Economie Rurală

20/12/2025

Ne abatem puțin de la campania de Crăciun, pentru că mă gândesc la berea Curentu', care începe să fie prezentă în restaurantele și pub-urile din Vâlcea și timid în restul județelor din Oltenia, însă mi-o doresc mai prezentă.

De ce? Pentru că bere clasică găsești și în alte zone ale țării, însă dacă un turist vine în concediu, măcar de curiozitate va cere această bere. I-am spus „bere-ambasador” pentru Oltenia încă de vara trecută. Sunt curioasă în ce restaurante este acum din Oltenia.

Rugămintea mea este să mă ajutați cu un tag dacă ați găsit-o într-o pensiune, într-un hotel, într-un restaurant. De ce? Pentru că merită aprecierea și acele afaceri.

Știu că este în câteva băcănii, în Magazinele Diana, o puteți comanda de pe website-ul lor, dar o mai puteți găsi și în câteva locuri din București. Un prieten ne-a spus că este berea preferată a soției și că merge doar în acel local din București, însă nu am reținut numele acelui loc.

Tu știai că avem o bere artizanală produsă în Vâlcea? Ai degustat-o? Cum ți se pare?

Ești vâlcean sau chiar oltean? Dă SHARE și ajută-mă să o fac cunoscută!..

19/12/2025

Despre Brânza de Horezu am tot vorbit în ultima perioadă, așa că nu mai reiau povestea. Pun articolul în comentarii și vă invit să-l citiți (dacă nu ați apucat deja).

E cea mai premiată brânză românească în competiții internaționale importante — are 11 medalii. Iar cine a încercat-o știe: are un gust memorabil și e… nemaipomenit de bună.

O găsiți în Prăvălia Danei — în doar două săptămâni au refăcut stocul, pentru că s-a vândut rapid.

O mai găsiți și la Mini Piața de Brânzeturi și Lactate Bacău.
Pe viitor, sper să o văd în tot mai multe băcănii din țară (și da, mi-ar plăcea s-o găsim și prin București).

Cunoști pe cineva care iubește brânzeturile maturate? Dă un share la postare. Dacă treci prin Vâlcea, pune Horezu pe listă. Și, mai ales: cumpără brânza direct de la fabrică, când ai ocazia.

Ce ziceți, am avut motive s-o includ în campania „Gesturile mici produc schimbări mari”? 🧀💛

Foto credit: Brânza de Horezu și 3 generatii....

18/12/2025

Cu Dana de la 3 generatii am legat o prietenie frumoasă și îi mulțumesc Ioanei de la Culinarativ pentru că ea mi-a vorbit atât de frumos despre Dana.

Este mereu acolo unde e nevoie de ea: foarte atentă, sensibilă și nu face compromisuri ca să îi fie ei bine. Este un om care scrie extrem de bine, are ochiul format pentru poze, dar, mai ales, îți ajunge la suflet. Nu scriu asta pentru că m-a plătit sau pentru că am o relație comercială cu ea (cum mulți poate ar crede). Sper să nu se supere pe mine că „dau din casă”, dar vreau să înțelegeți cam cm este ea.

I-am vorbit în câteva rânduri de cei de la Biruinta Olteniei Cooperativa Agricola. Povestea aceasta sper să vă facă să înțelegeți că lumea asta e așa mică și că e foarte important ce spunem și cm spunem. Era limpede că îi apreciez pentru ceea ce fac cei de la Biruința Olteniei: calitatea făinii, energia oamenilor de aici, dorința de a căuta soluții, umanitatea lor.

Dana nu a zis nimic. Nu mi-a zis nicio clipă că va comanda făină de la ei. Azi, Alexandru Ignat – președintele Cooperativei Agricole Biruința Olteniei – mi-a lăsat recenzia primită de la Dana. Recenzia era însoțită de mesajul: „Doamna aceasta m-a făcut să plâng!”.

Lacrimile astea erau lacrimi de bucurie și de recunoștință. Nu mulți înțeleg genul acesta de emoție...

Revenind la Dana....
Să ai capacitatea să înțelegi atât de multe detalii și apoi să acționezi, așa cm a făcut Dana, dar să mai și lași un mesaj atât de frumos spune multe despre cm este ea.

Și da, am doi copii mici. Zilele acestea am pregătit campania aceasta și mi-a fost destul de greu. Am fost în fața calculatorului de la 8:00 la 22:00. Soțul meu m-a suportat și m-a sprijinit.

De multe ori zic că e un efort mare să faci lucrurile așa și poate că multe acțiuni nu merită să fie făcute, însă atunci când simți că nu mai poți, apare: Dana cu un mesaj, sau Alexandru Ignat, Andreea Popa, mai nou Răzvan Toma de la Mama Lola Romania și Georgiana Ghizdeanu de la Casa Ghizdeanu. Apar și alții.

PS. Produsele 3 generații le găsiți în Cluj. Livrarea o face Dana. Le mai găsiți și în Prăvălia Danei și în Brutaria Claudia...

17/12/2025

Mi-a plăcut mult povestea acestor producători.

I-am descoperit online. Mi-au atras atenția castroanele din lut făcute la Horezu și le-am analizat puțin conținutul din online. Îi bănuiam că sunt olteni. :)) M-a atins la suflet și relatarea de pe website-ul lor (îl pun în comentarii).

Răzvan Toma, cel care a avut ideea acestei afaceri, este doctorand în anul II la USAMV și face cercetare chiar în livada din Negrași, Argeș. Acolo caută soluții organice care să hrănească pomul, solul și fructul în același timp.

Timpul și-l împarte între oraș și comuna în care și-au deschis micul atelier. Inițial, planul deschiderii acestei afaceri a pornit din dragoste pentru bunica maternă, o fostă educatoare din comună, care l-a crescut cu multă dragoste și i-a oferit libertate lui Răzvan. Libertatea asta a fost cea mai bună opțiune ca el să capete încredere în propriile forțe. Are un băiețel de 5 ani pe care îl aduce în mediul rural de fiecare dată când are ocazia.

Dragostea trece prin stomac, iar Răzvan povestește recunoscător bunicii care l-a crescut și educat, mamei care s-a mutat la țară ca să îi sprijine pe Răzvan și pe soția sa la mica afacere, dar mai ales soției, care a înțeles și l-a susținut pe Răzvan în tot acest proces.

Și bunicul lui Răzvan era un intelectual și pot doar să îmi imaginez copilăria frumoasă a lui Răzvan, căci el este intelectualul acela cu aspirații înalte, cald, dar care nu fuge de munca de la țară. Îi place să muncească cu tractorul, să interacționeze cu cei care le degustă și cumpără produsele. Pe viitor își dorește să se mute la țară. Și-au făcut condiții și cochetează cu ideea de a-și deschide și un punct gastronomic local. Pledez „vinovată!” la partea cu punctul gastronomic local.

În casa lăsată moștenire de bunica sa, din Negrași, Argeș, Daniela (mama lui Răzvan) gătește în loturi mici, după rețete simple, fără aditivi sau conservanți, și include zacuscă de dovlecei și vinete, varză călită, fasole bătută, dulceață de afine, gutui și zmeură, precum și adjika dulce și picantă.
Cred că înțelegeți de ce merită să fie incluși în această campanie.

Text de Raluca Dumitrana
…..

17/12/2025

„Gesturile mici produc schimbări mari” – campania Economie Rurală – ajunge la ediția a III-a. Tema din acest an este „Mai puțin înseamnă mai mult” și vine cu un îndemn la cumpătare și la cadouri care să bucure și să fie utile.

Pe lista recomandărilor Economie Rurală se regăsesc 9 producători locali și lucrarea în două volume „Sărut-mâna pentru masă”, semnată de Adriana Sohodoleanu și Cosmin Dragomir, publicată în 2025, la Editura Gastroart. În peste 800 de pagini, cartea adună povești despre „cum făcea mama” și „cum făcea bunica”, dar și despre ce era diferit la „noi” — în familie, în comunitatea rurală, în județ — și de unde vin aceste diferențe. Ele sunt rezultatul unor factori de mediu, dar și al unui sincretism religios.

1. Biruinta Olteniei Cooperativa Agricola – făinuri integrale și tărâțe din Oltenia.

2. Casa Ghizdeanu – mezeluri artizanale din carne de oaie și porc.

3. Aurul albinelor – miere și specialități pe bază de miere – inclusiv combinații de miere cu fruct crud, în diverse variante – alături de produse apicole 100% naturale: păstură, polen.

4. Brânza de Horezu – brânză maturată din lapte de oaie și cea mai premiată brânză românească la nivel internațional.

5. Crama 3 Conace – producător de vinuri din Dealu Mare

6. Mama Lola Romania – producători artizanali din Negrași, Argeș. Produc: zacuscă de dovlecei și vinete, varză călită, fasole bătută, dulceață de afine și zmeură, precum și adjika dulce și picantă, dulceață de gutui.

7. Răstăuțe Maramureșene este un brand local din Baia Mare, de paste artizanale 100% naturale.

8. GLYKO este un brand românesc care produce florentine artizanale, realizate de o familie de antreprenori din localitatea Boboc, județul Buzău.

9. 3 generatii este un mic atelier artizanal de gemuri, siropuri, zacuscă și murături din zona rurală a Sălajului. Toate bunătățile lor dulci, sărate, picante ori fermentate sunt făcute după rețete și tehnici tradiționale.

06/12/2025

Cine este Anca și ce făcea ea până să existe Ferma Hărman?

,,Anca este o persoană obișnuită, care de mică a iubit animalele, pentru că toate vacanțele le petrecea la bunicii paterni, care aveau în gospodărie animale ce puteau oferi traiul unei familii de țărani ardeleni. Când am crescut, am dorit să urmez facultatea de Medicină Veterinară. Însă părinții, care erau muncitori și au plecat în viață de la nimic, își doreau altceva pentru fiica lor, considerând veterinara o meserie nedemnă pentru o fată și pentru a-i oferi un trai ușor. Ca atare, n-am făcut veterinara'', povestește degajată Anca.

Anca Moga, de la Ferma Hărman, este omul pe care cei mai mulți iubitori de produse locale îl cunosc din online foarte bine. Nu îmi doresc să îi fac o descriere exhaustivă, pentru că risc să nu mai finalizez nicicând interviul, ci să punctez câteva din aspectele pe care le face ea foarte bine și de ce o consider un reper pentru producătorii artizanali de brânzeturi.

Face parte din suita producătorilor artizanali din România. Ferma Hărman este una dintre cele mai respectate ferme din județul Brașov. Anca este unul dintre oamenii autodidacți, care povestește sincer că până să ajungă la acest punct, a testat mult. Îmi povestea chiar în una din discuțiile noastre telefonice că a avut multe eșecuri până să ajungă la brânzeturile actuale. Brânzeturile produse la Ferma Hărman sunt brânzeturi din lapte de capră, din rasa Alpină franceză. Practic, toate brânzeturile produse aici sunt produse din laptele celor 70 de capre crescute de familia Moga. Mi-a plăcut mult denumirea utilizată de ei pentru această fermă. Se descriu drept ,,proiect gospodăresc” și este fix formula aceea pe care am văzut-o eu la producătorii mici care vând tot ceea ce produc în surplus. Acestă practică este de dorit din două motive: cumpărătorii consumă ce consumă și fermierii (alimente sănătoase), iar micii producatori au un venit în plus pentru bugetul familiei. Totodată, risipa alimentară este redusă.

Dincolo de brânzeturi, chiar dacă e limpede că focusul materialului acestuia este brânza artizanală de capră, mai vând și iaurt de capră, ouă, carne de găină, carne de rață, carne de curcani, carne de iepure și carne de ied, cârnați de casă, slănină de casă, tăieței etc.

Mare parte dintre produsele de la Ferma Hărman se vând chiar de la poartă, iar consumatorii se bucură de ele proaspete. Pentru că această rasă de capre are o perioadă de lactație de aproximativ 280 zile, iaurturile și brânzeturile sunt alimente sezoniere. Ce înseamnă asta? Cumpărătorii se pot bucura de produse proaspete, foarte bune la gust, însă nu vor fi disponibile pe tot parcursul anului și nici nu se produc în cantități foarte mari.

Text de: Raluca Dumitrana și Andreea Popa
Foto credit: Ferma Hărman și Andreea Popa ..

01/12/2025

Felicitări, Asociatia Curtea Culorilor și Fabrica de lapte "TU"! 💛

Doua branze trimise la Concurs international de Lyon...
Gran Sarbova si Tondello de 6 luni de maturare...
Multumesc fetelor pentru munca voastra minunata!!!
Multumim si lui Dacian si Mariana care au grija ca laptele sa fie mereu cel mai bun!!!

27/11/2025

Când am vorbit prima dată cu Cătălin de la Biruinta Olteniei Cooperativa Agricola și mi-a povestit ce fac ei, dar și care este activitatea lor cotidiană, mi-am revăzut în fața ochilor copilăria, dar și pe bunicul din partea mamei, care cumpăra pâinea din Rogova (o comună învecinată). Era o pâine mare, rotundă, avea peste un kilogram și țineau din ea 2–3 zile. Ducea făină de grâu și puțini bani și asta era un soi de abonament pentru o lună.

Cătălin mi-a povestit și de faptul că tatăl său avea o brutărie în trecut, construcția mai există și azi, însă a devenit ineficientă. Durează o zi să o încălzești pentru a face pâine în brutărie. Apoi am avut un dialog plăcut despre moara lor, un concept unic în Oltenia și în țară – o moară în care făina se macină pe piatră. Cerealele pe care le macină sunt grâu și secară, ambele soiuri românești, ambele provenite din recolta Cooperativei Agricole Biruința Olteniei. Deja suna bine ceea ce îmi zice. Aflasem de ei de la Cosmin Dragomir, un om despre care v-am mai povestit în trecut, pentru că activitatea sa este conexă cu ceea ce fac eu, dar, dincolo de asta, este unul dintre oamenii care mi-a transmis obsesia aceasta cu gastronomia locală, cu ingredientele locale, cu producătorii locali.

Am avut o vară plină și nu am mai apucat să vorbesc nici cu Cătălin, nici cu Adrian Ignat. Am reluat discuțiile în contextul ,,Treasures of the East'', căci le-am propus să vină acolo, mai ales că mi-am dorit să am tot mai mulți producători din Oltenia acolo.

Au acceptat. Au adus cu ei făină integrală de grâu și secară, vestitul țest de la tatăl lui Cătălin Iliescu și pe Adriana, proprietara unei brutării artizanale din Craiova, care le folosește făina în diferite aluaturi: pâine cu maia, dar și blaturi de pizza.

De ce este moara lor diferită? Citește materialul integral accesând link-ul din primul comentariu!

Text de: Raluca Dumitrana
Foto credit: Calin Stan și Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei...

22/11/2025

Mulțumim PRO TV pentru atenția acordată producătorilor români de brânzeturi și pentru interesul față de participarea României la World Cheese Awards.
Vizibilitatea oferită ajută direct producătorii care lucrează cu atat de multa pasiune la sortimente deosebite.
Felicitări tuturor celor care au reprezentat România anul acesta:

Brânza de Horezu – medalie de aur�

Caritas Dezvoltare Rurală, din localitatea Gheorgheni,județul Harghita, a câștigat două medalii de argint cu Pricske sajt maturată 6 luni și Pricske sajt maturată 12 luni anul acesta, anul trecut aducand Romaniei o medalie de aur cu Gyergyoi Kezmuves Sajt

Andy Zoofarm SRL din localitatea Tușnadu Nou, județul Harghita, a câștigat o medalie de bronz cu Bömbi félkemény érlelt sajt

Agrotranscom-Ex din Miercurea Nirajului (județul Harghita) a câștigat o medalie de bronz cu brânza Smoked Brăde

Vezi cele mai noi știri video! Intră pe stirileprotv.ro și vezi ultimele știri în imagini, știri actuale din Romania și internaționale.

17/11/2025

România a avut pentru prima dată în juriul World Cheese Awards 2025 o româncă, în persoana Andreei Popa (Andreea Popa). Acest lucru este un câștig imens pentru brânzeturile românești, dar și pentru România.

În timp ce alte state au specialiști în brânzeturi care sunt uniți în jurul unei cauze, la noi lucrurile încă sunt fragmentate.

Andreea îmi scrie aproape zi de zi și îmi împărtășește fiecare victorie obținută de producătorii români. Îmi scrie și frustrările, eșecurile, luptele. Îmi vorbește despre „nu”-urile primite, despre lipsa de receptivitate, despre cât de sceptici sunt unii la propuneri (autorități, producători).

Știți mândria pe care o avem de fiecare dată când România câștigă o medalie de aur? Andreea îmi scana lista rezultatelor de la Cheese Awards și îmi dădea, rând pe rând, producătorii care au reușit să aducă o medalie, asta după ce, un an întreg, a făcut act de voluntariat, a îndrumat și a încurajat producători să își înscrie brânzeturi în competiții internaționale.

Să poți câștiga la o astfel de competiție, trebuie, în primul rând, să participi.

Jurnaliștii români încă scriu în necunoștință de cauză despre domeniul brânzeturilor, și nu din vina lor, pentru că o țară care se respectă investește în educația jurnaliștilor, distribuitorilor, chefilor, oamenilor care lucrează în fabrici de brânzeturi.

Spun asta pentru că contează foarte mult modul în care transmiți informația ca publicație, mai ales că jurnaliștii au obligația morală de a comunica nu doar rezultatele brânzeturilor românești, ci și de a răspândi informația corect, astfel încât tot mai mulți producători și oameni relevanți să afle de astfel de competiții, dar și să afle despre modul în care se fac lucrurile în lume.

La noi încă lucrurile sunt despre arătatul cu degetul, criticatul fiecărei mici greșeli a celuilalt. Dacă apare un câștigător, toți se fotografiază cu câștigătorul. Dar cred că Andreea este printre puținii oameni care duce lucrurile până la un anumit nivel și împinge cât de mult poate, în ciuda faptului că are un job full time, că este obosită până peste cap, că este și ea un om cu limite.

Binele nu se face cu forța, dar noi, ca români, avem datoria morală să spunem că România a avut un om prezent, în calitate de jurat, la o competiție globală destinată branzeturilor! Mulțumim, Andreea pentru ca ne-ai reprezentat peste hotare!

Iar dacă vreți să înțelegeți mai bine ce înseamnă prezența unui jurat român la un astfel de concurs și ce aduce ea pentru brânzeturile românești, las în link mai jos explicațiile Andreei.

Foto credit: & .

14/11/2025

Încă o medalie de aur adusă la Vâlcea de Brânza de Horezu!

Este a XI-a la număr. 5.244 de brânzeturi au fost înscrise la World Cheese Awards 2025, organizat anul acesta la Berna.

Încă o victorie pentru gastronomia locală din Vâlcea, din Oltenia și din România!

Felicităăări!

12/11/2025

🇷🇴 România are, oficial, al 15-lea produs recunoscut la nivel european cu Indicație Geografică Protejată (IGP):
🪓 Cârnați din Topor din Vâlcea – IGP

Vorbim despre un preparat cu poveste și gust, care duc mai departe tradiția culinară a județului Vâlcea.

Ce trebuie să știi despre Cârnații din Topor din Vâlcea – IGP:
🔸 carnea se toacă manual, cu toporul – ca odinioară
🔸 se sărează cu sare de la Ocnele Mari
🔸 se afumă cu lemn de fag, în afumătoare tradițională
🔸 se fac doar în câteva comune din Vâlcea – Mihăești, Ocnele Mari, Frâncești, Popești, Roești, Lăpușata și Roșiile

Ce înseamnă IGP?
Înseamnă că produsul e legat de un loc anume – prin resursele locale, rețeta istorică și priceperea transmisă din generație în generație. Este recunoaștere oficială la nivel UE a valorii gastronomiei rurale românești.

🥇 Cârnații din Topor din Vâlcea se alătură altor produse românești protejate: Telemeaua de Sibiu, Salamul de Sibiu, Magiunul de prune Topoloveni, Brânza de Horezu etc.

📈 Fiecare produs atestat e un pas spre dezvoltare rurală sustenabilă, promovarea turismului gastronomic și acces la noi piețe.
🧡 Felicitări Ca altadata și comunităților din Vâlcea care au păstrat vie această rețetă și au dus-o la un nivel de excelență recunoscut în Europa.

📣 Dacă iubești produsele locale și crezi în dezvoltarea economiei rurala, dă un share și spune-ne:
➡ Ai gustat vreodată cârnații din topor?