Economie Rurală

02/09/2025

L-am cunoscut pe domnul Tudor Hrușcă anul acesta, după ce aproape un an am corespondat la telefon, pe e-mail sau WhatsApp. Este tipul de om și de client, dar și de gazdă care te bucură prin simpla prezență. Un alt client al meu îmi spunea despre domnul Hrușcă că este un om foarte de treabă (,,E mai de treabă decât mine!''). Mi-a făcut afirmația aceasta sub formă de glumă, însă era adevărat ceea ce zicea că este un om foarte mișto, atât el cât și soția sa.

Domnul Hrușcă este proprietarul cabanei Fanarele din Hangu. Locul unde și-a construit cabana a fost achiziționat acum aproximativ 4 ani. În trecut, domul Hrușcă a fost profesor de matematică în comună, el fiind de loc tot din Neamț, însă dintr-o altă parte a Neamțului. Designul cabaniei a fost ideea sa, căci o bună parte din cariera sa a fost legată de domeniul construcțiilor. A lucrat ani buni pentru francezi, în calitate de supervizor pentru lucrări de construcții. A supervizat bunul mers pentru jucatori privați care au avut nevoie de casă pe structură din lemn. Astăzi, domnul Hrușcă lucrează atât pentru clienți din România, cat și pentru clienți din Franța.

De ce fac această introducere despre proprietarul cabanei Fânarele din Hangu? Pentru că atunci când vine vorba de turism, dar mai ales despre turism rural, oamenii de calitate sunt extrem de importanți. Eu sunt unul dintre acei turiști care alege locurile și în funcție de oameni.

Am vorbit cu domnul Hrușcă puțin despre turiștii care vin aici, despre cât de frumoasă este zona și cât de puțin este apreciată. Îmi spunea că oamenii care vin la Fânarele din Hangu stau, de regulă, 2–4 zile. I-am spus că mie acea parte din Neamț mi s-a părut mult mai ofertantă, mai pe placul meu și că sunt de părere că zona aceasta nu este descoperită de turiștii care caută acest gen de experiențe – turismul lent.

O formă de turism potrivită pentru boemii care doresc să se bucure de liniște, natură, peisaje, plimbări în natură (scurte sau de anduranță), cules de afine, ciuperci și plante medicinale, tolănit la soare cu o carte în mână. Este acea formă de turism care îți permite să-ți lași bagajele într-un loc, iar tu să ai toată disponibilitatea să descoperi gastronomia locală, oamenii de aici, producătorii locali.

Neamțul este mult cunoscut pentru turismul religios, dar puțin cunoscut pentru turismul rural, pentru complexitatea experiențelor. Vino în această zonă a Neamțului. Stai o săptămână și descoperă nu doar Neamțul, ci și județele învecinate. Fă turul fermelor, al fabricilor locale, descoperă povești și împărtășește-le. Așa îi încurajezi pe oameni să se bucure de lucrurile simple, dar și să descopere frumosul într-o altă manieră decât au făcut-o până acum. Neamțul din zona Mănăstirilor Agapia și Văratec este extrem de popular și iubit. Neamțul lui Creangă este și el adesea pe lista obiectivelor de vizitat, însă Neamțul montan este, după mine, mult mai deosebit. Lacul Izvorul Muntelui și vederea spre Ceahlăul oferă celor care ajung aici un spectacol vizual. Am mers cu mașina spre Harghita și peisajul montan este nemaipomenit de frumos. Știu, probabil sunt mulți urși în zonă, însă, cu grupuri măricele de oameni, echipați corespunzător, drumețiile montane ar fi deliciul multor pasionați de mers pe cărări de munte.

Așadar, dacă ai în plan să pleci pentru 4-7 zile toamna aceasta, fă din timp rezervare la Fânarele din Hangu! Link-ul pentru rezervare este în primul comentariu.

Tu după ce criterii îți alegi locurile de vacanță? Ai vizitat aceasta parte de Neamț?

27/08/2025

Mierea produsă sub eticheta Dobrodulce este miere curată. Au și miere de tei care provine din una dintre cele mai întinse zone de tei din sud-estul Europei și se distinge prin aromă florală intensă și efect calmant — așadar, este o adevărată expresie a terroirului dobrogean.

Am mai vorbit și în trecut despre acest brand, însă în social media pentru că mi-a placut ceea ce fac ei, dar și cm au ales să facă lucrurile. Fondatorul a ales apicultura responsabilă: fără antibiotice, fără forțarea producției, cu stupine ținute departe de culturile tratate agresiv. Din acest respect pentru ecosistem s-a conturat direcția de brand: produse funcționale pe bază de miere, propolis și polen, cu trasabilitate și ambalaje reutilizabile.

În 2025, Dobrodulce a fost finalist la World Food Gift Challenge — o competiție internațională dedicată „cadourilor gastronomice” cu identitate regională. Pentru un producător, o astfel de distincție înseamnă validare credibilă a calității și a poveștii de origine, vizibilitate internațională și argumente concrete de vânzare: acces mai ușor la retaileri premium și travel retail, justificarea unui preț corect/premium, plus un „sigiliu” de încredere în pitch-urile B2B și în relația cu presa. Pe scurt, un pașaport de export și un accelerator de brand.

În interviul de mai jos vorbim despre începuturi, despre de ce mierea de tei din Dobrogea este atât de apreciată, despre designul borcanelor și alegeri sustenabile, despre provocările reale ale apiculturii într-un climat în schimbare și despre rolul platformei Explore Dobrogea în crearea de punți între producători și vizitatori. O poveste așa cm îmi plece mie, despre cm crești un brand rural făcând uz de toate resursele, de comunitate, de respect, de grija pentru albine, pentru oameni și pentru loc.

Descoperă povestea Dobrodulce accesând linkul din primul comentariu. 👇🏻

Interviu de Raluca Dumitrana

21/08/2025

Mi-a plăcut mult Mănăstirea Sucevița.
Dincolo de rolul ei și de importanța sa pentru patrimoniul UNESCO, am redescoperit frumusețea plantelor alese cu grijă. Nu știu cine este responsabil cu asta, însă este limpede că maicile care se ocupă de curtea și grădinile mănăstirii au un simț estetic deosebit.

Am stat câteva minute bune să mă bucur de peisaj, după care am intrat în magazinul mănăstirii, unde, pe lângă clasicele obiecte religioase, am descoperit și multe bunătăți artizanale, dar și unguente, creme, balsamuri de păr și de corp.
Despre acestea probabil va urma o postare specială, însă trebuie să menționez că și la noi, în Oltenia, mai exact în Gorj, maicile de la Mănăstirea Tismana au avut hărnicia și inițiativa de a pregăti: creme de corp naturale din diferite plante, apă de trandafir, apă de lavandă, brânză topită, nectar de piersici, sirop de portocale, sirop de afine, lichior de portocale, păstrăv marinat. Curtea Mănăstirii Tismana este încă în renovări, așa cm am găsit și alte mănăstiri din țară în această perioadă (Neamț și Gura Humorului).

Nu am reușit nici să mă bucur de păstrăvul de păstrăvărie prăjit. Nu era cel pe care îl știam din perioada studenției, deoarece hotelul din Tismana unde luam eu masa este acum o ruină. Singura terasă (Vila Ursu) care e aproape de Mănăstirea Tismana îți lasă un gust amar, nu doar prin serviciile proaste, ci și prin mâncarea care lasă de dorit. Nu sunt respectate norme de siguranță alimentară. Un singur exemplu: păstrăvul a fost adus cu sânge în el, după ce l-am așteptat două ore.

Am văzut parcă două lumi: cea a maicilor de la Tismana, neobosite, harnice, mereu atente la ceea ce ar putea să mai facă, și cea a antreprenorilor locali, care au un peisaj superb – restaurantul avea terasa care dădea spre râu, locul era înconjurat de copaci, mult verde, umbră, exact ce caută turiștii. Însă fetele de la terasă, de o indolență de nedescris, făceau câte 10 drumuri să aducă toate băuturile. Pentru fiecare sticlă de suc sau de apă făceau un drum. Fără șervețele la masă, fără să șteargă mesele. Pe scaunul pentru copii mici se pusese praful, se vedea că nu mai fusese șters de zile bune.

Hamburgerii aduși după două ore erau reci, iar roșiile din interior erau stricate. Deși meniul avea puține feluri de mâncare, erau disponibile doar 2-3: un amărât piept de pui la grătar, hamburgeri și pește prăjit. Salatele erau doar legume tăiate și cam atât.

Turismul nu se face așa. Oamenii nemulțumiți lasă recenzii negative, așa cm am făcut-o și eu. Nu am avut motiv să le ofer vreun compliment.

19/08/2025

Fânarele din Hangu este la aproximativ două ore de vestitele mănăstiri din Suceava:





Rezervă-ți locul de cazare la noi, bucură-te de intimitate peisaj montan, dar și de distanțe mici de obiective turistice la care trebuie să ajungi.

Link-ul de rezervare este în primul comentariu. 👇🏻

18/08/2025

Costin Bădilă:
,,Am urmat Dreptul și am lucrat peste 15 ani în domeniul juridic și zootehnic – am fost directorul celui mai mare complex de porci din județul Sibiu și vicepreședinte al patronatului crescătorilor de porci din România. La un moment dat, am simțit nevoia să construiesc ceva în locul în care m-am născut. Așa că am folosit un teren al familiei și, între 2018 și 2020, am ridicat fabrica de bere. Am început cu investiții în cursuri de formare și în cărți, am ales echipamentele din Italia, unde am urmat și un curs de specializare. Era un vis care se contura.

Azi, Bere AuGustA este pe harta producătorilor locali de bere și a pus și Avrigul pe radarul celor care prefer gusturile autentice.''

Citește continuarea interviului pe website. Link în comentarii 👇🏻

13/08/2025

Clujenii sunt norocoși că îl au aproape pe Nagy Ákos de la Caseus - Atelier de brânză maturată Cluj. Este fără doar și poate un profesionist pentru care merită să bați drumul să îl asculți, dar și să îi deguști brânză. Este un interviu luung, dar care explică atât de bine procesul producerii brânzeturilor, pas cu pas, dar și dificultățile cu care mici producatori se confruntă:

,,Totul începe cu laptele proaspăt, colectat de la ferma locală cu care colaborăm. Dimineața laptele ajunge la atelier și este imediat testat de noi cu un aparat special care ne arată compoziția – procentul de grăsime, proteine și alți parametri importanți. E esențial să știm de la bun început cu ce lucrăm, deoarece calitatea laptelui definește calitatea brânzei. După testare, laptele este pasteurizat la o temperatură medie, o termizare blândă cu laptele, apoi răcit la temperatura optimă pentru însămânțare. Adăugăm culturi lactice selecționate și cheag natural; lăsăm laptele să coaguleze în tihnă, până se formează coagulul ferm. Urmează tăierea coagulului – îl secționăm în bucăți mărunte, mărimea bobului de porumb de obicei, pentru a elibera zerul. Apoi amestecăm și încălzim ușor coagulul, ceea ce ajută la eliminarea unei părți din zer și la formarea texturii dorite. O parte din zerul obținut îl punem deoparte pentru ricotta. Revenind la brânza principală: după ce considerăm că boabele de caș au ajuns la consistența optimă, le separăm de zer și le punem în forme. Presăm cașul în forme ca să dăm brânzei forma rotundă și să eliminăm ultimele urme de zer. După presare, urmează baia de saramură – roțile tinere de brânză stau o perioadă într-o soluție de sare, care le va dezvolta coaja și le va da gustul potrivit de sărat. De aici, brânzeturile trec în cămara de maturare, inima atelierului nostru. Acolo, la temperatură scăzută și umiditate ridicată, brânzeturile noastre își petrec săptămânile și lunile următoare. Însă nu le lăsăm pur și simplu pe rafturi – în tot acest timp, fiecare roată necesită îngrijire periodică. La intervale regulate, le întoarcem de pe o parte pe alta, le spălăm coaja cu saramură sau le periem, și le inspectăm atent – verificăm culoarea, mirosul, forma și consistența. Practic, comunicăm cu brânzeturile, ne uităm cm evoluează. În primele luni, monitorizăm mai des, fiindcă atunci are loc dezvoltarea principală a aromei și există riscul apariției vreunei imperfecțiuni (dacă observăm mucegaiuri nedorite pe coajă, de exemplu, intervenim imediat curățând). După vreo două-trei luni, facem o evaluare a fiecărei roți: dacă o brânză promite bine și are potențial, o lăsăm să continue maturarea pentru o perioadă mai lungă; dacă nu, o valorificăm la o maturare mai scurtă, de 3-4 luni, când are deja un gust foarte bun. În final, după ce timpul își spune cuvântul, obținem produsul final – o brânză maturată la potențial maxim, gata să fie savurată. Întregul proces, de la lapte la brânză maturată, poate dura de la câteva zile (în cazul ricottei proaspete) până la 3-9 luni în cazul brânzeturilor tari pe care le ținem la maturat îndelungat. Fiecare pas cere răbdare și atenție, dar rezultatul merită din plin.''

Citește continuarea accesând link-ul din primul comentariu. 👇🏻

12/08/2025

Oameni din comunitatea Slow Food Buzău - Mihai Negot de la Miedăria:

,,Când ești producător local, nu ești doar un furnizor anonim — ești o poveste, un chip, un om pe care clienții îl pot cunoaște, cu care pot vorbi, căruia îi pot da feedback sincer. Ne place că putem crea produse curate, din ingrediente locale, fără compromisuri. Că vedem mierea venind direct de la apicultorii din zonă, știm stupina, știm omul. Asta ne face să simțim că producem cu rost și cu respect pentru natură. Ne place că putem contribui la comunitatea din jurul nostru — oferind locuri de muncă, colaborând cu mici producători și punând Valea Buzăului pe harta gusturilor autentice din România. Și, poate cel mai mult, ne place că oamenii revin — nu doar pentru că le place miedul, ci și pentru că simt că fac parte din ceva mai mare: o alegere conștientă, locală, sustenabilă.”

Citește povestea integrală accesând link-ul din primul comentariu. 👇🏻

10/08/2025

Mai tot timpul spun că sunt norocoasă că trăiesc la sat.

Acum sunt puțin invidioasă pe bucureșteni și pe toți cei care pot ajunge astăzi între 11:00 si 15:00 la Bacania Veche - Delicatese & Gradina și la Bacania Veche.

Mergeți să o cunoașteți pe doamna Adriana Formenti căci este un om de pus pe rană, dar și un profesionist în domeniul branzeturilor.

Mergeți să îi cumpărați brânză și să sprijiniți proiectul Asociației Curtea Culorilor. Nu doar că face o brânză artizanală foarte bună, dar face mult bine grație acestestei activități.

Redau pe scurt un fragment din Revista Ferma despre Asociația Curtea Culorilor:
,,O comunitate primitoare şi o întreprindere socială de inserţie a femeilor! Aceasta este, pe scurt, „Curtea Culorilor”, un proiect de suflet pe care Adriana Formenti l-a implementat în localitatea Sârbova din judeţul Timiş, unde tinere provenite din medii defavorizate au şansa la integrare socială, precum şi posibilitatea de a-şi câştiga existenţa cu ajutorul unui mic business din domeniul producţiei de lactate.

– ADRIANA FORMENTI, Fondator Asociaţia Curtea Culorilor.
Continuarea materialului o puteți citi accesând link-ul din primul comentariu. 👇🏻

07/08/2025

🍄 Sezonul de vânătoare a trufelor negre e în toi!

În România, trufele se culeg în două mari perioade:
✅ Vara (mai– 15 septembrie) – când apar trufele de vară (Tuber aestivum)
✅ Toamna târziu – început de iarnă (16 septembrie–finalul anului) – când găsim trufele negre de toamnă și iarnă (Tuber uncinatum, Tuber brumale)

📍Trufele albe sunt o raritate la noi, dar pot fi descoperite în sudul țării, doar în perioada 1 octombrie-finalul anului. Sunt valoroase și greu de găsit – adevărate diamante ale pădurii.

‼️ Ce trebuie să știi:
Pentru a culege trufe legal din pădurile statului, ai nevoie de autorizație. E important să respectăm natura și regulile, mai ales într-un domeniu unde, din păcate, există și braconaj.

🎯 Dacă vrei să afli mai multe despre trufe, despre cm se culeg și când, urmărește-mi pagina.

Comenzile pot fi plasate în privat, pe website-ul nostru sau pe numărul de WhatsApp: 0749 210 361

05/08/2025

Pentru că nu am degustat încă brânza produsă la Ferma Dacilor și pentru că nu cunosc personal procesul, am vorbit cu Marian Damu, consultant în brânzeturi, cu care colaborează cei de la Ferma Dacilor. El mi-a spus că la Ferma Dacilor sunt produse brânzeturi cu pastă tare din lapte de vacă, brânzeturi extramaturate din lapte de oaie, dar și brânzeturi extramaturate din lapte de capră. Laptele este colectat de la producători locali din zonă, iar brânza este artizanală, de foarte bună calitate. Este o brânză maturată între 12 și 24 de luni, care poate fi consumată la restaurantul Fermei Dacilor, în unele băcănii din țară și face parte, de asemenea, din meniul unor crame din Dealul Mare — mai ales pentru că este o brânză care împărtășește același terroir cu vinurile din zonă, ceea ce o face candidatul perfect pentru un pairing de ținut minte.

Despre laptele colectat de la producătorii locali, domnul Marian Damu mi-a evidențiat că are o calitate foarte bună, deoarece animalele pasc libere pe dealurile și în zonele montane din vecinătatea Fermei Dacilor. Îmi spune că rețetele de brânzeturi produse sub eticheta Ferma Dacilor sunt unice și inspirate de brânzeturile alpine produse în Italia. Iubitorii de brânzeturi le știu după denumirea Formaggio di Malga.

Brânzeturile de la Ferma Dacilor sunt brânzeturi artizanale cu pastă tare. Sunt produse fie din lapte de vacă, fie din lapte de oaie, fie din lapte de capră. Nu se fac din amestec de lapte (ex. vacă + capră). Laptele este crud (nepasteurizat), iar ingredientele sunt naturale, fără niciun fel de aditivi.

Textura brânzeturilor este tare, cu cristale de tirozină. Coaja este naturală, spălată și apoi ștearsă cu ulei de măsline. Unele sortimente sunt maturate în fân. Altele sunt maturate în boască, însă acest lucru se întâmplă doar în sezonul de producție al mustului.

Articolul complet poate fi citit accesând link-ul din primul comentariu.

02/08/2025

E atât de multă liniște și atât de frumos este Neamțul în zona Hangu.
Nu are popularitatea localităților cu mănăstirile Neamț, Secu și Sihăstria, nici nu este vizitat de atât de mulți turiști precum Agapia, însă această parte de Neamț e mai boemă, mai curată și mai plină de peisaje care îți bucură privirea.

Locuim la sat, destul de aproape de munți și de păduri, dar farmecul acestor locuri nu plictisește niciodată. Plănuim să ne întoarcem și să vizităm Stațiunea Durău și împrejurimile. E atât de plăcut lacul Izvorul Muntelui, din aproape orice unghi. Din anumite zone se poate chiar face plajă pe malul său.

Visăm deja la drumeții prin pădure, la cules de ciuperci. Încă e vremea zmeurei și a afinelor, a merelor verzi, dulci și făinoase. Greierii își fac și ei simțită prezența, iar Fânarele din Hangu este cabana cea mai potrivită pentru ceea ce căutăm noi când vizităm un astfel de loc. Nu doar că are o priveliște de vis spre munte și lac, dar este o cabană unde nu ești deranjat de nimeni. Este ideală pentru o familie cu doi-patru copii, are grădină și curte generoasă, are poteci care unduiesc și te fac să uiți de toate. E un loc nemaipomenit și pentru freelancerii care pot lucra de oriunde, pentru că conexiunea la internet este foarte bună.

Au loc pentru grătar, Netflix, iar în 1–2 ore ajungi în diferite zone ale județului sau chiar în județele învecinate, care au de asemenea priveliști demne să te calmeze, să te relaxeze și să te bucure.

Veniți la Hangu și stați nu doar 2–3 zile, ci o săptămână întreagă, astfel încât să vă bucurați de tot ce are de oferit turismul lent: luat masa la puncte gastronomice, vizite la producători locali din județ și din județele învecinate, plimbări cu barca pe lac, drumeție la Vârful Toaca – acolo unde ești atât de aproape de cer.

01/08/2025