12/09/2026
Am fost întrebată recent de un prof. consilier școlar debutant „cu ce se mănâncă” meseria asta... Am redactat un răspuns care poate vă este util și vouă!
________________________________
Dragă coleg, profesor consilier școlar debutant,
Sigur că vă pot spune câteva lucruri din experiența mea, mai ales pentru că, atunci când începi această profesie, cred că cea mai mare dificultate este să înțelegi ce înseamnă, concret, să fii profesor-consilier școlar. Din exterior pare uneori că „stai în cabinet și vorbești cu copiii”, dar realitatea este mult mai complexă.
Eu aș privi activitatea consilierului școlar pe câteva direcții mari: elevi – părinți – cadre didactice – clase/colective – elevi cu CES – prevenție – orientare școlară și profesională – documentație și managementul cazurilor.
🌱 1. În primul rând, lucrăm cu elevii
În cabinet pot ajunge elevi pentru foarte multe motive: probleme emoționale, dificultăți de adaptare, anxietate, conflicte, relații cu colegii, bullying, dificultăți de învățare, lipsă de motivație, probleme de comportament, absenteism, probleme familiale, imagine de sine, relații interpersonale, autocunoaștere, autoreglare emoțională etc.
Dar consilierea nu înseamnă doar intervenție atunci când „este o problemă”. O parte importantă este prevenția și dezvoltarea personală: autocunoaștere, abilități sociale și emoționale, autoreglare, învățare eficientă, relaționare, luarea deciziilor și adaptarea la mediul școlar. Acestea sunt chiar printre domeniile prevăzute în fișa postului.
Și este important să știți de la început: nu trebuie să rezolvați singură orice problemă cu care vine un copil.Consilierul școlar lucrează în limitele competențelor sale și, atunci când o situație le depășește, cazul este orientat către specialistul potrivit. Fișa postului prevede explicit această recomandare către alți specialiști/instituții.
În funcție de caz, asta poate însemna colaborare cu psiholog clinician, psihoterapeut, medic psihiatru, neurolog, logoped, profesor de sprijin, servicii sociale etc.
👨👩👧 2. Lucrăm foarte mult și cu părinții
Uneori copilul este cel care vine la cabinet, dar problema nu poate fi lucrată fără familie.
Asta înseamnă discuții cu părinții, informare, feedback, recomandări, explicarea unor comportamente ale copilului, sprijin pentru gestionarea unor situații dificile și, foarte important, sprijinirea părintelui în relația cu școala și cu ceilalți specialiști.
În cazul copiilor cu CES, această componentă devine și mai importantă. Fișa postului include explicit informarea, consultanța și sprijinul acordat părinților în ceea ce privește incluziunea școlară a copiilor cu CES.
👩🏫 3. Consilierul lucrează și cu profesorii
Un lucru pe care eu cred că este foarte important pentru un debutant este să înțeleagă că nu lucrăm doar cu copilul, ci și cu adulții din jurul lui.
De multe ori, un profesor vine și spune:
„Nu mai știu ce să fac cu elevul acesta.”
Atunci încercăm să înțelegem împreună ce se întâmplă, ce declanșează comportamentul, ce poate face profesorul concret, ce adaptări sunt necesare, cm putem evita escaladarea conflictului și cm îl putem ajuta pe copil să rămână conectat la școală.
Fișa postului vorbește explicit despre consultanță pentru cadrele didactice privind adaptarea școlii la nevoile elevilor, incluziunea elevilor cu CES și optimizarea relației școală–elev–familie.
Uneori, o discuție de 20 de minute cu un profesor poate schimba mai mult situația unui copil decât cinci ședințe individuale cu acel copil.
🧩 4. Activitatea la clasă este o parte foarte importantă
Consilierul nu ar trebui să fie „omul din cabinet pe care îl văd doar copiii cu probleme”.
Facem activități la clase, inclusiv în colaborare cu diriginții și învățătorii: dezvoltare personală, relații între colegi, gestionarea emoțiilor, comunicare, bullying, prevenirea comportamentelor de risc, orientare școlară și profesională, învățare eficientă, adaptare școlară etc.
Aici intră și multe dintre activitățile pe care le facem în orele de dirigenție, în funcție de nevoile clasei și de colaborarea cu dirigintele.
Și nu aș neglija deloc Săptămâna Altfel și Săptămâna Verde. Sunt contexte foarte bune pentru activități de grup, prevenție, dezvoltare personală, educație pentru sănătate, relaționare și proiecte interdisciplinare.
Planul de activitate al CJRAE pune accent inclusiv pe activități practice, interactive și materiale care pot fi aplicate la diferite niveluri de vârstă.
🎓 5. Clasele terminale înseamnă orientare școlară și profesională
Aici este o zonă foarte concretă a muncii noastre.
În gimnaziu și liceu facem activități de autocunoaștere, interese, valori, aptitudini, competențe, explorarea opțiunilor educaționale și profesionale, luarea deciziilor și planificarea traseului educațional.
Pentru elevii din anii terminali există chiar obligația realizării unui set de minimum cinci activități de consiliere și orientare a carierei pe an școlar, în colaborare cu profesorii clasei și dirigintele.
La finalul gimnaziului și liceului există și componenta de colaborare cu dirigintele pentru recomandarea cu caracter de orientare școlară pentru accesul la nivelul următor de școlarizare.
💙 6. Elevii cu CES reprezintă o componentă foarte importantă
Aici este probabil una dintre zonele în care un debutant are cele mai multe întrebări.
Consilierul nu este profesorul de sprijin și nici medicul sau psihologul clinician al copilului. Rolul nostru este unul de asistență și consiliere psihopedagogică și de facilitare a incluziunii.
În practică, asta poate însemna să lucrăm cu părintele pentru înțelegerea situației copilului, să îl sprijinim în demersurile necesare pentru documentație, să discutăm cu profesorii despre nevoile elevului, să sprijinim integrarea lui în colectiv, să lucrăm individual cu copilul pe componenta emoțională și socială și să monitorizăm adaptarea lui la școală.
Este copilul acceptat?
Înțelege profesorul de ce are anumite comportamente?
Știe copilul ce să facă atunci când se frustrează?
Au colegii informațiile necesare pentru a-l accepta?
Există situații în care trebuie intervenit pentru prevenirea excluderii sau bullyingului?
Toate acestea fac parte din munca de incluziune.
Planul CJRAE pune explicit accent pe identificarea nevoilor specifice, integrarea școlară, profesională și socială și valorificarea potențialului copilului cu CES.
🔎 7. Evaluarea – dar în limitele competențelor noastre
Putem realiza investigări/evaluări psihopedagogice, în funcție de situație, solicitare, acordul părinților și instrumentele disponibile și acreditate pentru utilizare în cabinet.
Important este să nu confundăm evaluarea psihopedagogică realizată în cadrul cabinetului cu o evaluare clinică.
Dacă în urma evaluării sau a discuțiilor considerăm că este nevoie de o investigație clinică sau de o intervenție care depășește competențele noastre, facem recomandarea către specialistul potrivit. Fișa postului prevede atât investigarea psihopedagogică, cât și direcționarea cazurilor care depășesc competențele consilierului.
🚨 8. Avem și foarte multă prevenție și management al situațiilor de risc
Bullying, cyberbullying, violență, consum de substanțe, comportamente de risc, absenteism, abandon școlar, delincvență/predelincvență – toate intră în zona noastră de prevenție și intervenție.
Participăm și la activitatea Comisiei pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și a discriminării și promovarea interculturalității (CPEV) și colaborăm în managementul cazurilor de violență.
Aici intră și proiectele de prevenție pe care le coordonăm sau implementăm în școli. De exemplu, proiecte pe bullying, consum de substanțe, comportamente de risc, discriminare, absenteism etc. În planul pentru anul acesta există, de exemplu, direcții distincte pentru prevenția violenței/bullyingului și pentru prevenția consumului de substanțe.
📚 9. Și acum ajungem la partea pe care mulți o descoperă abia după ce intră în profesie: DOCUMENTAȚIA. 😄
Consilierea nu înseamnă doar să faci activitatea și să mergi mai departe.
Pentru fiecare caz trebuie să existe o evidență corectă a demersului.
De exemplu, avem fișa de consiliere/consultanță, în care consemnăm obiectivele ședinței, problemele și conceptualizarea lor, metodele/tehnicile utilizate, intervenția, rezultatele și planul pentru următoarele ședințe.
Avem apoi registrul de evidență a activităților, în care consemnăm data, beneficiarul, clasa, școala, problematica și activitatea desfășurată.
În funcție de caz, mai apar rapoarte de evaluare, rapoarte de consiliere, recomandări, feedback către părinți și profesori, planuri de intervenție, documente specifice elevilor cu CES, fișe de orientare în carieră și alte documente specifice activității.
Fișa postului enumeră explicit planul de activități, registrul de evidență, fișa de consiliere/psihopedagogică, fișele de orientare în carieră și alte documente specifice.
📝 10. Cele 40 de ore nu înseamnă 40 de ore „față în față cu elevii”
Dintre acestea, 20 de ore sunt destinate activităților de consiliere psihopedagogică, individuale și de grup, orientării în carieră, activităților cu elevii cu CES, consilierii părinților, consultanței acordate cadrelor didactice și altor activități de specialitate.
Celelalte 20 de ore sunt pentru pregătire metodico-științifică și complementară, stabilirea măsurilor și întocmirea programelor de prevenire/intervenție, colaborarea cu comunitatea, ședințe/lectorate cu părinții, comisii, consilii profesorale și alte activități metodico-științifice.
💻 11. Și, foarte important, trebuie să creăm noi înșine resurse
Nu exisă o fișă universală care să funcționeze pentru fiecare copil.
De aceea, o parte importantă din munca mea este să creez sau să adaptez fișe de lucru, activități, materiale pentru clase, instrumente de intervenție și resurse personalizate în funcție de vârstă și de problema cu care lucrăm.
Fișa postului prevede explicit elaborarea și aplicarea instrumentelor de lucru necesare demersului de consiliere.
Și avem și partea de analiză de nevoi, studii și cercetare în școală, pornind de la problemele pe care le identificăm în comunitatea școlară.
---
🌷 Dacă ar fi să vă dau câteva sfaturi pentru primul an...
1. Nu incercați să le știți pe toate din prima.
Primul an este foarte mult despre a învăța sistemul: documente, proceduri, legislație, colaborarea cu școala, managementul cazurilor și, mai ales, să vă construiți propriul stil de lucru.
2. Faceți-vă de la început un sistem foarte bun de organizare.
Calendar, registru, evidența cazurilor, foldere separate, modele de documente, materiale pentru clase. Vă va salva enorm de mult timp.
3. Construiți relația cu diriginții și învățătorii.
Ei vă pot deveni cei mai buni parteneri. Un consilier care lucrează izolat de colectivul de profesori va avea mult mai greu impact asupra elevilor.
4. Documentați ceea ce faceți.
Nu pentru „hârtii de dragul hârtiilor”, ci pentru că documentarea unui caz vă ajută să vedeți evoluția lui, să urmăriți intervenția și să demonstrați profesional ce demersuri ați făcut
5. Și poate cel mai important: nu vă comparați cu consilierii care au 10–15 ani experiență. 😊
Eu, după atâția ani, încă mai găsesc situații pentru care trebuie să mă documentez, să cer o părere sau să mă gândesc foarte bine înainte de a decide ce intervenție este potrivită. De altfel, chiar sistemul CJRAE prevede pentru consilierii debutanți activități de îndrumare, consultanță și întâlniri metodice/intervizare tocmai pentru sprijinirea activității profesionale.
Consilierea școlară este o profesie în care nu termini niciodată de învățat. Și cred că tocmai asta o face atât de frumoasă.
Pe pagina mea voi continua să pun materiale practice pe care să le puteți folosi la cabinet și la clasă. 🌷
Mult succes în primul dumneavoastră an! Și să nu vă sperie începutul. După ce trece prima perioadă în care ai impresia că trebuie să înveți absolut tot, lucrurile încep să se lege. ❤️
💬 Dacă ești consilier școlar debutant, ce întrebare ai avea pentru un coleg cu mai multă experiență?
Iar dacă ești deja în profesie: care este lucrul pe care ți-ai fi dorit să ți-l spună cineva în primul tău an? 🌱
