28/08/2025
Am șaizeci de ani. Și, pentru prima dată în viață, simt că parcă nu mai sunt aici — nici pentru copii, nici pentru nepoți, nici pentru fostul soț, nici pentru lume. Desigur, încă sunt aici. Respir. Merg la farmacie, cumpăr pâine, mătur mica grădină de sub fereastră. Dar în interior — un gol. Tot mai greu în fiecare dimineață, când nu mai trebuie să mă grăbesc la serviciu. Când nimeni nu mă sună să mă întrebe pur și simplu: Mamă, cm ești? Locuiesc singură. De mulți ani. Copiii au crescut, au propriile familii, locuiesc în orașe diferite. Nepoții cresc, iar eu abia îi cunosc. Nu îi însoțesc la școală, nu le tricotez pulovere, nu le spun povești înainte de culcare. Nu m-au invitat niciodată în vizită. Niciodată. O dată am întrebat-o pe fiica mea: — De ce nu vrei să vin? Aș putea să te ajut cu copiii... Ea mi-a răspuns reținut, dar rece: — Mamă, știi... Soțului meu nu-i placi. Am tăcut. În interior, totul s-a răsucit — rușine, durere, supărare. Nu mă impuneam. Voiam doar să fiu aproape. Când m-am pensionat, m-am gândit: În sfârșit, timp pentru mine. Voi începe să tricotez, să mă plimb dimineața, m-am înscris la un curs de pictură la care visam. Dar, în loc de bucurie, a venit spaima. Uneori, merg la supermarket doar ca să aud vocea cuiva. Uneori, mă așez pe banca din fața blocului, mă prefac că citesc — poate se va apropia cineva, va vorbi cu mine. Dar toți se grăbesc. Au treburile lor, viețile lor. Iar eu pur și simplu... stau. Respir. Îmi amintesc. Ce am făcut greșit? De ce s-a îndepărtat familia? Eu însămi mi-am crescut copiii. Soțul a plecat devreme. Am lucrat în două schimburi, am gătit, am călcat uniformele școlare, am avut grijă de ei când erau bolnavi. Nu am băut, nu am înnebunit — am făcut totul pentru ei. Și acum? Sunt nimeni. Nu cer milă. Caut un răspuns. Chiar am fost o mamă atât de rea? Sau poate acum așa e — credite, școli, activități extrașcolare... și nu mai e loc pentru mamă? Unii spun: Cunoaște pe cineva, înscrie-te pe un site de întâlniri. Dar nu pot. Nu am încredere. Anii de singurătate m-au făcut dură. Nu mai am putere să mă deschid, să mă îndrăgostesc, să las pe cineva să intre... 📖 Citiți continuarea în comentarii 👇👇