23/09/2025
Cine sunt Frații Ștefănescu, proprietarii Moșiei Goești?
• Mihail N. Ștefănescu
Mihail Ștefănescu, zis și Mișu, s-a născut în anul 1876 și a decedat în 1954, în Franța. El este nepotul lui Barbu Ștefănescu Delavrancea și fiul avocatului Nicu Ștefănescu-Budală. Soția lui Mișu se numea Elena.
În timpul vieții, Mișu s-a ocupat cu viticultura și cu agricultura, având o vie ce se întindea din spatele conacului până pe dealul din apropierea satului Crucea (comuna Lungani). În timpul culesului, Mișu, punea botnițe muncitorilor pentru a nu consuma strugurii din via sa.
El a candidat la Camera Agricolă Iași, în perioada interbelică, din partea Partidului Național Liberal (1875–1947).
Mihail Ștefănescu a avut titlul de doctor în drept, iar lucrările sale sunt: „Acţiunea pauliană în dreptul roman şi român” (teză pentru licență), publicată la București, în anul 1897, de 48 pagini; „De la responsabilité partielle”, publicată la Paris, în anul 1901, de 112 pagini. De asemenea, o lucrare anterioară din 1900 s-ar fi intitulat: „La nature de la personnalité judiciaire et ses conditions d’existence”, asta arătând interesul lui Mișu pentru personalitatea juridică și condițiile ei de existență, adică cine poate avea drepturi și obligații în fața legii și cm se determină aceasta. Totodata, aceste lucrări ne indică faptul că Mihail s-a specializat în drept internațional sau comparat, și era recunoscut în Franța pentru studiile sale.
• Luciliu N. Ștefănescu
Luciliu Ștefănescu s-a născut în anul 1878 și a decedat în 1953. El este nepotul lui Barbu Ștefănescu Delavrancea și fiul lui Nicu Ștefănescu-Budală.
În timpul vieții, Luciliu, a ocupat funcția de președinte al secțiunii IV a Înaltei Curți. Totodată, el este menționat în multe acte legate de pădurea de stejar, confirmând, din nou, faptul că el, împreună cu Mihail, avea o pădure de stejar la comun, în acte apărând, uneori, numele: ,,Frații Ștefănescu - Luciliu, Mihail".
Luciliu Ștefănescu a avut titlul de doctor în drept, iar lucrările sale sunt: ,,Despre lege în Dreptul Roman și Român" (teză pentru licență), publicată la București, la Institutul de Arte Grafice și Editura Minerva, în anul 1900, având 79 pagini; ,,De l’interprétation de la volonté des partis dans les contracts en droit international privé" (teză de doctorat), publicată la Universitatea din Paris și editura Librairie Nouvelle de Droit et de Jurisprudence Arthur Rousseau, în anul 1905, având 192 pagini; ,,Le traité d’arbitrage belgo-roumain du 14 (27) Mai 1905", publicată la București, editura Imprimeria de L’Independance Roumaine, în anul 1905, având 16 pagini.
• Eugen N. Ștefănescu
Eugen Ștefănescu este nepotul lui Barbu Ștefănescu Delavrancea și fiul lui Nicu Ștefănescu-Budală. El a fost membru al familiei Ștefănescu, o familie cu rădăcini în zona Goești, comuna Lungani, județul Iași. A fost proprietar al moșiei Goești împreună cu Luciliu și Mihail Ștefănescu, implicându-se în probleme legale și administrative legate de proprietate, inclusiv în corespondența referitoare la exproprieri, conform Arhivelor Naționale ale României.
Deși detaliile despre viața sa personală și profesională sunt limitate, Eugen N. Ștefănescu este asociat cu activitatea familiei în domeniul proprietăților și al dreptului de proprietate rurală.
