Doza De Patriotism

01/02/2024

𝙈𝙪𝙯𝙞𝙘𝙞𝙚𝙣𝙞 𝙨𝙪𝙚𝙙𝙚𝙯𝙞 î𝙣𝙙𝙚𝙖𝙢𝙣ă 𝙡𝙖 𝙚𝙭𝙘𝙡𝙪𝙙𝙚𝙧𝙚𝙖 𝙄𝙨𝙧𝙖𝙚𝙡𝙪𝙡𝙪𝙞 𝙙𝙚 𝙡𝙖 𝙀𝙪𝙧𝙤𝙫𝙞𝙨𝙞𝙤𝙣 2024: 𝙪𝙣 𝙎𝙚𝙢𝙣𝙖𝙡 𝙙𝙚 𝙥𝙧𝙤𝙩𝙚𝙨𝙩 î𝙢𝙥𝙤𝙩𝙧𝙞𝙫𝙖 𝙘𝙤𝙣𝙛𝙡𝙞𝙩𝙪𝙡𝙪𝙞 𝙙𝙞𝙣 𝙁âș𝙞𝙖 𝙂𝙖𝙯𝙖
𝑪𝒓𝒊𝒕𝒊𝒄𝒊𝒍𝒆 𝒂𝒓𝒕𝒊ș𝒕𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒔𝒖𝒆𝒅𝒆𝒛𝒊 𝒓𝒊𝒅𝒊𝒄ă î𝒏𝒕𝒓𝒆𝒃ă𝒓𝒊 𝒂𝒔𝒖𝒑𝒓𝒂 𝒑𝒂𝒓𝒕𝒊𝒄𝒊𝒑ă𝒓𝒊𝒊 𝑰𝒔𝒓𝒂𝒆𝒍𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒍𝒂 𝑬𝒖𝒓𝒐𝒗𝒊𝒔𝒊𝒐𝒏
Într-un gest de solidaritate și protest, aproximativ 1.000 de muzicieni suedezi au semnat o petiție solicitând excluderea Israelului de la Eurovision 2024. Motivul principal invocat este „războiul brutal din Fâșia Gaza,” un conflict care a stârnit reacții puternice în comunitatea internațională. Artiștii subliniază faptul că evenimentul ar trebui să fie o platformă pentru pace și unitate, nu unul care să susțină state implicate în conflicte armate.
Petiția, care a fost inițiată de un grup de muzicieni suedezi și a primit sprijin rapid, reprezintă o reacție la recentele evenimente din Fâșia Gaza și la impactul acestora asupra populației civile. Mesajul transmis este că participarea Israelului la Eurovision ar putea fi interpretată ca o acceptare tacită a acțiunilor controversate în regiune.
Semnarea petiției de către o asemenea masă de muzicieni a generat o dezbatere intensă în comunitatea muzicală. Unii argumentează că astfel de proteste ar trebui să rămână în sfera politicului și să nu afecteze un eveniment care ar trebui să promoveze diversitatea și toleranța. Alții, însă, susțin că artiștii au dreptul și chiar responsabilitatea de a-și exprima opiniile în contextul actual de criză.
Până în acest moment, Israelul nu a emis un răspuns oficial la petiție. Organizatorii Eurovision au declarat că evenimentul ar trebui să rămână neutru politic și să ofere o platformă pentru artiștii din toate colțurile globului. Însă, cu o mișcare atât de semnificativă din partea comunității muzicale suedeze, este posibil să apară noi discuții privind implicarea politicului în evenimentele culturale internaționale.
Această acțiune a muzicienilor suedezi ilustrează modul în care evenimentele culturale pot deveni arene ale expresiei politice. Întrebările legate de participarea Israelului la Eurovision ar putea influența deciziile viitoare ale artiștilor, precum și politica de organizare a evenimentului. Oricare ar fi rezultatul, este evident că cultura și politica sunt două aspecte intrinsec legate, iar artiștii joacă un rol important în modelarea acestei conexiuni.

30/01/2024

𝐈𝐨𝐧 𝐋𝐮𝐜𝐚 𝐂𝐚𝐫𝐚𝐠𝐢𝐚𝐥𝐞: 𝐔𝐜𝐞𝐧𝐢𝐜 𝐚𝐥 𝐔𝐦𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐀𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭 𝐚𝐥 𝐂𝐫𝐢𝐭𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐒𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞
Viața și Opera Genialului Satirist Român care Pătrunde Adânc în Societate și Politică
Ion Luca Caragiale, una dintre figurile iconice ale literaturii române, a fost mult mai mult decât un simplu dramaturg și prozator. Născut pe 30 ianuarie 1852, în familia unui actor, Caragiale și-a dedicat viața explorării și criticării societății românești printr-un amestec ingenios de umor și observații acute.
Caragiale a trăit într-o perioadă de tranziție pentru România, trecând de la domnia lui Cuza la consolidarea regatului sub Carol I. Studiile sale la Școala Centrală și apoi la Școala Națională de Arte și Meserii îl pregăteau inițial pentru o carieră în inginerie, dar pasiunea sa pentru literatură și teatru l-au determinat să-și urmeze vocația artistică.
Opera lui Caragiale acoperă o gamă diversă de genuri literare, de la comedii și tragedii până la nuvele și pamflete. Cele mai cunoscute lucrări ale sale includ "O scrisoare pierdută," "Conu Leonida față cu reacțiunea," și "D'ale carnavalului." Prin limbajul său vibrant și personajele memorabile, Caragiale a contribuit la definirea umorului românesc.
Caragiale a fost un maestru al criticii sociale. Operele sale abundă în satire la adresa viciilor umane, corupției politice, și ipocriziei sociale. Cu observații ascuțite, dramaturgul a adus la suprafață problemele contemporane și a deschis discuții critice asupra realităților societății românești.
Într-o lume a politicii contemporane în care intrigile, jocurile de putere și umorul fin au la fel de mult loc precum în creațiile lui Ion Luca Caragiale, observăm paralele surprinzătoare între personajele sale satirice și figuri politice ale zilelor noastre. Prin ochiul său perspicace, Caragiale pare să privească dincolo de timp și să sublinieze similitudinile subtile dintre politica de odinioară și cea de astăzi.
Personajul Caragialian cu abilitățile sale manipulative și cuvintele sale măiestrite, se regăsește în prezent în politicienii care, prin retorică sofisticată și strategii de comunicare elaborate, reușesc să influențeze opinia publică.
Caragiale a pictat politica ca un teatru absurd, în care personajele joacă roluri comice, dar cu urmări serioase. La fel, politica de astăzi pare adesea să fie un spectacol în care politicienii își joacă rolurile, iar culisele ascund realități complexe și interese multiple.
Caragiale a expus adesea corupția și nepotismul din societatea sa. În prezent, aceste teme rămân actuale, iar unele figuri politice sunt criticate pentru acuzații de corupție și utilizare a resurselor publice în avantaj personal.
Și azi, precum în creațiile lui Caragiale, umorul rafinat poate fi o armă de distrugere sau de manipulare în politica contemporană. Politicienii abili în folosirea umorului reușesc să-și mențină popularitatea și să distragă atenția de la problemele mai serioase.
Cu o privire atentă și ironie fină, Caragiale oferă o oglindă ironică în care personajele politice de astăzi pot regăsi umbrele trecutului. Prin aceste paralele, constatăm că politica, cu toate transformările și evoluțiile ei, păstrează într-un fel sau altul aspecte recurente. Caragiale rămâne astfel un ghid amuzant și, în același timp, critic asupra politicii, invitându-ne să reflectăm asupra umanității, indiferent de epocă.
Ion Luca Caragiale a murit în 1912, dar moștenirea sa culturală a continuat să prospere. Teatrele rămân pline de spectatori dornici să se bucure de umorul său subtil, iar operele sale sunt studiate în școli și universități. Caragiale rămâne o figură emblematică, un arhitect al cuvintelor, și un critic aspru al societății care continuă să ne inspire și să ne provoace gândirea.

26/01/2024

Protestele Transportatorilor și Agricultorilor în România: Voci Unite pentru Schimbare
De la 10 ianuarie până în prezent, străzile din București și din întreaga țară răsună de nemulțumiri și revendicări ale profesioniștilor din transporturi și agricultură.
Protestele ample declanșate de transportatori și agricultori au marcat peisajul social și politic din România, începând cu data de 10 ianuarie și continuând până în prezent. Ceea ce a început ca o manifestație împotriva unor măsuri guvernamentale a evoluat într-un apel la schimbare și dialog, cu participarea activă a profesioniștilor din aceste sectoare-cheie.
Protestele au luat amploare ca răspuns la deciziile guvernamentale percepute ca nefavorabile de către transportatori și agricultori. În centrul nemulțumirilor se află reglementările referitoare la prețul carburanților, taxele și impozitele, precum și politica agricolă.
Străzile din București și din mai multe orașe din țară au fost animate de zeci de mii de protestatari. Transportatorii și agricultorii, împreună cu susținătorii lor, au adus în prim-plan preocupările lor într-un mod pașnic, dar hotărât. Blocajele de trafic, coloanele de mașini și protestele în fața instituțiilor guvernamentale au devenit scene comune în această perioadă.
Revendicările includ, printre altele, solicitarea unei politici fiscale mai prietenoase pentru aceste sectoare, reducerea taxelor și impozitelor, precum și găsirea de soluții pentru a face față creșterii costurilor carburanților. Agricultorii au subliniat necesitatea unor măsuri care să îmbunătățească condițiile de trai în mediul rural și să sprijine producția locală.
În fața presiunii exercitate de proteste, autoritățile au început să ia în considerare negocierile și dialogul cu reprezentanții transportatorilor și agricultorilor. Guvernul a exprimat deschiderea pentru discuții și a anunțat intenția de a găsi soluții echitabile care să răspundă preocupărilor aduse în atenție.
Protestele au atras atenția opiniei publice și au stârnit dezbateri aprinse în spațiul media. În contextul global, organizații internaționale au urmărit evoluția evenimentelor, exprimându-și preocupările și încurajând un dialog constructiv pentru a găsi soluții durabile.
Protestele transportatorilor și agricultorilor reprezintă un semnal puternic către autorități, reflectând nevoia de schimbare în abordarea politicilor care afectează sectoarele cheie ale economiei. În timp ce negocierile sunt în curs, consecințele acestor evenimente vor rămâne în memoria colectivă, contribuind la modelarea direcției pe care o ia țara în ceea ce privește sprijinul pentru aceste domenii esențiale ale societății.
Pe măsură ce protestele transportatorilor și agricultorilor au câștigat amploare și au captat atenția publicului, au apărut întrebări legate de posibilele entități sau grupuri de interese care ar putea profita de pe urma acestor manifestații.
1. Politicieni și Partide Politice:
Un aspect adesea discutat este modul în care anumite partide politice sau politicieni încearcă să capitalizeze pe nemulțumirile exprimate în stradă. Există critici și suspiciuni privind oportunitatea politicienilor de a-și promova agendele și de a obține sprijin politic în contextul protestelor.
2. Medii de Comunicare și Social Media:
Proteste de amploare precum cele recente atrag o atenție considerabilă din partea mass-media și a platformelor de socializare. Unii observatori sugerează că diverse entități din mediul media și online ar putea beneficia de pe urma creșterii traficului și a atenției publicului generată de evenimente.
3. Grupuri de Interese Economice:
În timpul protestelor, se poate observa o creștere a discuțiilor despre eventualele grupuri de interese economice care ar putea încerca să influențeze politica în propriul avantaj. De exemplu, întreprinderi sau corporații care ar putea dori schimbări în politica fiscală pentru beneficiul lor.
4. Activiști și Organizații Non-Guvernamentale:
Există și organizații non-guvernamentale și activiști care și-au manifestat sprijinul sau, dimpotrivă, au criticat protestele. În acest context, există discuții cu privire la modul în care aceste entități își pot promova propriile agende sau pot încerca să influențeze opinia publică.
5. Factori Externi:
Pe lângă dinamica internă, protestele pot fi subiectul atenției și influenței din partea unor factori externi. Aceasta include posibile tentative de manipulare a discursului public sau de destabilizare a situației interne în beneficiul unor interese străine.
Estimarea evoluției protestelor în perioada următoare este dificilă, deoarece este influențată de mulți factori variabili, cm ar fi rezultatele negocierilor, răspunsul autorităților și dinamica relațiilor dintre protestatari și instituțiile guvernamentale. Cu toate acestea, putem lua în considerare câteva posibilități:
Continuarea Protestelor: Dacă negocierile dintre protestatari și autorități nu ajung la soluții satisfăcătoare pentru ambele părți, este posibil ca protestele să continue. Acest lucru ar putea duce la o intensificare a manifestațiilor și la creșterea presiunii asupra guvernului.
Schimbări în Agendele Politice: Dacă protestele devin un factor major în agenda politică, ar putea influența deciziile guvernamentale și poate genera schimbări legislative sau politici adaptate pentru a răspunde preocupărilor exprimate în stradă.
Încetarea Protestelor: În cazul în care negocierile sunt fructuoase și se ajunge la un acord între protestatari și autorități, ar putea surveni o încetare a protestelor. Este important să se atingă un echilibru între satisfacerea revendicărilor protestatarilor și menținerea stabilității în țară.
Influențe Externe: Factori externi, cm ar fi presiunile din partea organizațiilor internaționale sau intervenția unor state terțe, ar putea juca, de asemenea, un rol în evoluția situației.
Schimbări în Opinia Publică: Cum va evolua opinia publică în legătură cu protestele poate avea un impact semnificativ asupra direcției pe care o vor lua acestea. Reacțiile și susținerea populației pot influența atât protestatarii, cât și autoritățile.
Este important de menționat că orice estimare este condiționată de imprevizibil și poate varia în funcție de evoluția evenimentelor. Negocierile și dialogul constructiv între toate părțile implicate pot reprezenta cheia găsirii unor soluții durabile și evitarea escaladării tensiunilor.

25/01/2024

https://t.me/dozadepatriotism

You can view and join right away.

25/01/2024

Mica Unire de la 24 Ianuarie 2024: O Zi de Comemorare și Reflectare
În data de 24 ianuarie 2024, România își celebra ziua de Mica Unire, marcând un moment semnificativ din istoria țării, când Principatele Românești, Moldova și Muntenia, s-au unit într-un singur stat. Acest moment crucial a avut loc în anul 1859 și a reprezentat un pas important în formarea statului român modern.
Cu ocazia aniversării a 165 de ani de la Mica Unire, țara a fost martoră la numeroase evenimente menite să comemoreze acest moment istoric și să evidențieze evoluția și progresul României de-a lungul timpului. Ceremoniile au fost organizate în diferite orașe și sate, iar cetățenii au participat cu entuziasm la parade, expoziții și evenimente culturale care au avut loc în toată țara.
Evenimentele culturale au fost, de asemenea, parte integrantă a celebrărilor, cu concerte, expoziții de artă și spectacole de teatru care au avut loc în toate colțurile țării. Aceste manifestări au oferit o platformă pentru promovarea valorilor culturale românești și pentru aprecierea moștenirii istorice.
Pe lângă festivitățile publice, 24 ianuarie a fost și o ocazie pentru liderii politici să transmită mesaje către națiune. Președintele țării a susținut un discurs în care a subliniat importanța păstrării unității și coeziunii în societatea românească, evidențiind progresele realizate și provocările pe care țara le are de înfruntat în viitor.
De asemenea, în contextul celei de-a 165-a aniversări a Micii Uniri, au avut loc și dezbateri publice și evenimente academice care au abordat diverse aspecte ale istoriei naționale și ale prezentului României. Aceste activități au avut rolul de a încuraja dialogul și de a promova înțelegerea mai profundă a identității naționale.
În anul 2024, orașul Iași, cu o istorie bogată și o contribuție semnificativă la formarea statului român modern, a găzduit o serie de evenimente impresionante pentru a marca Mica Unire de la 24 ianuarie. Ceremoniile de la Iași au debutat cu o slujbă religioasă la Catedrala Mitropolitană, unde oficialitățile și cetățenii au participat într-un gest de recunoștință față de trecutul glorios al regiunii. În timpul slujbei, s-au adus omagii eroilor naționali, iar coroane de flori au fost depuse la monumentele dedicate celor care și-au dat viața pentru idealurile de libertate și unitate.
Un moment deosebit de emoționant a fost reprezentat de parada militară care a străbătut principalele artere ale orașului. Forțele armate, alături de reprezentanții altor instituții publice, au defilat sub privirile mândre ale localnicilor și ale turiștilor, subliniind astfel respectul față de tradițiile militare și angajamentul față de apărarea țării.
În contextul marcării Micii Uniri la Iași în 2024, figurile lui George Simion și Diana Șoșoacă au fost controversate și au atras atenția mediatică. Cei doi lideri politici au devenit cunoscuți pentru implicarea lor în diverse evenimente publice și pentru pozițiile lor contestate în spațiul politic românesc. Relația tensionată dintre cei doi lideri și autoritățile locale a accentuat diviziunile politice existente în societate. Discursurile lor au variat de la apeluri la unitate națională la critici dure la adresa deciziilor guvernamentale. În ciuda controversei generate de prezența lor, ambii politicieni au avut susținători entuziaști, dar și critici vehementi în rândul participanților la evenimentele din Iași.
Mica Unire de la 24 ianuarie 2024 a reprezentat nu doar o ocazie de sărbătoare, ci și un moment de reflecție asupra parcursului istoric al României și asupra direcției sale viitoare. Evenimentele de comemorare au adus împreună comunitățile din întreaga țară, subliniind importanța solidarității și a respectului pentru valorile naționale.
Mica Unire reprezintă o legătură indestructibilă între trecutul glorios și viitorul promițător al României, o zi în care istoria și destinul s-au unit pentru a sculpta un popor puternic și unit.

11/09/2023

Sărbătoarea de la Ţebea: Omagierea Eroului Naţional Avram Iancu la 151 de Ani de la Moartea "Crăişorului Munţilor"
Gorunul lui Horea şi Panteonul Moţilor: 400 de Ani de Istorie şi Tradiţie

Ţebea, un mic sătuc în inima Transilvaniei, a devenit centrul atenţiei naţionale în ziua de 9 septembrie 2023. În acest an, comunitatea locală a sărbătorit 151 de ani de la moartea eroului naţional Avram Iancu, cunoscut sub numele de "Crăişorul Munţilor". Evenimentul a fost marcat printr-o serie de manifestări şi ceremonii care au adus omagiu marelui lider al Revoluţiei de la 1848, iar punctul culminant a fost sărbătorirea sub vechiul Gorun al lui Horea, aflat în Panteonul Moţilor.

Avram Iancu: Eroul Naţional al României
Avram Iancu, născut în 1824 în satul Vidra de Sus din Transilvania, a devenit unul dintre cei mai importanţi lideri ai Revoluţiei de la 1848 în lupta pentru drepturile şi libertăţile poporului român. În timpul Revoluţiei, Iancu a condus o mişcare de rezistenţă în Munţii Apuseni, unde a apărat cu înverşunare drepturile şi identitatea românilor, devenind un simbol al rezistenţei naţionale.

Gorunul lui Horea: Mărturia unei Lupte Eroice
Gorunul lui Horea este un arbore secular, vechi de aproximativ 400 de ani, care se înalţă în mijlocul satului Ţebea. Acest gorun a fost martorul direct al luptei lui Avram Iancu şi a altor lideri ai revoluţiei, cm ar fi Vasile Goldiş şi Ioan Buteanu. Sub umbra lui, au fost luate hotărârile importante pentru direcţia mişcării de rezistenţă.
Cu o circumferinţă impresionantă de 9 metri şi o coroană înaltă care se înalţă către cer, Gorunul lui Horea este un simbol al puterii naturii şi al determinării umane. Se spune că sub acest copac s-au adunat ţăranii români pentru a depune jurământul de credinţă în lupta pentru libertate şi independenţă.

Panteonul Moţilor: Locul Sacrificiului şi Eroismului
Panteonul Moţilor, situat în apropierea Gorunului lui Horea, este un loc special pentru poporul român. Aici se află monumente şi plăci comemorative dedicate eroilor naţionali precum Avram Iancu, Horea, Cloşca şi Crişan, dar şi altor personalităţi importante din istoria Transilvaniei. Este un loc în care istoria şi tradiţia se întâlnesc pentru a aminti generaţiilor viitoare de sacrificiile şi eroismul celor care au luptat pentru libertate şi dreptate.

Sărbătoarea de la Ţebea: Un Omagiu Adus Trecutului şi Un Memento pentru Viitor
În fiecare an, Sărbătoarea de la Ţebea adună români din întreaga ţară pentru a celebra moştenirea lui Avram Iancu şi pentru a onora memoria eroilor naţionali. Ceremoniile includ depuneri de coroane, discursuri şi reprezentaţii artistice care redau momentele cheie din viaţa lui Iancu şi din Revoluţia de la 1848.
Evenimentul are un impact profund asupra comunităţii locale şi a tuturor celor care îl vizitează. În fiecare an, Gorunul lui Horea şi Panteonul Moţilor devin puncte de întâlnire pentru cei care doresc să se conecteze cu istoria şi tradiţia românească şi să-şi exprime recunoştinţa faţă de eroii naţionali.
Sărbătoarea de la Ţebea nu este doar un omagiu adus trecutului, ci şi un memento pentru viitor. Ea ne aminteşte că libertatea şi drepturile noastre sunt valori preţioase care trebuie protejate şi că eroii ca Avram Iancu au luptat pentru aceste valori cu curaj şi hotărâre. Astfel, fiecare an petrecut sub umbra Gorunului lui Horea şi în Panteonul Moţilor ne aduce mai aproape de istoria şi tradiţia noastră naţională, alimentându-ne pasiunea pentru libertate şi respect pentru cei care au luptat pentru ea.

14/07/2023

LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu - 14 iulie: „Căderea” Bastiliei.
Căderea închisorii Bastilia la 14 iulie 1789 este cunoscută ca momentul de început al Revoluției Franceze, eveniment major al epocii moderne, care a dus la răsturnarea Vechiului Regim din Franța. La acea dată, celebra închisoare, simbol al tiraniei monarhiei franceze, a fost cucerită de revoluționarii parizieni, care au demolat-o două zile mai târziu. Fortăreața Bastilia fusese construită între 1370 și 1383, în timpul domniei lui Carol al V-lea, iar destinația ei inițială era cea de apărare a unei porți a Parisului, respectiv poarta Saint-Antoine din vestul capitalei franceze. Dar, întrucât utilitatea militară a Bastiliei s-a dovedit insuficientă pentru apărarea orașului, în secolul al XVII-lea cardinalul Richelieu va transforma fortăreața în închisoare de stat pentru opozanții regimului și astfel Bastilia va deveni simbolul monarhiei absolutiste din Franța. Pe 14 iulie 1789 populaţia răsculată a Parisului a luat cu asalt vechea fortăreaţă a Bastiliei, devenită între timp închisoare regală, iar după o scurtă rezistență a garnizoanei militare de aici, Bastilia va fi cucerită de revoluționari, care o vor incendia și apoi demola, majoritatea pietrelor din vechea fortăreață fiind folosite pentru a construi un pod peste Sena și anume Podul Concorde. Astfel, prin cucerirea Bastiliei s-a demonstrat că monarhia absolutistă fusese învinsă, iar aceasta trebuia să ţină cont de voinţa poporului. Ziua de 14 iulie va fi sărbătorită pentru prima dată de către francezi în anul 1790, sub numele de „sărbătoarea Federaţiei” și va fi sărbătorită printr-o mare adunare populară pe Champs de Mars, la Paris. Apoi, această zi de 14 iulie, ziua căderii Bastiliei, va deveni ziua naţională a Franţei, iar împreună cu cântecul Marseilleza, declarat imn naţional în anul 1795, vor deveni cele mai importante simboluri naționale ale națiunii franceze.

12/07/2023

Simt în nări miros de pe se dee

Cum se face că în timpul pandemiei, când în mai puțin de un an, au avut loc 11 incendii soldate cu victime în spitalele din România și nimeni nu a zis nimic? Niciun eu sau sau 🤔
Câțiva amețiți, plus niște rude ale decedaților, au vociferat ici si colo, dar nah, erau conspiraționiști.
Ce facem cu numeroasele cazuri de malpraxis băgate sub preș din etapa pandemică?
Cum stă treaba cu efectele adverse ale tratamentelor necorespunzătoare, inclusiv administrarea serului magic, care trebuia să ne asigure ieșitul la terasă cu prietenii ăia mulți (chiar dacă în reclamă era pustiu)?
De ce drepturile omului contează doar când se flutură steagurile, când elefantul galben de covid s-a înroșit de jena cicatricilor încă nevindecate?
doar câteodată?
Ah, oare pentru că s-a încins grătarul pentru marele ciolan de la anu?
Nuuu, sigur nu! 🫠
E pentru că civismul în țara asta doar când porcul păcii dă cu goarna sfoară-n țară 🙈🙉🙊
În definitiv, fiți cu minte, cuminți ați fost mereu...

05/07/2023

Respect!

26/06/2023

LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu - 26 iunie: Ziua Drapelului Național.
În fiecare an la data de 26 iunie, se sărbătoreşte Ziua Drapelului Naţional, un eveniment cu o deosebită încărcătură emoțională pentru fiecare român. Trebuie amintit că tricolorul a devenit un simbol al naţiunii româneşti încă de la începutul secolului al XIX-lea când s-a putut remarca prezenţa celor trei culori în drapelul răscoalei conduse de Tudor Vladimirescu și în cadrul căreia li se atribuie pentru prima dată următoarele semnificaţii: „Libertate” (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăţie (roşul sângelui)”. Însă începutul adoptării oficiale a tricolorului pe pământ românesc va avea loc în anul 1834, atunci când domnitorul Țării Românești Alexandru Dimitrie Ghica a obținut din partea Imperiului Otoman permisiunea de a pune vaselor românești steagul tricolor compus din culorile roșu, galben și albastru. Astfel, tricolorul va fi folosit pentru identificare încă din deceniul al patrulea din secolul secolului al XIX-lea, deși ca simbol național, avea să fie folosit cel mai mult în Revoluția de la 1848, când pe lângă cele trei culori, drapelul folosit de revoluționari avea inscripționată și lozinca: „Dreptate și Frăție”. Tricolorul se va impune ca drapel național în anul 1859, odată cu alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, atunci când culorile drapelului vor fi dispuse pe orizontală, având culoarea albastră plasata în partea de sus a steagului. Abia după venirea lui la domnie a regelui Carol I, drapelul va avea benzile dispuse pe vertical, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de drapelele principalelor țări europene ce aveau steagul împărțit în mod egal, pe verticală. Actualul drapel național al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la lance cu culoarea albastră, apoi galben și roșu, cu o proporție de 2:3 între lățime și lungime. Drapelul României este arborat în mod permanent pe edificiile și instituțiilor publice, iar ca pavilion, este permanent arborat pe navele ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice și oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit uzanțelor protocolare din țările respective.

24/06/2023

Voi ce sarbatoriti azi? 😉
Credincioșii ortodocși celebrează în fiecare an, pe data de 24 iunie, nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.
Tot astăzi, avem și bucuria de a sărbători Ziua Universală a Iei, o celebrare a cămăşii tradiţionale, simbol al identității noastre naționale.
O zi binecuvântată să aveți !🙏