Maria Daniela Gavankar

Maria Daniela Gavankar Ajut femeile care nu (mai) vor sa se multumeasca cu putin, sa creasca, si sa-si imbunatateasca toate relatiile semnificative. Esti la locul potrivit!
(9)

Daca esti pe pagina mea, probabil ca te preocupa dezvoltarea ta, terapia unui copil cu autism sau vrei sa inveti mai mult si mai bine despre comunicare relationala. Sunt Daniela Gavankar, analist comportamental, psiholog, formator si supervizor in Colegiul psihologilor din Romania. Predau ABA din 2010 psihologilor, studentilor si parintilor care doresc sa stie cm sa se raporteze mai bine si mai

sanatos la sine si la clientii avuti. Iar cursurile si sedintele mele sunt despre tine, cel care vrei sa te dezvolti si sa poti sa-ti traiesti viata profesionala si personala mai linistit si aliniat cu valorile tale! Iti multumesc ca ai poposit pe pagina mea!

Meriti, chiar daca...Ma uit afara si mi se pare ca e o zi perfecta... adica nu mi se pare, chiar e o zi perfecta de prim...
31/05/2026

Meriti, chiar daca...
Ma uit afara si mi se pare ca e o zi perfecta... adica nu mi se pare, chiar e o zi perfecta de primavara-vara. E soare chiar daca si ploua, e superb chiar daca nu e vara si nici primavara si ploua.
Si ma gandeam cm oamenii sau nascut liberi si fericiti chiar daca nu sunt perfecti. Dar au ajuns adulti stresati si nemultumiti chiar daca au atatea motive de bucurie in jur...
Si ma gandeam cm copiii merita sa fie iubiti chiar daca nu au notele cele mai bune sau comportamentul cel mai exemplar, chiar daca uita sa se spele pe dinti si au uitat din nou sa-si faca temele, chiar daca tipa si chiar daca s-au batut intre ei...din nou, chiar daca nu vorbesc sau au cine stie ce problema... si chiar daca sunt adolescenti si ni se pare ca sunt imposibili!
Femeile merita sa fie iubite chiar daca au cateva kilograme in plus, chiar daca au divortat, chiar daca isi cresc singure copiiii, chiar daca au dificultati financiare, chiar daca nu stiu sa calce sau nu vor sa gateasca, si chiar daca dau pe afara de emotie din cand in cand sau se zbat in depresie.
Barbatii merita sa fie iubiti chiar daca au si ei cateva kilograme in plus, sau ceva par in minus, dificultati financiare, griji, emotii, chiar daca nu au tot timpul vorbele la ei, chiar daca au divortat si chiar daca...si daca...si daca...si daca.
Si meriti sa te odihnesti chiar daca nu ti-ai facut curat in casa, si meriti sa iesi sa te plimbi chiar daca ai dat-o in bara cu ceva, si meriti sa te bucuri de viata chiar daca esti singur, si meriti o cafea buna chiar daca mai ai si alte treburi... si meriti sa te distrezi chiar daca mai ai de invatat sau de muncit, si meriti sa speri chiar daca ai fost dezamagit...

Hai afara, chiar daca...

30/05/2026

Care e nivelul tău de merit? Tu știi cat valorează în mod real munca ta?

“Pupă-l toată ziua și o să vezi ce se alege de el!”De ce oamenii sar dintr-o extremă în alta?Dacă spui că este important...
30/05/2026

“Pupă-l toată ziua și o să vezi ce se alege de el!”
De ce oamenii sar dintr-o extremă în alta?
Dacă spui că este important să îți iubești și să îți manifești afecțiunea față de copil, apare imediat cineva care răspunde:
„Nu e bine să îl pupi și să îl alinti toată ziua.”

Dacă vorbești despre limite, responsabilitate și autoritate parentală, apare replica:
„Nu poți să îl chinui și să îl controlezi toată viața.”

Dacă spui că vrei să ții o dietă sănătoasă cineva poate răspunde:
„Eu n-aș putea să mănânc toată ziua doar salată”.

De ce se întâmplă asta? Pe scurt, din lipsă de educație, de cunoaștere și flexibilitate.
Pentru că mulți oameni nu au învățat diferența dintre un comportament sănătos, echilibrat și excesul acelui comportament.
Mintea omului nelucrat funcționează adesea în categorii simple: alb sau negru, bun sau rău, permis sau interzis. Nuanțele cer mai multă maturitate emoțională, dezvoltare personală și emoțională și mai multă capacitate de reflecție, flexibilitate și empatie.
Când nu o ai, mintea fuge către extreme.
„Iubește-ți copilul”, ei traduc:
„Răsfață-l fără limite.”

Când aud:
„Pune limite”, traduc:
„Fii autoritar, controlează și pedepsește.”

Când aud:
„Spune ce ai nevoie”, traduc:
„Ai pretenții și controlezi oamenii.”

Când aud:
„Apără-ți punctul de vedere”, traduc:
„Cearta și conflict.”

Însă viața sănătoasă și echilibrată nu se trăiește la extreme. Între răsfăț și răceală există afecțiune, intre pretenții și tăcere există exprimarea nevoilor.
Între agresivitate și supunere există asertivitate, echilibru și comunicare.

Oamenii care nu cunosc echilibrul se tem că dacă se mișcă puțin într-o direcție vor ajunge inevitabil în extrema cealaltă, pentru ca nu cunosc mijlocul în care poți fi și bun, și ferm.
Și empatic, și clar.
Și iubitor, și cu limite.
Și deschis, și capabil să te aperi.

Când nu ai încredere în propria valoare, începi să îți negociezi drepturile, până le pierzi. Când nu îți cunoști nevoile...
29/05/2026

Când nu ai încredere în propria valoare, începi să îți negociezi drepturile, până le pierzi. Când nu îți cunoști nevoile, le pui mereu pe ale altora pe primul loc. Când nu ai voce, tăcerea ta devine spațiul în care celălalt poate ocupa tot mai mult teren.
La început poate renunți la o opinie, apoi la o nevoie, apoi la un vis, apoi la tine cu totul.
Iar celălalt nu devine neapărat mai recunoscător pentru cât oferi. Uneori devine mai exigent, alteori mai indiferent.
În relațiile dezechilibrate, sacrificiul, supunerea și tăcerea nu oprește comportamentele nepotrivite, ci le normalizează.
„Dacă tac și fac eu totul și pentru tine, poate va fi bine…”
Multe femei au crescut cu această convingere și învățat să fie bune, harnice, înțelegătoare, răbdătoare, să evite conflictul și să pună nevoile celorlalți înaintea propriilor nevoi. Au învățat că iubirea înseamnă sacrificiu și că liniștea se obține atunci când ele cedează.

Și nici nu îți dai seama cat este de nesănătos să trăiești permanent întrebându-te ce simte, ce vrea și ce are nevoie celălalt, în timp ce tu nu mai știi ce simți, ce vrei și de ce ai nevoie.
“El a zis, el vrea, el nu vrea, lui nu-i place, el n-ar fi de acord…”.
O relație matură nu cere sacrificiul unui partener pentru confortul celuilalt.

Vindecarea și parteneriatul începe în momentul în care încetezi să te întrebi: „Cum să fac să fie bine și să nu îl deranjez?” și începi să te întrebi: „Ce se întâmplă cu mine în această relație?”

Pentru că iubirea autentică și matură îți lasă loc și ție să ai voce, limite, nevoi și demnitate.

Dacă pentru a păstra o relație trebuie să renunți constant la tine, problema nu este că nu faci suficient. Problema este că renunți și te pierzi pe tine în încercarea de a-i mulțumi pe ceilalți.

29/05/2026

Atunci când nu ai invatat sa ceri, sa comunici si sa imparti, este foarte dificil sa traiesti impreuna cu ceilalti in armonie!

Am vazut-o și eu pe eleva care a vorbit despre cât de grea și apăsătoare a devenit școala pentru copii. Și, dincolo de c...
27/05/2026

Am vazut-o și eu pe eleva care a vorbit despre cât de grea și apăsătoare a devenit școala pentru copii. Și, dincolo de cuvintele ei, am văzut ceva ce noi, părinții știm: oboseala emoțională a unei generații care învață cu fața la trecut și crește prea repede și prea singură pentru programa care se derulează pe lângă nevoile ei.

În timp ce un copil își aduna curajul să vorbească despre presiune, frică, bullying și neputință, ministrul educației stă pe telefon!
Ministrul educației!
Astăzi, la o dezbatere legată de sănătatea mintală a elevilor și tinerilor!
Imaginea aceasta spune, poate, mai mult decât orice raport despre starea educației și a nației, până la urmă.

Ca psiholog și ca mamă, mă doare ce trăiesc copiii în școală.
Copiii noștri duc în spate:
programe încărcate și greu de dus pentru vârsta lor,
ore multe și informații care trebuie memorate, nu înțelese,
competiție continuă,
bullying ignorat sau minimalizat,
anxietate, rușine și sentimentul că nu sunt niciodată suficient de buni.

Și peste toate acestea, un sistem care (pare că) doarme. Adică, stă pe telefon.

Vedem copii epuizați emoțional, dar continuăm să le spunem „așa e școala, trebuie să înveți”.
Vedem copii care plâng înainte de teste, si îi numim „sensibili”.
Vedem bullying, etichetări și umilințe și de multe ori pe adulții aleg să privească în altă parte.

Un copil care spune „școala e urâtă” nu este un copil leneș. Este, de multe ori, un copil care încearcă să supraviețuiască într-un sistem care îi cere enorm și îl ascultă prea puțin.

Dacă un copil are curajul să vorbească, noi, adulții, avem obligația să ascultăm. Și nu cu telefonul în mână. Pentru că, în timp ce noi ne certăm pe reforme și statistici, o generație întreagă ne transmite că nu mai poate așa!

27/05/2026

Tu știi să comunici despre ce îți face plăcere?

„Ce treburi ai făcut astăzi?”Am reparat stări, am liniștit suflete, am zâmbit când eram obosită, am avut grijă de toți ș...
26/05/2026

„Ce treburi ai făcut astăzi?”
Am reparat stări, am liniștit suflete, am zâmbit când eram obosită, am avut grijă de toți și, printre toate astea, am încercat să nu mă pierd pe mine.
Adică, am pus micul dejun, pachetele, copiii la școală, am fost la job, am plătit facturi, am făcut cumpărături, am gătit, am pus masa, am strâns masa, am pus copiii la spălat și la culcat, am curățat trandafirii, am întins rufe, am spălat chiuveta.
Așa… treburi de femeie. 😉
Mi-am pus o cremă și m-am văzut în oglindă. Am vrut să văd cm mai arăt.
Tu ce ai făcut astăzi?

26/05/2026

Cand nu poti sa accepti ca celalalt are alte dorinte de viata si vrei sa il convingi sa adopte valorile tale...

Sunt ani de când lucrez cu femeile și le sprijin către o viață mai împlinită și mai puțin sacrificată. Și văd ca există ...
26/05/2026

Sunt ani de când lucrez cu femeile și le sprijin către o viață mai împlinită și mai puțin sacrificată.
Și văd ca există din ce in ce mai multe femei care au înțeles asta. Ca nu se oprește planeta dacă își împart responsabilitățile cu ceilalți, ca nu se dărâmă nimic dacă își iau o pauză și ca are cine să le facă “pe toate” celelalte dacă ele nu mai fac treaba în dreptul tuturor.
Pentru unele femei însă este greu să vadă asta.
Ele muncesc și nu-și dau dreptul să stea, să se bucure sau să fie servite.
Chiar și în cazul unei petreceri, tot ce auzi de la ele este “Lasă ca fac eu! Aduc eu! Rezolv eu! Știu eu!”
Sau
Hai să te ajut!
“Nu, nu, nu este cazul! Mă descurc!”
Verbele vieții lor sunt “a oferi” și “a servi” fără vreun gând înspre “a cere” sau “a primi”.
Mereu în slujba celorlalți, obosită dar cu zâmbetul pe buze îi întreține pe toți, apoi în spatele ușilor închise este epuizată si singură.
Pe ea o invit eu în programele mele, pe femeia care vrea să învețe să ofere dar și să primească, să muncească dar și să își ia pauze, să se lase servită și răsfățată nu doar să stea în picioare pentru toți din jurul ei!
Dacă te regăsești, te îmbrățișez cu drag, știu cm este acolo! ❤️

Address

Bucharest

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00

Telephone

0753055852

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Maria Daniela Gavankar posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Maria Daniela Gavankar:

Share