14/11/2025
Dosarul „𝐑𝐚̆𝐳𝐛𝐮𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢̂𝐧 𝐟𝐢𝐥𝐦𝐞” din numărul 3/2025 se încheie cu articolul „«Arsură pentru arsură»”, cu care debutează în revista noastră 𝐈𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐋𝐚𝐳𝐚̆𝐫, căreia îi dorim să publice cât mai multe texte valoroase și în 𝑭𝑰𝑳𝑴. Iată cm se deschide materialul:
Basmul arhicunoscut al lui Ion Creangă, „Capra cu trei iezi”, a fost adaptat cinematografic, într-un lungmetraj horror cu actori, de către regizorul Victor Canache. Filmul purtând același titlu a fost lansat în 2022. Dar proiectul a fost, așa cm afirmă chiar regizorul într-un making-of de pe site-ul său de prezentare, o misiune de lungă durată. Pornit de la un scurtmetraj, filmul 𝐶𝑎𝑝𝑟𝑎 𝑐𝑢 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑖𝑒𝑧𝑖 a fost amânat de pandemie și, în sfârșit, înfăptuit cu buget redus, dar cu o echipă foarte implicată, în satul Malu cu Flori, cu un decor rustic – o casă construită special pentru film, izolată pe un deal, în mijlocul naturii.
Acțiunea are loc într-un timp vechi, nedefinit, cu mai mult de un secol în urmă. Scenariul filmului respectă destul de fidel traseul poveștii cu virtuți pedagogice, fiind redate inclusiv dialogurile dintre protagoniști. S-au adăugat unele artificii care transcend comportamentul și acțiunile personajelor animale din basm și duc conflictul spre zona umană și motivarea psihologică mai complexă a faptelor; în fond, e vorba de o intrigă pe care o știe toată lumea, dar care, paradoxal, nu scade efectul de suspans al filmului. De altfel, criticul de film Ioan-Pavel Azap spunea, la câteva luni după lansare (în revista „Viața Românească”, nr. 4/2023): „Filmul (…) este minimalist în formă, prin numărul restrâns de interpreți și decorul în cea mai mare parte natural, dar nu sărac în conținut. Amestecul bine dozat de suspans și psihologic coagulează într-un horror care nu cade niciodată în facil. Este o propunere interesantă a unei altfel de lecturi a poveștii, o «cheie» de lectură pe care spectatorul are revelația, după vizionare, că a avut-o întotdeauna la îndemână dar dintr-un motiv sau altul nu a folosit-o” . În plus, coloana sonoră a filmului, compusă din piese din folclor, doine, bocete, sporește senzația de autentic.
Așadar, avem de a face cu capra care devine, în film, femeia văduvă (interpretată de Maia Morgenstern), cei trei iezi, copiii (Antonio Gavrilă, Răzvan Ilina și Silviu Corbu), și lupul sau Nănașul, bărbatul (Marius Bodochi). Dacă în povestea lui Creangă personajele animale sunt umanizate de acțiunile lor, în filmul lui Victor Canache, dimpotrivă, oamenii – și poate aici se află latura horror a poveștii, pe lângă atmosfera în sine – își desfășoară pe deplin latura primitivă a comportamentelor. Și unul din aceste mecanisme psihologice primare care sunt declanșate pe parcursul acțiunii din film, conform cu firul poveștii de bază, este acela al răzbunării, generat de doliu, furie, suferință și obținerea unei satisfacții, dar și ca o reacție de apărare.
Răzbunarea este un reglator social vechi de când lumea, atât în comunitățile umane, cât și în lumea animalelor. Răzbunarea are legătură și cu a-ți face dreptate, printr-un sistem juridic sau de unul singur. Suferința persoanei lezate se va transfera astfel asupra agresorului, care își va primi pedeapsa sau „plata” pentru ce a făcut. În cazul femeii văduve din film, aceasta, evident, își va face dreptate singură, după ce doi copii i-au fost omorâți într-un mod barbar de un bărbat apropiat familiei ei, Nănașul sau Cumătrul (după cm se spune în Moldova).
Restul acestui articol stimulant poate fi parcurs în cel mai recent număr din 𝑭𝑰𝑳𝑴, disponibil la punctele de difuzare a presei.
Un sfârșit de săptămână cu răzbunări doar pe pagini și ecrane!
Foto: 𝐶𝑎𝑝𝑟𝑎 𝑐𝑢 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑖𝑒𝑧𝑖, regia Victor Canache (distribuitor: Transilvania Film)
