Echilibru by Elena Harbur

06/10/2026

Subjugarea psihologică este visul oricărei patologii. Niciun om normal nu își dorește asta, însă patologia literalmente trăiește încercând perpetuu să obțină asta...

Alătură-te acestui canal pentru a primi acces la beneficii:https:/...

06/10/2026

Ce știu sigur și ce doar presupun? Diferența care ne salvează liniștea.

În fiecare zi, în cabinet sau în platoul emisiunii , văd oameni epuizați emoțional dintr-un singur motiv: au confundat o presupunere cu o certitudine.
Mintea noastră are o capacitate extraordinară de a construi scenarii, cu scopul de a umple golurile lăsate de incertitudine sau frică.

De multe ori, ne trezim blocați în anxietate sau în relații disfuncționale pentru că rulăm în fundal scenarii fantasmatice, idealizate. Cu cât este frica mai mare, cu atât este mai mare distanța dintre fantezie și realitate.

Soluția este o întrebare simplă: „Ce știu sigur și ce doar presupun?”

Diferența dintre cele două este, de fapt, granița dintre realitate și iluzie:

Ce doar PRESUPUN: Presupunerile se nasc din fricile noastre, din traumele nerezolvate sau din nevoia disperată de a deține controlul acolo unde nu îl avem. În general presupunem ceva ce ne ajută să ne liniștim, să ne panseze durerea sau să ne proiecteze viitorul pe care îl dorim.

Ce ȘTIU: Știu sigur doar ceea ce se manifestă în realitatea fizică, obiectivă. Știu sigur acțiunile clare, vorbele asumate direct, care se regăsesc în fapte, constanța în viața de zi cu zi, faptele care pot fi verificate, coerența dintre vorbe și fapte.

Tot restul este doar o regie a minții noastre, o interpretare sau o presupunere.

Atunci când ai curajul să separi adevărul de fantezie, se produce un miracol: îți recapeți energia, cheful de viață, entuziasmul, bucuria. Încetezi să mai fii o victimă prinsă în pânza de păianjen a interpretărilor și devii observatorul obiectiv al propriei vieți. Acolo sunt soluțiile, șansele, sensul, viitorul.

Când încetezi să mai hrănești presupunerile, realitatea se cerne singură. Ți se limpezește mintea și sufletul respiră. EȘTI în Echilibru! 😉

Psihoterapeut Elena Harbur
Cabinet Individual de Psihoterapie – Programările se fac pe WhatsApp

05/10/2026

În fiecare săptămână, cazurile pe care le analizăm în platoul ne pun în față o realitate dură, dar extrem de necesară: viața nu se trăiește în scenarii paralele, în iluzii sau în tăceri care ascund neputințe.

Multe dintre poveștile care ajung la emisiune încep la fel – cu măști sclipitoare, cu promisiuni de siguranță sau cu oameni care încearcă să controleze dinamica din umbră. Însă, mai devreme sau mai târziu, realitatea fizică își cere drepturile.
Adevărata maturitate emoțională începe atunci când refuzi să mai fii spectator în jocurile altora și când ai curajul să îți asumi propria lumină, cu fermitate și fără compromisuri.

Rolul unui psihoterapeut este să le arate oamenilor că granițele lor nu sunt ziduri de apărare născute din frică, ci membrane de siguranță care selectează doar ceea ce este real, asumat și curat. Schimbarea sănătoasă se poate obține, iar viața chiar poate fi satisfăcătoare în mod real.

Fiți autentici, protejați-vă spațiul de liniște și alegeți întotdeauna realitatea palpabilă în locul fanteziilor de moment!

Ne vedem astăzi în direct, la ora 16,00, la Acces Direct, să atingem
Psihoterapeut Elena Harbur
Cabinet Individual de Psihoterapie

02/10/2026

Am participat de curând la o discuție a cărei tematică m-a motivat să fac această ediție: dacă narcisicul nu poate trăi plăcerea și bucuria, înseamnă că nu trăiește nici depresia. Dacă folosim o rațiune logică matematică sau filosofică, am putea ușor cădea în această capcană și am pierde din vedere esențialul: narcisismul este manifestarea pierderii perpetue, o tulburare a doliului perpetuu. Cum nu tot ceea ce vedem este ceea ce pare, explic pe larg în această ediție de ce narcisicul, de fapt, trăiește toată viața în depresie.
https://youtu.be/3bcoySwh3-8
Vizionare plăcută!

Alătură-te acestui canal pentru a primi acces la beneficii:
https://www.youtube.com/channel/UCstEQGdJZkcvCbfhuW_7GeA/join

01/10/2026

Când îți asumi profesia de psiholog, îți asumi totodată responsabilitatea pentru viețile clienților care îți intră în cabinet. Nu ai voie să fii neglijent sau părtinitor, nu ai voie să le dai sfaturi, să le încalci limitele sau să îi forțezi și în același timp ești obligat să știi tot ce ei nu știu despre ei, pentru ca să îi poți ghida cu răbdare, blândețe, înțelegere și conținere emoțională să își atingă devenirea de sine, așa cm au nevoie de ea.
Mereu sunt întrebată cm rezist să ascult atâtea povești dureroase și cm reușesc să scot mereu ceva bun din orice situație. Răspunsul este simplu: îmi pasă real, autentic, înțeleg dincolo de cuvinte și de temeri.
Cea mai mare mulțumire a mea este când clienții mei sunt fericiți în viețile lor, iar asta se întâmplă întotdeauna. Până acolo, parcurgem drumul împreună.
Sunt fericită în mod special atunci când, chiar și după câțiva ani, ei vin și îmi mulțumesc verbal, cu o îmbrățișare sau un gest simbolic, pentru că "le-am salvat viața". Și eu le mulțumesc că îmi acordă onoarea de a parcurge acest drum alături de ei. Împreună construim devenirea de sine.
Mulțumesc ❤️