Revista TIMPUL Medical

31/05/2026

Ziua Mondială fără Tutun este marcată anual pe 31 mai și are scopul de a promova și îmbunătăți nivelul de conștientizare în ceea ce privește pericolele asociate consumului de tutun, riscurile promovării produselor de tutun mai ales în rândul tinerilor și necesitatea de a acționa împreună pentru un viitor fără tutun.

Tema ediției din acest an este "Adevărul din spatele produselor cu nicotină și tutun: prevenirea dependenței". Prin această campanie, Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra modului în care industria tutunului și ni****nei continuă să își reinventeze produsele și strategiile de promovare pentru a atrage noi generații de consumatori, în special copii și adolescenți. De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății subliniază că aromele atractive, ambalajele moderne, promovarea prin mediul digital și rețelele sociale, precum și designul produselor sunt utilizate pentru a crește atractivitatea acestora în rândul tinerilor.
_______________
World No To***co Day is marked annually on May 31 and aims to promote and improve the level of awareness regarding the dangers associated with to***co use, the risks of promoting to***co products especially among young people and the need to act together for a future without to***co.

The theme of this year's edition is "The Truth Behind Ni****ne and To***co Products: Preventing Addiction". Through this campaign, the World Health Organization draws attention to how the to***co and ni****ne industry continues to reinvent its products and promotional strategies to attract new generations of consumers, especially children and adolescents. The World Health Organization also emphasizes that attractive flavors, modern packaging, promotion through digital media and social networks, as well as product design are used to increase their attractiveness among young people.
, , ***co_Day

31/05/2026

Duminica Mare încheie șirul marilor sărbători domnești începute cu Floriile care s-au vestit cu verdeață proaspătă a stâlpărilor de salcie.

Despre această zi, în Bucovina și Transilvania, se zice că-i cea mai mare dintre Duminici, deoarece este ziua Maicii Domnului nostru Iisus Hristos. Foarte multe dintre datinile ce se obișnuiesc în această zi, sunt în legătură cu ziua premergătoare, cu Sâmbăta moșilor sau Moșii de vară, sau cu sărbătoarea de-a doua zi, Rusaliile.

De cu sâmbătă seara, flăcăii se duc pe la vii ori pe la păduri, unde taie nuiele mari și frumoase de tei cu care împodobesc întreaga gospodărie. Rămurele mici le pun pe la icoane și pe la corzile caselor, iar afară le pun pe la ferestre (între geamuri și zăbrele) și pe sub streașină.

Teiul de Duminica Mare este bun la multe. Când peste vară plouă cu piatră, este bine să se arunce afară câte o crenguță de tei uscat, cu credința că astfel făcând, piatra încetează.

Ziua, se face mare horă în sat, căci pentru cea din urmă dată mai umblă scrânciobul, adică se mai dau în scrânciob flăcăi și fete. De la Duminica Mare înainte, peste tot timpul verii, rareori se mai fac hori în sat, deoarece flăcăii și fetele, de aici încolo, își vor petrece sărbătorile pe la vii, unde se vor găsi cireșe coapte și unde mai târziu se vor coace fragii, murele, câpșunile, nucile și alte pometuri.

Mulți gospodari se adună între dânșii, neamuri și vecini, și petrec în chipul cel mai plăcut.

Ca să fii ferit de furtișaguri și pierderi peste an, este bine ca cea dintâi plăcintă pe care o faci sâmbătă pentru a doua zi, pentru Duminica Mare, ca s-o dai de pomană sau s-o mănânci în casă, să o pui la cuptor întâi și să o scoți la urmă; să o rupi în trei părți și să o împarți la săraci. Astfel nu vei fi păgubit cu nimic.

Fiindcă a doua zi încep Rusaliile, în Bucovina este obiceiul ca seara înspre Duminica Mare să se ungă ferestrele cu usturoi și leuștean, spre a feri gospodăriile de duhurile necurate. Aceste duhuri, după credința poporului, se vor răsboi în văzduh cu duhurile bune și din lupta lor va curge ploaie; de aceea se zice că Duminica Mare vine întotdeauna cu ploaie.

Tudor Pamfile – Sărbătorile de vară la români (1910)

Icoană pe sticlă cu tema „Pogorârea Sfântului Duh”, prima jumătate a secolului al XIX-lea, zonă Nicula, Cluj - Colecția Muzeului Național al Țăranului Român, categoria juridică Tezaur

30/05/2026

Sâmbăta e „ziua morţilor”, după rânduielile religiei creştine. În această zi Mântuitorul Hristos, ucis de cu vineri, a stat toată ziua mort, pentru a învia Duminică.

Din această tradiţie şi din aprofundarea credinţelor antice, mitologiştii spun că morţii sunt duşi în imperiul Sfintei Sâmbete de către Sfânta Vineri, după cm amurgul (personificat prin Sfânta Vineri), conduce în noapte (personificată prin Sfânta Sâmbătă). Noaptea, în întuneric, ies strigoii şi toate duhurile rele; noaptea, şi prin urmare Sfânta Sâmbătă, este stăpâna acestor duhuri.

Drumul către cei răposaţi va fi prin imperiul Sfintei Sâmbete, adică, în ziua Sâmbetei ne putem apropia de cei morţi. Sâmbăta se dă pretutindeni de pomană pentru sufletele morţilor, care pomană poate să constea din mâncare, băutură, haine de purtat şi altele. Rugăciuni pentru mântuirea sufletelor lor de păcate se pot face şi în alte zile, dar pomana cea mai bine primită de Dumnezeu este cea făcută în ziua Sâmbetei.

Când nu se poate da cuiva un lucru de pomană, se aruncă pe apă, „apa Sâmbetei”, care-l va duce şi-l va aşeza, după credinţa poporului, în locul cuvenit. Astfel se întâmplă cu obiectele sfinte dar vechi, precum: icoane de lemn mâncate de cari, candele crăpate, sfeşnice, rămăşiţe de lumânări şi altele. Acestea nu se aruncă afară, unde nu-i cu putinţă să nu fi căzut o fărâmă de spurcăciune, ci se aruncă pe apă, spre a fi duse pe lumea cealaltă, a morţilor, prin mijlocirea „apei Sâmbetei”.

Din toate Sâmbetele şi prin urmare din toţi „moşii”, ziua cea mai nimerită pentru facerea pomenilor şi pomenirilor este Sâmbăta Duminicii Mari, în Ajunul Duminicii Mari, numită şi „Moşii Duminicii Mari”, „Moşii Rusaliilor”, „Moşii de Rusalii” sau, mai peste tot locul, „Moşii cei mari” sau „Moşii de vară”.

Tudor Pamfile – Sărbătorile de vară la români (1910)

Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR - Colecția Kiruleanu | Biserică din lemn, zona Turda, Cluj (K-1642)

30/05/2026

Participanții la Conferința Științifică de Primăvară a Academiei Oamenilor de Știință din România primesc Revistele TIMPUL și TIMPUL Medical.

Mulțumim organizatorilor pentru colaborare!
,

30/05/2026

29/05/2026

28/05/2026

Sărbătorile cele mai păzite de popor în cursul lunii iunie sunt „Cele Joi”, „Joile grele” sau „Joile păzite”, cuprinse în săptămâna a opta şi a noua de după Paşti, prin urmare cele din urmă două din „Cele nouă Joi” ale „Cincizecimii luminate”. Datina aceasta se observă mai ales la câmp, unde agricultura este îndeletnicirea de căpetenie a românilor.

Toate „Joile” dintre Paşti şi Rusalii sau Duminica Mare sunt aspre dar cele mai înspăimântătoare sunt cele din urmă. Lăsând la o parte poruncile lor opritoare de munci, ele nu îngăduiesc ca cineva să umble, în cursul săptămânii chiar, după „buruieni de leac” şi după „descântece”.

În cele nouă săptămâni de după Paşti nu se încep descântecele care ţin până la treisprezece săptămâni, când „Cele nouă Joi” sunt deja trecute. Dintre aceste descântece pomenim „vârâtul în piepteni” şi „stingerea frigărilor”.

Aceste Joi sunt păzite de românii de pretutindeni.
Dacă cineva calcă Joile şi iese cu plugul la arat, dacă merge la prăşit sau dacă munceşte orice pe câmp, peste vară, acea muncă va fi bătută de piatră, adică va fi stricată de grindină.

„A noua Joi” este cea mai grozavă. Prin multe părţi oamenii nu numai că nu lucrează nimic, nici pe lângă casă, nici pe câmp, dar se adună chiar la biserică şi ascultă serviciul dumnezeiesc, deoarece această Joi este rea de grindină, bătând şi stricând semănăturile şi mai ales cânepa.
Joia, ca zi, zugrăvită astfel, îşi găseşte cea mai bună înfăţişare în „Cele nouă Joi” de după Paşti.

Tudor Pamfile – Sărbătorile de vară la români (1910)

Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR - Colecția Kiruleanu | Biserica din lemn din Berința, comuna Copalnic-Mănăștur, județul Maramureș, 1890-1960 (K-1646)

27/05/2026

Ziua Națională a Psihologului este marcată anual pe 27 mai, fiind ziua în care a fost emisă legea privind exercitarea acestei profesii cu drept de liberă practică și s-a înființat Colegiul Psihologilor din România.

Scopul acestei zile este de a aprecia rolul și importanța psihologilor în societate, care contribuie la bunăstarea mentală și emoțională a populației.

Echipa Revistei TIMPUL Medical urează "La mulți ani!" tuturor psihologilor!
_____________
National Psychologist Day (in Romania) is celebrated annually on May 27, the day on which the law on the exercise of this profession with the right to free practice was issued and the College of Psychologists of Romania was established.

The purpose of this day is to appreciate the role and importance of psychologists in society, who contribute to the mental and emotional well-being of the population.

The TIMPUL Medical Magazine team wishes "Happy Birthday!" to all psychologists!
,

27/05/2026

Ziua Medicinei de Urgență se marchează anual pe 27 mai.

Scopul acestei zile este de a uni populația lumii și factorii de decizie pentru a gândi și a vorbi despre medicină de urgență și îngrijire medicală de urgență.

Echipa Revistei TIMPUL Medical urează "La mulți ani!" tuturor cadrelor medicale ce activează în domeniul medicinei de urgență!
_____________
Emergency Medicine Day is marked annually on May 27th.

The purpose of this day is to unite the world's population and decision makers to think and talk about emergency medicine and emergency medical care.

The TIMPUL Medical Magazine team wishes "Happy Birthday!" to all medical personnel working in the field of emergency medicine!
, ,