26/03/2026
Mihai Viteazul la Iași, în 1600: anul în care cele trei țări românești au fost sub aceeași pecete
Puțini știu că Iașul a fost martorul unuia dintre cele mai puternice momente simbolice din istoria românilor.
În anul 1600, Mihai Viteazul, domnul Țării Românești, a intrat triumfător în Iași, după campaniile sale de succes din Transilvania. Era un moment cu totul aparte: pentru prima dată, cele trei provincii locuite majoritar de români – Țara Românească, Ardealul și Moldova – ajungeau sub autoritatea aceluiași conducător. Chiar dacă această unire a fost una personală și a durat doar aproximativ un an, ecoul ei a rămas uriaș peste veacuri.
Mihai Viteazul se afirmase deja ca o figură majoră a vremii încă din 1593, când a urcat pe tronul Țării Românești. Au urmat ani de lupte grele, alianțe schimbătoare și campanii militare spectaculoase. În toamna anului 1599, el a obținut victoria de la Șelimbăr și a intrat în Alba Iulia, devenind stăpân al Transilvaniei. La doar câteva luni distanță, în primăvara anului 1600, și-a îndreptat atenția spre Moldova. Intrarea sa în Iași a însemnat mai mult decât o simplă victorie militară: a fost un gest de forță, dar și o dovadă de viziune politică.
Un detaliu istoric deosebit de interesant este că, în mai 1600, la Curtea Domnească de la Iași, Mihai Viteazul și-a realizat o pecete care îl proclama drept „Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată Țara Moldovei”. Formula nu era deloc întâmplătoare. Ea arăta limpede ambiția unui conducător care voia să își legitimeze stăpânirea asupra celor trei țări românești și să transmită un mesaj puternic atât boierilor, cât și marilor puteri ale vremii.
Deși această construcție politică nu a rezistat mult – în toamna aceluiași an, echilibrul de forțe s-a schimbat, iar Mihai Viteazul a pierdut controlul asupra tuturor celor trei provincii – momentul din 1600 a rămas unul fundamental în memoria istorică românească. Mai târziu, el avea să fie privit ca un precursor al ideii de unitate națională, cu mult înainte de Unirea Principatelor din 1859 sau Marea Unire din 1918.
Iașul nu este doar orașul marilor iubiri, al culturii și al bojdeucilor cu povești. Iașul este și un oraș în care istoria mare a trecut în pas hotărât. Aici, printre zidurile Curții Domnești, s-a pecetluit pentru scurt timp o idee care avea să rămână vie secole întregi: aceea că românii din cele trei provincii puteau fi conduși sub aceeași autoritate.
