01/01/2025
Da, mă izolez...
Da, mă izolez, dar nu pentru că nu iubesc oamenii, ci pentru că mă epuizez atunci când stau prea mult în contact cu lume: zgomotul, mulțimea, conversațiile care par că nu se mai termină.
Mă izolez și pentru că prefer liniștea decât să fiu înconjurată de oameni care nu rezonează pe aceeași frecvență cu mine. Nu spun că sunt mai puțin interesanți, nu am această aroganță.
Spun doar că suntem diferiți.
Și mai spun că, pe măsură ce trece timpul, devin tot mai conștientă de cine sunt, încotro mă îndrept și ce îmi doresc. Dar mai ales, ce nu mai este în armonie cu mine. Mă simt minunat în tăcere. Iar dacă aleg să primesc pe cineva alături de mine, este pentru că vreau cu adevărat, pentru că mă bucură această alegere!
Nu sunt antisocială. Sunt, așa cm spunea Jung, „o empatică selectivă”, o empatică care își respectă percepțiile, își ascultă corpul, mintea și sufletul.
Iubesc profund oamenii. Îmi place să-i ascult, să-i sfătuiesc și să-i ajut... Dar după toate acestea, sinele meu cere o pauză.
Așa că, dacă cineva se regăsește în aceste cuvinte, să știe că atunci când petrec timp cu cineva, nu o fac pentru a umple un gol, ci pentru că îmi doresc cu adevărat acest lucru.
Text preluat, însă rezonez cu mesajul transmis! ☺️
