https://www.facebook.com/194063017445939/

Motosketeers

Home
Romania
Plopeni
Motosketeers

4 young lads with gas running fiercely through their veins jumped on their two-wheeled horses and be Frumosi, evident. Motoschetarii mananca doar kilometri.

Intr-o seara friguroasa a unui an indepartat, undeva intr-un c**t ascuns al Plopenilor, Athos
si Aramis, inconjurati de domnite frumoase si bauturi alese, decideau, la unison, sa renunte la
confortul trasurilor motorizate pentru ceva mai mult. In aceeasi seara, a aceluiasi an, Porthos si
D’Artagnan dormeau linistiti in paturile lor. Visele le-au fost intrerupte brutal, dar dragastos de
miros de be

nzina si sunet de motor in V. De-atunci n-au mai dormit pana cand n-au luat si ei de capastru doi cai. Cei patru au stapanit, si continua sa o faca, anotimpurile calde, unduirile soselelor si dansul
motocicletelor. Ramasite din anvelopele lor impodobesc drumuri dintre cele mai diverse. De la autostrazi cu multe benzi pe sens, pana la drumuri forestiere si mine de carbune. Motoschetarii respira in voie doar cand viziera e lasata. Motoschetarii dorm doar pentru a visa urmatoarea isprava. Motoschetarii incaleca pe-o sa, de fapt pe patru sei, an de an si va spun povestea atat cat se pricep ei.
*Herghelia motoschetareasca a facut loc, sub acoperisu-i incapator, unui nou exemplar. La ghidon se afla tanarul Planchet, nerabdator sa-si mane calul in valtoarea motociclismului.

02/10/2025

Gata, s-a ajuns la Plopeni!

Revenim cu impresii când ni s-or dezgheța degetele.

01/10/2025

Ușor, ușor, ne-am apropiat de casă și încercăm să ne punem ordine în gânduri, astfel încât să ne lămurim pe noi în primă fază și pe dumneavoastră, urmăritorii noștri, în a doua, despre cm stă treaba cu mersul pe motocicletă prin pădure în general și prin pădurile turcești în particular.

Până una alta, însă, ne-am pus de acord, după trei experiențe motociclistice în această țară, că cea mai mișto realitate din Turcia sunt turcii.

Ne-au găzduit, ne-au hrănit, ne-au oblojit motocicletele, ne-au oferit cadouri, ne-au ghidat, ne-au însoțit bucăți de drum, ne-au vrut în pozele lor, ne-au făcut să ne simțim ca acasă.

Păstrăm căldura asta la buzunarul de la piept, să ne ajute să trecem peste frigul și ploaia care se anunță mâine.

30/09/2025

Nici nu știam noi că, după o pauză prelungită de culturalizare și huzur în fortăreața peștelui sau Balıkesir, cm îi spun localnicii, ziua de azi nu avea să fie atât de blândă cu noi.

În primul rând, pe principiul cine se trezește de dimineață doarme puțin, ne-am pus în mișcare devreme. Și a fost frig. Atât de frig încât nici nu ne-a venit să scoatem mâinile din mănuși să facem vreo poză.

Dar n-am făcut cine știe ce progres pentru că Porthos a făcut pana Vladului. Din fericire, am avut la noi o canistruță capabilă să ne rezolve impasul și iar ne-am pus în mișcare.

Tot pentru puțin timp. Un cui nefericit s-a împlântat în anvelopa și, implicit, camera lui D’Artagnan. Am improvizat un cric din ce am găsit pe marginea drumului și a few moments later, a se citi 3 ore, ne-am pus din nou în mișcare.

Reparația nu a rezistat însă decât 11 kilometri, dar ne-a adus cu 11 kilometri mai aproape de vulcanizarea lui Mesut, care, după ce a rezolvat pe repede înainte un tractor autohton, ne-a scos de tot din belea.

Realizând că zeii drumului nu sunt de partea noastră, am renunțat la bătălie și ne-am tras pe dreapta la Çanakkale, la o mandarinată, un balık ekmek și un sutlaç și-om mai vedea noi ce va fi să fie mâine.

29/09/2025

Ieri am plecat la drum puțin mahmuri și considerabil mai săraci, căci alcoolul e tare costisitor în Turcia.

Doar norocul a făcut să nu avem parte de 80 de kilometri de pădure cu urcări abrupte, coborâri pe sol nisipos, trecători bolovănoase la 1400 de metri altitudine, traversări de râuri și porțiuni de forestier pe care n-a mai trecut nimeni de jdemii de ani.

Motocicletele s-au distrat copios în elementul lor, însă noi începem să ne punem întrebări TETxistențiale.

28/09/2025

Probabil cea mai spectaculoasă, dar și cea mai dificilă parte de TET turcesc este în zona Isparta.

Și trebuie să ne credeți pe cuvânt pentru că noi și avem o experiență vastă, de vreo 7 zile, în offroad.

Poze am făcut mai puține pentru că am cam fost ocupați să nu ne vărsăm, dar vă lăsăm și dumneavoastră câteva întru degustare.

Și apropo, pentru cei care nu știu deja, ne găsiți și pe tiktok, cu un conținut ușor diferit decât aici.

Deci, suflete dragi, like, follow, subscribe!

27/09/2025

Ieri ne-am întors la asfaltul care ne-a consacrat și ne-am lăsat vrăjiți (din nou) de misticismul Anatoliei.

Am rezolvat mici defecțiuni tehnice la motociclete și sistemul digestiv, am intrat puțin în off-road ca să-i facem lui Porthos niște poze de Tinder, am băut un ceai în Çay, ne-am făcut prieteni noi și am încercat să ne pregătim psihic pentru sesiunea de pădure de azi.

A fost bine.

26/09/2025

Iar s-a băgat mult off-road și asta începe să se simtă.

Ultimii 90 de kilometri de urcări pietroase, soluri nisipoase și coborâri cu aderență chestionabilă au aprins în noi dureri ale unor mușchi pe care nu știam că-i avem și un sentiment că ne învârtim ca un c@¥ în căldarea nemărginitei sălbăticii turcești.

Dar cm totul se termină întotdeauna cu bine, am încheiat ziua cu dört balık corecți și un cort cald pe malul Sorgun Göleti.

25/09/2025

Când am pus aseară degetul pe hartă pentru a verifica cât am progresat pe traseul pe care ni l-am propus, am realizat că n-am făcut decât vreo 160 de kilometri.

Nu ne pare rău, pentru că cea mai mare parte din timp s-a petrecut în wallpaper-uri de Windows care duc cu gândul ba la Alpi, ba la Montana, ba la Australia, ba la Plopeni.

A fost o zi de TET* completă, cu relax și adrenalină, cu spectaculos și nu neapărat spectaculos, cu drumuri forestiere ca niște autostrăzi și drumuri asfaltate rupte la propriu.

În vâltoarea momentului, nu ne dăm seama exact dacă ne place sau nu. Dar mai avem aproape zece zile să ne decidem

*TET-ul sau Trans Euro Trail este o rețea de drumuri forestiere cartografiată de o mică armată de voluntari entuziaști, care brăzdează Europa.

24/09/2025

În primul rând, nu ne-au mâncat sălbăticiunile din inima pădurii, datorită destoinicilor noștri gardieni necuvântători.

În al doilea rând, am petrecut mai mult timp pe cărări de munte și am început să învățăm și noi cm e cu enduro și cu mersul din picioare și cu praful în gură.

În al treilea rând, am descoperit un nou desert turcesc, katma, un soi de plăcintă cu fistic servită cu înghețată cu lapte. Bun. Foarte bun.

În al patrulea rând, am nimerit niște bucățele de asfalt fin și unduitor în momentele de respiro dintre sesiunile de pădure.

În al cincilea rând, TTR-ul s-a purtat foarte cuviincios.

Hai că începe să fie bine!

23/09/2025

Ne-am început bine ziua de ieri, la malul mării, cu ceai și biscuiți cu susan, încercând niște conversații în turcă cu localnicii. Ba chiar am nimerit și vreo 10 kilometri de enduro ușurei și chiar plăcut anvelopelor noastre cramponate.

Dar cm Universul trebuie să se echilibreze cumva, pe undeva prin imensitatea Instanbulului ne-a lovit beleaua.

O problemă electrică mai veche a TTR-ului lui Porthos, care, ce să vezi, nu s-a remediat miraculos în garaj, ne-a tulburat toate apele.

Dar mirul, dragul de el, e cu noi. Motocicleta s-a pus pe burtă la 200 de metri de service-ul oficial Yamaha, unde, pe deasupra, lucrează Mehmet, cel mai bun specialist pe electrică din toată Turcia.

73 de minute și 4 siguranțe de 20A mai târziu, eram pe drum spre camping-ul în care am poposit azi-noapte.

Problema nu e nici pe departe rezolvată, dar am plecat de-acolo cu un braț de siguranțe, câteva idei despre ce ar putea să cauzeze oprirea motorului și alte câteva idei despre cm le-am putea petici, astfel încât să ne continuăm drumul.

21/09/2025

Deci, practic, mehraba!

După ce Porthos a rupt o inimă bulgărească la, așa și-așa, Burgas, cu ghiozdanul plin de cornulețe de la doamna Adelina și banana bread de la doamna Mirela și șnițele de la doamna Vio, ne-am îndreptat ghidoanele spre TET-ul turcesc, destinația noastră de anul acesta.

Ne propunem ceva mai multă sălbăticie decât în anii precedenți, cu mai puțin asfalt, mai multă autosuficiență, mai puțini kilometri, dar mai multă viață.

Azi am început timid, dar avem o Turcie mare și ofertantă în față!

De la umbra unei țuici corecte furnizate de nea Gigel, vă invităm să țineți aproape!

20/09/2025

Cu fălcile pline de cozonac din ăla bun de la Elena Mihalcescu, din buza Dunării, vă anunțăm oficial că ne-am pornit spre pădurile și munții și canioanele și kokorecii și kunefeurile Turciei noastre îndrăgite.

Să curgă çayul și poveștile!

Address

Plopeni
105900

Website

facebook.com

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Motosketeers posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Motosketeers:

Shortcuts

Want your business to be the top-listed Media Company in Plopeni?