐯𝐫𝐚.

01/05/2025

Care e cea mai mare minciună politică locală pe care ai trăit-o?
Scrie-ne. Anonim.

S-a deschis ochiul. Ochiul de Brașov. Aici nu vinzi povești, aici arăți faptele. În contextul actual, județul nostru are...
01/05/2025

S-a deschis ochiul. Ochiul de Brașov. Aici nu vinzi povești, aici arăți faptele.
În contextul actual, județul nostru are nevoie de un jurnalism independent care să arate faptele și adevărul care să vă deschidă ochii tuturor!

Voi sunteți cei care meritâ știri nealterate de politic sau interese

Urmărește-ne.
Trimite-ne ce alții nu au curaj să publice iar noi vom publica!

Ochiul de Brașov, știri, investigații, adevărul ! Pentru brașoveni

Address

Brasov

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Ochiul de Brașov posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Ochiul de Brașov:

Shortcuts

Share