Formula AS

Formula AS Cea mai importantă revistă-magazin, din România. Presă la superlativ.

Reportaje, interviuri cu mari personalități artistice, culturale și politice, cele mai bune sfaturi pentru o viață sănătoasă, zodiac, periscop. Revistă săptămânală - magazin recunoscută și foarte îndrăgită de publicul cititor pentru tonul său cald, confesiv și pentru bogăția extraordinară a informației și subiectelor tratate în paginile sale. Rubricile principale ale revistei Formula AS sunt: citi

torii întreabă, cititorii răspund, forma maximă, terapii alternative și medicină naturistă, spiritualitate, S.O.S, ecologie, asul de inimă, planete culturale, lumea românească și mică enciclopedie AS.

La sfârșit de secol XIX, pe când disciplinele tehnice din România nici nu se predau la universitate, iar marii pionieri ...
11/07/2025

La sfârșit de secol XIX, pe când disciplinele tehnice din România nici nu se predau la universitate, iar marii pionieri ai aviației, Aurel Vlaicu și Traian Vuia, de-abia se nășteau, un țăran isteț din Ardeal reușea să uimeas­că lumea întreagă cu ingenioasele sale „paseri” zbură­toare. Acum mai bine de 100 de ani, cu mult înaintea faimoaselor mitinguri aeriene din ma­rile capitale europene, „drăciile” lui Ionică Stoica au plutit peste dealurile Ormin­dei, lăsând în urma lor povești și legende de neuitat…

• La sfârșit de secol XIX, pe când disciplinele tehnice din România nici nu se predau la universitate, iar marii pionieri ai aviației, Aurel Vlaicu și Traian Vuia, de-abia se nășteau, un țăran isteț din Ardeal reușea să uimeas­că lumea întreagă cu ingenioasele sale "paseri" zbură...

Povești de dragoste pline de veșnicie, care nu se mai potrivesc cu ziua de azi.
10/07/2025

Povești de dragoste pline de veșnicie, care nu se mai potrivesc cu ziua de azi.

• Povești de dragoste pline de veșnicie și care nu se mai potrivesc cu ziua de azi • MARIUS CHIVU Dragoste în Oltenia de sub munte Am avut norocul să fiu crescut la țară și apoi să trăiesc până la 40 de ani în preajma bunicilor, toți longevivi. Am amintiri cu ei, de când erau mult...

Bulzeștii de Sus e un sat cu o puzderie de cătune co­co­țate pe vârfurile Munților Apuseni. Locuri dintr-acelea în ca­re...
10/07/2025

Bulzeștii de Sus e un sat cu o puzderie de cătune co­co­țate pe vârfurile Munților Apuseni. Locuri dintr-acelea în ca­re timpul pășește aproape fără să le atingă, interesat, înainte de toate, de oameni și de povești. Oamenii sunt mult mai puțini decât erau odinioară, iar poveștile s-au cam dus după ei, prin lumea cea mare sau în cea fără-dor. Doar locurile există încă și ne mai putem bucura de ele, cât va mai vrea Dumnezeu dră­guțul să ne-ngăduie pe pământ.

• Bulzeștii de Sus e un sat cu o puzderie de cătune co­co­țate pe vârfurile Munților Apuseni. Locuri dintr-acelea în ca­re timpul pășește aproape fără să le atingă, interesat, înainte de toate, de oameni și de povești. Oamenii sunt mult mai puțini decât erau odinioară, iar po...

“Poteca se sfârșește pe vârful dealului: Dosul Muchii. E zi curată, de vară, și priveliștea care mi se întinde în față e...
03/07/2025

“Poteca se sfârșește pe vârful dealului: Dosul Muchii. E zi curată, de vară, și priveliștea care mi se întinde în față e o frântură de rai. Nu mă bucur singur de ea. În iarbă, lângă o că­ruță cu caii lăsați să pască pe pajiștea de sub cer, stau o femeie și un bărbat: Niculina și Adam. Sunt din Po­iana Mărului, satul care se află la picioa­rele noastre, și pe drum către casă, și-au luat un răgaz să se bucure de venirea verii. „Eu cred că sat ca al nostru nu se mai află nicăieri pe pământ”, zice femeia și-ntinde mâna, mângâind dealurile scăldate în lumină și înconjurate de munți încă acoperiți de zăpezi: Bărdași, Măgura, Pie­trosu, Gruimaru, Hoa­pe, Cuculeț, Fe­riga…”.

• Întins pe dealurile dintre Munții Piatra Cra­iului și Munții Perșani, Poiana Mărului este cel mai mare sat din România și, cu siguranță, cel mai frumos. Când am ajuns în el, primăvara se schimbase în vară • Poteca se sfârșește pe vârful dealului: Dosul Muchii. E zi curată,...

“Vin dintr-o lume simplă și n-am uitat niciodată de unde-am plecat. Probabil de-asta îmi place atât de mult lumea sud-am...
06/06/2025

“Vin dintr-o lume simplă și n-am uitat niciodată de unde-am plecat. Probabil de-asta îmi place atât de mult lumea sud-americană: îmi amintește intens de copilăria mea din Colentina, o lume săracă dar umană, pentru care am foarte multă simpatie. Succesul nu mă interesează prea tare, mai curând mă preocupă cartea mea viitoare. Știu că e deja scrisă în mintea mea. O simt în tot corpul meu, simt că mă așteaptă. Am început să scriu, și bucuria asta nu mi-o poate lua nimeni. Cum îmi spunea o prietenă din Venezuela, „Nimeni nu-ți poate lua dansul pe care l-ai dansat astă-vară.”

- Mircea Cărtărescu

"Cea mai onorantă recunoaștere a cărților mele" – Revista germană Der Spiegel te-a așezat, recent, în galeria celor "100 de scriitori pentru 100 de ani de literatură universală", alături de nume ca Virginia Woolf, Marcel Proust, Haruki Murakami sau Mario Vargas Llosa. Între timp, revist...

Cea mai veche des­coperire a unui te­zaur pe teritoriul Transilvaniei apare în cronica lui Gheor­ghe Şincai. El re­produ...
04/06/2025

Cea mai veche des­coperire a unui te­zaur pe teritoriul Transilvaniei apare în cronica lui Gheor­ghe Şincai. El re­produce un hrisov în care scrie că, în 1471, „spălă­torii de aur, lângă crăiasca cetate a Sebeşului, în locul unei cetăţi bă­trâne şi stricate, sumă mare de gal­beni amestecaţi, mai mari şi mai mici, cu ceară înveliţi şi îngropați, ar fi găsit din întâmplare”.

„Ște­fan Bathory, vo­ievodul Tran­silva­niei, le ia tezaurul celor ce-l găsiseră și le lasă doar ceara”, se amuză Mihai Căstăian. În virtutea drepturilor medievale, Bathory ar fi trebuit să dea mai departe comoara Regelui Ungariei. Nu o face! Coincidență sau nu, voievodul moare la scurt timp după ce intră în posesia te­zaurului. Nu se știe ce s-a întâmplat până la urmă cu aurul; Şincai ne sugerează însă că „mâzga familiei Bathoreş­tilor, care au stă­pânit Ardealul mulţi ani, din comoara aceasta s-a tras”.

„Se înfiripase deja o piață a anti­chităților. Suntem în epoca Renașterii, când apar primele colecții numismatice ale eru­diților vremii. Un indiciu că spălătorii de aur ar fi găsit kosoni lângă Sebeș e faptul că, după vreo 30 de ani, celebrul Erasmus din Rotterdam ne lasă o descriere fidelă a unei astfel de monede. Nu înțelege inscripția – dar spune că nu e nici latină, nici limba elină, nici limba evreiască”.

• Aurul Dacilor e unul din marile seriale ale is­toriei. Strălucirea lui a bântuit nu doar min­țile unor aventurieri dornici să se îmbo­gă­țească, ci și mințile unor regi și împărați care și-au fo­losit puterea și forța pentru a ajunge la el. Cele mai mari lovituri s-au dat ....

“La 4 dimineața se zăreşte Turnu Severin, primul oraş al noii sale ţări. La punctul de debarcare, Carol porneşte spre ie...
10/05/2025

“La 4 dimineața se zăreşte Turnu Severin, primul oraş al noii sale ţări. La punctul de debarcare, Carol porneşte spre ieşire, să ajungă cât mai repede pe malul românesc. Dar căpitanul îi taie calea şi-l întreabă de ce coboară la Turnu Severin, dacă are bilet de Odessa. spune că vrea doar să facă doi paşi pe mal şi trece mai departe. Veniţi din urmă, „agenţii” Brătianu şi Lenş îi dau zor prinţului, care sare de pe punte şi calcă prima oară pe pământ românesc. Odată ajunşi pe uscat, I.C. Brătianu îşi scoate pălăria în faţa prinţului şi-l roagă să urce într-una dintre trăsurile gata pregătite. În acea clipă, Carol aude pe cineva exclamând îndărătul lui: „Pe Dumnezeul meu dacă ăsta n-a fost prinţul de Hohenzollern!”. Era căpitanul vaporului, care, din fericire, îl recunoaşte prea târziu… „Punând piciorul pe acest pământ sacru, eu am devenit român!”, le spune, hotărât, Princi­pele Carol însoţitorilor săi. Emoţionat de cele auzite, locotenentul Lenş prinde fraza din zbor. Îl bate pe umăr pe Brătianu: „Ioane, vor­bele astea minunate nu pot lipsi din procla­maţia prinţului către ţară!”.

Vreme de opt decenii, până la venirea comuniştilor, în calendarul sărbătorilor naţionale ale României, 10 Mai a fost reperul principal. Ziua Naţională! Parada militară din fiecare 10 Mai era deschisă de Rege şi de Regină, fără excepţie, iar românii participau cu mândrie, în numă...

Președintele interimar Ilie Bolojan, interviu exclusiv pentru “Formula AS” 👇🏻▪️“Ca țară, avem un potențial mare, care nu...
08/05/2025

Președintele interimar Ilie Bolojan, interviu exclusiv pentru “Formula AS” 👇🏻

▪️“Ca țară, avem un potențial mare, care nu este exploatat. O îmbunătățire a calității guvernării ar elibera niște energii pe care astăzi nici nu le bănuim.”

▪️“Mulţi îmi spun: “Uite câte s-au schimbat!”. Ce s-a schimbat? Că am fost mai transparent, că am deschis porţile Cotroceniului? Asta e normalitate, asta nu-i performanţă! Problema la noi este că, uneori, normalitatea e percepută drept performanţă, ceea ce nu-i suficient. Mai e mult până la performanţă.”

▪️“Când veţi ieși de aici, o să vă conduc să vedeţi cm arată grădinile de la Cotroceni. Dacă ele arată cm arată, înseamnă că cei 13 colegi care lucrează aici în fiecare zi și care fac naveta de la 70-80 de kilometri, dinspre Giurgiu, dinspre Bolintin, își fac bine treaba. Ei sunt schimbarea! Am văzut cât de frumos arată grădinile și am vrut neapărat să-i cunosc pe acești colegi. Era o chestiune de respect pentru ei.”

▪️“Important nu e ce faci cu o anumită imagine, ci ce faci ca persoană, când ai ajuns pe o anumită funcţie. Nu contează ce funcţie: de la grădinarul de la Cotroceni și până la președintele ţării, rezultatul care se obţine e unul de echipă.
Nu există schimbări mari, făcute de o baghetă magică: schimbările sunt incrementale, se fac bucată cu bucată și se adună ca într-un Lego. Aș vrea să fiu o piesă mică într-un Lego al modernizării României. Aș vrea să știu că, da, am pus și eu acolo o cărămidă. Și dacă se va întâmpla asta, și ţara noastră va fi bine, și noi, fiecare, vom fi mai bine.”

Palatul Cotroceni, vineri, 25 Aprilie, puțin înainte de ora 17. Dincolo de poarta intrării principale o grămadă de copii își fac fotografii cu soldații de gardă, perechi de tineri se plimbă de mână ca-n parc, în vreme de grupuri de oameni se îndreaptă spre Biserica Palatului. Ai zice ...

E de ajuns să te plimbi pe Calea Victoriei sau oriunde în Cen­trul Vechi al Bucureștiului, ca să-i întâlnești pe amatori...
03/05/2025

E de ajuns să te plimbi pe Calea Victoriei sau oriunde în Cen­trul Vechi al Bucureștiului, ca să-i întâlnești pe amatorii de România. Sunt mulți, de la an la an mai mulți. Călători sosiți, în marea lor majoritate, din țările vestice ale Europei. Nici măcar nu trebuie să-i auzi vorbind ca să-i recunoști. Sunt oamenii aceia care se plimbă agale, în timp ce noi, cei de aici, pășim grăbiți. Oameni care tot foto­grafiază locuri cu care noi ne-am obișnuit de mult. Oameni veseli, mirați, entuziaști, liniștiți, fără griji, într-un oraș în care grijile sunt la ordinea zilei, iar liniștea e pul­verizată la orice intersecție de claxoane sau sirene. Oriunde pe lumea asta, privirea călăto­rului va fi mereu alta: mai proaspătă, mai vie, mai curioa­să. E privirea omului care încearcă să desco­pere lucruri care pentru noi, ceilalți, cei mulți, cei care trăim aici într-un prezent continuu, nu mai în­seamnă mare lucru. Dar e oare posibil să-ți privești orașul cu altfel de ochi? Poți deveni călător în propriul tău oraș? Cât de complicat e să cauți sem­nele care să te scoată din obișnuințe, să descâlcești firul unor po­vești, să citești despre ele, să călă­torești în trecut, să-ți înțelegi orașul, cât să-l poți privi din nou altfel, cu mirarea aceea entuziasmată a unui străin?

• Aproape două milioane și jumătate de turiști străini au vizitat țara noastră în 2024. Dintre aceș­tia, 764.573 s-au cazat în Bucu­rești, în doar pri­mele cinci luni ale anului trecut. Conform unei sta­tistici realizate în Ianuarie 2024, de Organizația Mondială de Turism, cu un...

In memoriam JULIETA SZÖNYI“ mult teatru prin casă, de una singură: piesele ascultate la radio - mai muream puţin, mai î...
18/04/2025

In memoriam JULIETA SZÖNYI
“ mult teatru prin casă, de una singură: piesele ascultate la radio - mai muream puţin, mai înviam puţin... Totul cu multă convingere! (râde) Aşa că, în clipa în care am anunţat că vreau să dau la Teatru, nimeni nu a fost surprins.”

JULIETA SZÖNYI - "Simt că aş mai avea ceva de adăugat". Lumea romaneasca. Numarul 1261. Anul 2017. Arhiva. Formula AS.

În apartamentul mic, de doar două camere, fără baie și cu bucătărie comună, e frig. Fostul rector al Academiei Teologice...
15/04/2025

În apartamentul mic, de doar două camere, fără baie și cu bucătărie comună, e frig. Fostul rector al Academiei Teologice din Sibiu, cel mai mare profesor de dogmatică al României, e sărac. A plecat din urbea transilvăneană alungat, iar în București, nu are bani să-și cumpere lemne. Când și când, pune niște resturi, mai mult surcele amestecate cu rumeguș, cu care aprinde cărbunii de la care miroase toată casa. Bucătăria a improvizat-o în beci, unde nu are apă curentă. Așa că el și preoteasa Maria sunt siliți să care apă cu găleata pentru gătit. Iarna, cm e acum, e atât de frig în beci, încât sparg gheața din găleată cu ciocanul. „Măcar e în centru!”, spunea zâmbind părintele, când preoteasa și Lidia, fiica rămasă în viață, se plângeau de cămăruțele strâmte. Mai târziu, aceasta își amintea: „Scria înfofolit, cu pâslari în picioare, îmbrăcat într-o rasă veche, foarte groasă, din stofă aspră, călugărească, și cu o croială așijderea. Mama îi împletise o căciuliță de lână și stătea ore întregi, traducând din Filocalie, făcând note, comentarii, scriind cursul de Ascetică și Mistică. La răstimpuri, se scula și se plimba prin odaie. Își sufla în degetele înghețate și apoi se așeza iar la masa de scris. «Când­va, tot or să se publice!», spunea el”.

Părintele Dumitru Stăniloae fusese exilat la București. După instalarea comuniștilor în țară, guvernul Petru Groza a făcut presiuni stăruitoare pentru a fi îndepărtat din funcția de rector al Academiei Teologice din Sibiu…

Povești cu sfinți La București, în exil E dimineață, devreme, și soarele se strecoară timid prin ferestrele casei care dau spre curtea strâmtă a bisericii Sfântul Gheorghe Vechi din București. Părintele Dumitru Stăniloae și-a așezat biroul acoperit cu postav verde chiar în dreptul l...

“Am parcurs un drum lung, variat, frumos şi aventuros. Sunt fericită şi mulţumită cu fiecare moment trăit, chiar şi cu c...
12/04/2025

“Am parcurs un drum lung, variat, frumos şi aventuros. Sunt fericită şi mulţumită cu fiecare moment trăit, chiar şi cu cele mai puţin plăcute, pentru că am dat tot ce-am putut, am tratat secundele carierei mele cu maximum de seriozitate, dedicaţie şi dragoste pentru muzică. M-am convins de la o vârstă fragedă că acesta era drumul meu şi, având certitudinea asta, am depășit toate obstacolele. E lucru uriaş să ştii care ţi-e menirea în viaţă, sunt norocoasă şi profund recunoscătoare lui Dumnezeu pentru asta!”
- Zoia Alecu

50 de ani de carieră – Tocmai ai celebrat cincizeci de ani de carieră în muzică! Felicitări, Zoia! Asta, da, rezistență! Cum a trecut această jumătate de veac petrecută pe scenă? – Repede! Sentimentul acesta că timpul zboară este unul comun, dar viteza zborului e diferită, depinde ...

Address


Telephone

+40212243330

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Formula AS posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Formula AS:

Shortcuts

  • Address
  • Telephone
  • Alerts
  • Contact The Business
  • Claim ownership or report listing

  • Want your business to be the top-listed Media Company?

Share