Masini In Lume

Masini In Lume Povesti auto din lumea larga

Mitsubishi Pajero revine în 2026 cu o a cincea generație, poziționată ca SUV de teren premium și nou model-fanion al măr...
07/09/2026

Mitsubishi Pajero revine în 2026 cu o a cincea generație, poziționată ca SUV de teren premium și nou model-fanion al mărcii. Designul păstrează proporțiile verticale și liniile orizontale ale generațiilor clasice, dar le combină cu aripi pronunțate, o grilă masivă și faruri în formă de T. Detalii precum montantul C inspirat de rollbarul primei generații și motivul hexagonal posterior reinterpretând roata de rezervă păstrează legătura cu istoria Pajero.

Tehnic, noul model abandonează construcția monococă a generațiilor III și IV și revine la un șasiu separat, cu lonjeroane și traverse, derivat din platforma pick-up-ului Mitsubishi Triton/L200. Cadrul folosește mai mult oțel de înaltă rezistență, iar secțiunile mărite îi cresc rigiditatea torsională și la încovoiere. Caroseria, prinderile și suspensiile au fost dezvoltate specific pentru Pajero.

Motorizarea anunțată este un diesel de 2,4 litri, cu patru cilindri și turbocompresor cu geometrie variabilă. Motorul dezvoltă un cuplu maxim de 480 Nm, disponibil pe o plajă largă de turații, pentru răspuns bun atât la plecarea de pe loc, cât și în teren accidentat. Mitsubishi nu a comunicat încă puterea maximă. Transmisia este o automată nouă cu opt trepte și mod Sport, iar cuplul este transmis prin sistemul Super Select 4WD-II.

SS4-II permite selectarea modurilor 2H, cu tracțiune spate, 4H, cu tracțiune integrală, 4HLc, cu diferențial central blocat, și 4LLc, cu reductor și diferențial central blocat. Sistemul este completat de S-AWC, care integrează controlul tracțiunii, stabilității, frânării și distribuției cuplului între roți. Sunt disponibile șapte moduri de rulare: Normal, Eco, Gravel, Snow, Mud, Sand și Rock.

Suspensia este independentă pe față, cu brațe duble, iar pe spate utilizează o punte rigidă ghidată de un sistem cu cinci brațe. Configurația favorizează cursa roților, rezistența în teren și menținerea contactului cu suprafața. Pajero folosește discuri de 18 inch și un amplificator electric, iar ABS-ul, controlul stabilității și Active Yaw Control pot interveni individual asupra frânelor pentru stabilitate și tracțiune.

Shogunul s-a întors.

Geely Starray este un SUV construit pe arhitectura modulară CMA, aceeași familie tehnică dezvoltată în ecosistemul Geely...
04/09/2026

Geely Starray este un SUV construit pe arhitectura modulară CMA, aceeași familie tehnică dezvoltată în ecosistemul Geely–Volvo și utilizată și de modele precum Volvo XC40. În România sunt disponibile două configurații: 1.5 T-GDI cu tracțiune față și 7DCT, respectiv 2.0 T-GDI cu AWD și transmisie automată cu 8 trepte.

Motorul de 1.499 cm³, BHE15-EFZ, este un patru cilindri turbo pe benzină, cu injecție directă, distribuție DOHC și 16 supape. Dezvoltă 174 CP și 290 Nm. Aparține familiei de motoare dezvoltate în ecosistemul Geely–Volvo, având legături tehnice cu unele propulsoare Volvo, dar este adaptat pentru Starray și piața europeană.

Versiunea superioară utilizează motorul de 1.969 cm³, JLH-4G20TDB, tot un patru cilindri turbo cu injecție directă, capabil de 238 CP și 350 Nm. Face parte din familia de motoare Geely–Volvo și este combinat cu tracțiune integrală.
Motorul de 1.5 litri este cuplat la o transmisie cu dublu ambreiaj și șapte trepte, 7DCT, cu ambreiaje umede, dezvoltată intern în grupul Geely.

Motorul de 2.0 litri folosește o transmisie automată clasică cu opt trepte și convertizor de cuplu, furnizată de Aisin. Schimbările sunt realizate prin angrenaje planetare și ambreiaje interne, iar convertizorul hidraulic asigură plecări line și amortizarea vibrațiilor. Sistemul AWD distribuie cuplul către puntea spate printr-un ansamblu mecanic controlat electronic, furnizat de BorgWarner, similar cu sistemele folosite de Volkswagen.

Ambele versiuni au suspensie independentă, cu MacPherson pe față și multilink pe spate. Frânarea folosește discuri ventilate pe față și discuri pe spate, cu ABS, distribuție electronică a forței de frânare și asistență la frânarea de urgență.

Starray este un SUV spațios, bine echipat și competitiv în segmentul său de clasă și preț.

Toyota C-HR 2026 este construit pe platforma TNGA-C, arhitectură utilizată pentru modelele compacte Toyota și adaptată p...
01/09/2026

Toyota C-HR 2026 este construit pe platforma TNGA-C, arhitectură utilizată pentru modelele compacte Toyota și adaptată pentru mai multe tipuri de electrificare. Bateria este amplasată jos, între punți, pentru coborârea centrului de greutate.

Gama include 1.8 Hybrid 140 FWD, 2.0 Hybrid 180 FWD, 2.0 Hybrid 180 AWD-i și 2.0 Plug-in Hybrid 220 FWD. Motorul 1.8 are 4 cilindri, 1.798 cm³, ciclu Atkinson, injecție electronică și distribuție variabilă, dezvoltând 98 CP și 142 Nm. Motorul 2.0 are 1.987 cm³, tot 4 cilindri și ciclu Atkinson, cu 151 CP și 190 Nm.

Sistemul Toyota Hybrid utilizează un e-CVT cu angrenaj planetar, nu CVT cu curea. Motorul termic este interconectat mecanic cu două motoare electrice: MG1, care funcționează ca generator și controlează raportul efectiv al sistemului, și MG2, motorul principal de tracțiune. Energia poate fi recuperată la decelerare, stocată în baterie sau folosită direct pentru propulsie. La sarcini reduse, C-HR poate rula electric, la viteze și sarcini mai mari, motorul termic și cel electric lucrează împreună.

Versiunea AWD-i adaugă un al doilea motor electric pe puntea spate, de 41 CP și 84 Nm. Nu există arbore cardanic: puntea spate este antrenată exclusiv electric, iar sistemul poate varia instantaneu cuplul între punți.
Plug-in-ul folosește motorul 2.0 de 152 CP și un motor electric de 163 CP, cu baterie Li-ion de 13,6 kWh. Puterea sistemului este 223 CP, iar autonomia electrică WLTP ajunge la 66 km. Bateria poate fi încărcată extern, spre deosebire de HEV.

Suspensia este MacPherson pe față și dublu-braț pe spate, o configurație mai sofisticată decât bara de torsiune folosită pe multe modele din segment. Frânarea folosește discuri ventilate față și discuri spate, iar sistemul combină frânarea regenerativă cu cea hidraulică, recuperând energie la decelerare.

Rezultatul este un crossover compact versatil, care sta bine pe drum și nu dezamăgește la ținuta de drum indiferent de configurație, deși spațiul din portbagaj poate fi o provocare în cazul unei familii cu cel puțin un copil.

BMW E30 a fost generația care a transformat Seria 3 într-un fenomen global și a definit, pentru mulți, formula clasică B...
28/08/2026

BMW E30 a fost generația care a transformat Seria 3 într-un fenomen global și a definit, pentru mulți, formula clasică BMW: motor longitudinal, tracțiune spate, distribuție echilibrată a maselor și o caroserie compactă construită în jurul șoferului. Dezvoltat în anii ’70 sub conducerea designerului-șef Claus Luthe, E30 a fost lansat în 1982 și a evoluat într-o familie completă, cu sedan, Touring, Cabriolet, versiuni diesel, 4x4 și M3.

Designul era o evoluție mai modernă și mai aerodinamică a E21, cu suprafețe simple, capotă lungă, cabină retrasă și proporții devenite ulterior emblematice pentru BMW. Tehnic, mașina folosea suspensie independentă MacPherson pe față și o punte spate semi-trailing arm, compactă și eficientă, dar cu variații ale geometriei în comprimare. Direcția era cu cremalieră, iar frânele erau cu discuri pe față și, în funcție de versiune, discuri sau tamburi pe spate.

Lansat în 1989, 318is a devenit una dintre cele mai interesante versiuni E30. Motorul M42B18 era un 4 cilindri de 1,8 litri, cu bloc din fontă, chiulasă din aluminiu, distribuție DOHC pe lanț și patru supape pe cilindru. Folosea injecție electronică Bosch Motronic și dezvolta 136 CP și 172 Nm. Era o schimbare importantă față de motoarele SOHC ale versiunilor 318i: M42 urca până la aproximativ 6.500 rpm și avea un caracter mai sportiv.

318is primea cutie manuală Getrag cu 5 trepte, rapoarte și diferențial adaptate caracterului sportiv, iar greutatea redusă îl ajuta să accelereze la 100 km/h în aproximativ 9 secunde. În multe piețe a primit suspensie mai fermă, bare antiruliu și scaune sport, fiind considerat neoficial „baby M3”.

E30 a fost esențial pentru dezvoltarea BMW: a consolidat Seria 3 ca nucleu comercial al mărcii, a introdus pentru prima dată tracțiunea integrală în gamă prin 325iX, primul Touring modern, care are o poveste aparte, fiind „nebunia” unuia dintre ingineri și primul M3.

318is rezumă perfect filosofia pasionaților: nu ai nevoie de un motor uriaș pentru a face o mașină interesantă, dacă ai un șasiu bun, greutate redusă și un motor care iubește să fie condus cu turometrul în picioare.

Citroën C3 Aircross 2026 este generația actuală a SUV-ului de segment B și reprezintă o schimbare tehnică importantă faț...
26/08/2026

Citroën C3 Aircross 2026 este generația actuală a SUV-ului de segment B și reprezintă o schimbare tehnică importantă față de modelul anterior. Este construit pe platforma Smart Car a Stellantis, o arhitectură multi-energie gândită de la început pentru motoare termice, hibridizare de 48 V și propulsie electrică. Cu 4,39 m lungime, rămâne compact, dar poate oferi până la 7 locuri în anumite configurații.

Folosește MacPherson pe față și traversă deformabilă pe spate, iar suspensia Citroën Advanced Comfort utilizează amortizoare cu două opritoare hidraulice progresive. Acestea adaugă rezistență la capetele cursei suspensiei, controlând mai bine mișcarea caroseriei pe denivelări. Frânele sunt hidraulice, cu discuri ventilate față și discuri spate, asistate electronic de ABS, ESC și distribuția electronică a forței de frânare.

Versiunea de bază folosește motorul 1.2 Turbo 100, un 3 cilindri de 1.199 cm³ cu transmisie manuală cu 6 trepte. Motorul aparține noii familii EB Gen3 și folosește distribuție pe lanț, nu vechea curea în baie de ulei asociată generațiilor anterioare PureTech.

Hybrid 145 utilizează tot un 1.2 litri, dar adaptat ciclului Miller și sistemului de 48 V. Motorul termic, turbina cu geometrie variabilă și transmisia electrificată e-DCS6 lucrează împreună cu un motor electric de 21 kW integrat în carcasa cutiei cu dublu ambreiaj și o baterie litiu-ion de 48 V. La plecarea de pe loc și în oraș, motorul electric poate deplasa singur mașina pe distanțe scurte, iar bateria se reîncarcă prin recuperarea energiei la frânare. La întreținere, acest motor păstrează avantajul lanțului de distribuție, dar transmisia cu dublu ambreiaj este mai complexă decât o cutie manuală clasică.

Există și ë-C3 Aircross, cu motor electric de 113 CP pe puntea față, reductor cu o singură treaptă și baterie LFP de 44 sau 54 kWh, în funcție de versiune. Astfel, C3 Aircross 2026 oferă aceeași bază tehnică pentru trei filozofii diferite: benzină simplă, hibrid fără încărcare la priză și electric.

BMW iX3 din 2026 nu este doar succesorul vechiului iX3, ci primul model de serie construit pe filosofia Neue Klasse. Est...
21/08/2026

BMW iX3 din 2026 nu este doar succesorul vechiului iX3, ci primul model de serie construit pe filosofia Neue Klasse. Este începutul unei noi familii tehnice BMW, cu arhitectură electrică, electronică și software complet nouă. Designul marchează aceeași schimbare: forme mai curate, suprafețe simple și o grilă îngustă, inspirată de BMW-urile istorice. Limbajul a fost coordonat de Adrian van Hooydonk, iar proiectul Neue Klasse de Dr. Mike Reichelt.

Tehnic, iX3 inaugurează platforma Neue Klasse și BMW eDrive Gen6. Arhitectura electrică de 800 V reduce pierderile și permite încărcare foarte rapidă. Bateria folosește celule cilindrice litiu-ion, cu densitate energetică cu aproximativ 20% mai mare decât celulele prismatice Gen5. Celulele sunt integrate direct în pachet, iar bateria contribuie la structura caroseriei. Modulul BMW Energy Master gestionează energia și încărcarea.

iX3 50 xDrive are două motoare, 469 CP și 645 Nm. Spatele folosește un motor sincron cu excitație electrică (EESM), eficient și performant la sarcină susținută, iar fața un motor asincron, compact și activat când este nevoie de tracțiune sau putere suplimentară. Fiecare are propriul reductor cu o singură treaptă, fără cutie convențională. Versiunea 40 are tracțiune spate și motor EESM de 320 CP și 500 Nm.

Bateria de aproximativ 108,7 kWh utilizabili permite încărcare DC de până la 400 kW și poate adăuga până la 372 km WLTP în 10 minute. Suspensia este cu dublu braț pe fața, 5 brațe independente pe spate, iar dinamica este coordonată de „Heart of Joy”, unul dintre cele patru calculatoare centrale, care gestionează motoarele, recuperarea energiei și controlul dinamic. Frânarea combină regenerarea cu frâne hidraulice convenționale, software-ul controlând tranziția dintre ele.

Cu până la 805 km WLTP, iX3 este mai important prin tehnologia introdusă decât prin faptul că este încă un SUV electric.

Ținând cont că am văzut autonomie estimată de mașină de până la 1.000 km și cel puțin 800 km parcurși cu o singură încărcare, iX3 este prima electrică cu care poți trăi confortabil chiar și fără acces constant la priză acasă sau la muncă.

Toyota Aygo a apărut în 2005 ca rezultat al colaborării Toyota cu PSA, primele două generații fiind produse alături de P...
19/08/2026

Toyota Aygo a apărut în 2005 ca rezultat al colaborării Toyota cu PSA, primele două generații fiind produse alături de Peugeot 107/108 și Citroën C1 la Kolín, în Cehia.

Aygo X, lansată inițial în 2022, a transformat conceptul într-un mic crossover urban. Actualizarea din 2026 este însă importantă: Aygo X devine primul model hibrid din segmentul A european și primește o motorizare Toyota Hybrid de generația a cincea.

Sistemul hibrid este construit în jurul unui motor pe benzină de 1,5 litri, 3 cilindri în linie, cu distribuție DOHC, 12 supape, VVT-i/VVT-iE și injecție combinată directă + multipunct. Motorul termic produce aproximativ 92 CP și 120 Nm, iar motorul electric sincron cu magneți permanenți dezvoltă 80 CP și 141 Nm. Puterea maximă a sistemului este de 116 CP. Bateria este litiu-ion, cu 48 de celule, 177,6 V și 4,3 Ah. Același setup ca la Toyota Yaris.

Transmisia este e-CVT, dar sa nu confundăm cu un CVT clasic cu curea și fulii. Sistemul folosește un angrenaj planetar care conectează motorul termic cu două motoare electrice: MG1, utilizat în principal pentru pornirea motorului și pentru încărcarea bateriei și MG2, motorul de tracțiune și generatorul pentru recuperarea energiei.

Mașina poate rula electric la sarcini mici, motorul termic poate antrena roțile sau poate produce electricitate, iar sistemul combină automat sursele de energie.

Suspensia este simplă: MacPherson pe față și bară de torsiune pe spate. Direcția este electrică, cu cremalieră, iar raza minimă de bracaj este de numai 4,7 m. Frânele sunt cu discuri ventilate față și discuri pline spate; frânarea regenerativă recuperează energie, completată automat de sistemul hidraulic.

Aygo X este o mașină construită în primul rând pentru oraș. Are portbagaj de 231 de litri, bancheta se rabatează 50:50, iar dimensiunile mici și poziția de condus mai înaltă o fac ușor de manevrat și parcat.

Poate fi și distractiv ținând cont că are un raport putere/masă mai bun decât un F30 318i sau similar cu un Golf 8 1.5 TSI.

W124 e prima mașină adevărată pe care am pus mâna când eram copil, pe la 6 ani. A fost și prima mașină cu care am vrut s...
13/08/2026

W124 e prima mașină adevărată pe care am pus mâna când eram copil, pe la 6 ani. A fost și prima mașină cu care am vrut să fac poză, imagine pe care încă o păstrez fizic, digital și în minte.

Lansat în 1984, W124 a fost proiectat ca un salt tehnologic față de W123, cu accent pe rigiditate, aerodinamică, siguranță și durabilitate. Caroseria avea zone de deformare controlată și o celulă centrală rigidă, iar Mercedes a supus prototipurile la teste de durabilitate în condiții extreme de temperatură, drumuri degradate și rulare la viteze ridicate, calibrând suspensia și amortizarea pentru diferite piețe.

Șasiul folosește suspensie independentă, cu brațe și amortizoare telescopice pe față, iar spatele are celebra geometrie multilink cu cinci brațe, care menține controlul unghiurilor roții pe parcursul cursei suspensiei. Direcția este cu cremalieră și asistare hidraulică. Frânarea utilizează discuri pe toate roțile, ventilate pe față, iar ABS era disponibil încă din primii ani.

300D Turbo, introdus în 1986, folosește motorul OM603.960: diesel de 3.0 litri, 6 cilindri în linie, bloc din fontă, chiulasă din aluminiu, distribuție SOHC cu două supape/cilindru, injecție indirectă în camere de precombustie și turbocompresor Garrett T3, fără intercooler. Produce 147 CP și 273 Nm. Arborele cotit este susținut de șapte lagăre principale, o soluție care îi crește rigiditatea și contribuie la robustețea motorului. Gama W124 a inclus și dieselurile OM601/OM602 și motoare pe benzină cu 4, 6 și 8 cilindri.

Puteai avea ABS, airbag, climatizare automată, scaune încălzite/electrice, cruise control, trapă electrică, computer de bord și chiar telefon. Celebrul ștergător monobraț, cu mecanism articulat, acoperea o suprafață impresionantă a parbrizului.

W124 nu a fost conceput pentru spectaculozitate, ci pentru a rezista. Iar pentru un copil din anii ’90 care știa fiecare marcă și model de pe stradă, întâlnirea cu un astfel de Mercedes a fost, probabil, unul dintre motivele pentru care pasiunea auto a rămas până astăzi.

BYD ATTO 2 este unul dintre modelele cu care BYD atacă segmentul SUV-urilor urbane europene, concurând cu Peugeot 2008, ...
11/08/2026

BYD ATTO 2 este unul dintre modelele cu care BYD atacă segmentul SUV-urilor urbane europene, concurând cu Peugeot 2008, Renault Captur sau Hyundai Kona. Aceeași caroserie există ca EV și plug-in hybrid DM-i, însă cele două folosesc arhitecturi tehnice diferite.

ATTO 2 EV folosește e-Platform 3.0 și o baterie Blade LFP de 45,12 kWh, integrată structural prin Cell-to-Body. Motorul sincron cu magneți permanenți este montat pe puntea față și dezvoltă 130 kW și 290 Nm, iar transmisia este un reductor cu o singură treaptă. În România există și versiunea Comfort, cu baterie de 64,8 kWh și motor de 204 CP. Suspensia este MacPherson pe față și bară de torsiune pe spate.

Frânarea este electro-mecanică: un actuator electric generează și modulează presiunea hidraulică, fără pompă de vacuum convențională. Astfel, sistemul poate coordona electronic frânarea mecanică și regenerativă, optimizând recuperarea energiei și dozarea pedalei. Sunt utilizate discuri ventilate față și discuri pline spate.

ATTO 2 DM-i folosește sistemul Super Hybrid DM-i, cu un motor 1.5 aspirat, 4 cilindri, de 72 kW și 122 Nm, un motor electric sincron cu magneți permanenți de până la 145 kW și 300 Nm și o baterie Blade LFP de 7,8 kWh în Active sau 18 kWh în Boost.

Transmisia este una hibridă dedicată, cu elemente de cuplare mecanică, care permite mai multe moduri de funcționare. În EV, motorul termic este oprit, iar motorul electric propulsează direct mașina. În regim series-hybrid, motorul termic antrenează generatorul, energia ajungând la motorul electric și/sau baterie. La viteze mai mari poate fi activată legătura mecanică dintre motorul termic și roți, motorul electric asistând. Sistemul schimbă automat aceste moduri în funcție de viteză, sarcină și nivelul bateriei, fără trepte convenționale perceptibile. Și DM-i păstrează configurația MacPherson + bară de torsiune și tracțiunea față.

Mașinile merg pe drum, dar mai trebuie să și oprească, iar una dintre cele mai vechi metode de oprire este frâna cu tamb...
07/08/2026

Mașinile merg pe drum, dar mai trebuie să și oprească, iar una dintre cele mai vechi metode de oprire este frâna cu tamburi.

Patentată de Louis Renault în 1902, a reprezentat primul sistem de frânare modern utilizat pe scară largă și a rămas standardul industriei auto timp de peste șase decenii. Față de frânele primitive care acționau direct asupra roților sau transmisiei, tamburul oferea protecție împotriva murdăriei, eficiență superioară și o durată de viață mult mai mare.

Sistemul este alcătuit dintr-un tambur din fontă solidar cu roata, doi saboți căptușiți cu material de fricțiune, un cilindru hidraulic cu două pistoane, arcuri de revenire și un mecanism de reglaj automat al uzurii. La apăsarea pedalei, lichidul de frână împinge pistoanele cilindrului, care presează saboții pe suprafața interioară a tamburului. Frecarea transformă energia cinetică în căldură și încetinește vehiculul.

Un avantaj important este efectul servo (self-energizing): rotația tamburului „trage” unul dintre saboți, amplificând forța de frânare fără creșterea presiunii hidraulice. Datorită acestui fenomen, tamburii dezvoltă o putere mare de frânare la costuri reduse și au fost utilizați decenii întregi chiar și fără servofrână.

Principalul lor dezavantaj este disiparea ineficientă a căldurii. Fiind un ansamblu aproape închis, tamburul se răcește lent, iar la utilizare intensă poate apărea fenomenul de "brake fade", adică scăderea eficienței frânării din cauza temperaturii ridicate. Acesta este motivul pentru care automobilele performante, inițial, și apoi cele de stradă, au trecut treptat la frâne cu disc.

Frâna cu tamburi nu a dispărut. Ea este folosită și astăzi pe puntea spate a numeroase automobile de volum și electrice, unde frânarea regenerativă reduce solicitarea frânelor mecanice.

Multe modele cu discuri spate folosesc un tambur integrat în interiorul discului („drum-in-hat”) exclusiv pentru frâna de parcare.

Camioanele, remorcile și utilajele agricole utilizează încă tamburi datorită robusteții, costurilor reduse și efectului servo, demonstrând că o tehnologie cu peste 120 de ani de istorie rămâne încă relevantă în anumite aplicații.

Address

Bucharest

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Masini In Lume posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share