26/10/2025
Astăzi am fost martoră la sfintirea Catedralei Neamului … și nu pot să nu simt un gust amar în suflet. Știam că va fi aglomerat, dar nu m-am așteptat să văd covor roșu, oficialități în interior și oameni simpli, bolnavi, bătrâni sau copii, stând afară, după garduri … noi și ei ...
Mă întreb: oare Dumnezeu a fost astăzi înăuntru sau afară?
Am mai fost la astfel de evenimente dar intotdeauna am fost uniti, ne-a unit, și totuși, astăzi distanțarea și moda s-au așezat peste credință...nu judec, doar constat amar...
Mă bucur că am putut contribui, chiar și cu puțin, la ridicarea acestei catedrale. Am făcut-o pentru că, de multe ori în viață, speranța mea a fost doar la Dumnezeu și de fiecare dată când rănile oamenilor mă apăsau, El a șters durerea și mi-a dat mângâiere.
Credința adevărată nu stă în covoare roșii sau titluri, ci în inimile care iubesc și se roagă, în cei care au nevoie de noi, aici, acum, lângă noi....
Tuturor celor care astăzi v-ați sărbătorit ziua Sfântului Dumitru, vă doresc ca lumina credinței să vă încălzească sufletul, speranța să vă dea putere în zilele grele, iar inimile să vă fie mereu pline de iubire și bunătate. Să fiți sănătoși, și să găsiți mereu liniștea care vindecă!
