Formula AS

Formula AS Cea mai importantă revistă-magazin, din România. Presă la superlativ.

Reportaje, interviuri cu mari personalități artistice, culturale și politice, cele mai bune sfaturi pentru o viață sănătoasă, zodiac, periscop. Revistă săptămânală - magazin recunoscută și foarte îndrăgită de publicul cititor pentru tonul său cald, confesiv și pentru bogăția extraordinară a informației și subiectelor tratate în paginile sale. Rubricile principale ale revistei Formula AS sunt: citi

torii întreabă, cititorii răspund, forma maximă, terapii alternative și medicină naturistă, spiritualitate, S.O.S, ecologie, asul de inimă, planete culturale, lumea românească și mică enciclopedie AS.

S-au scris tomuri întregi despre curajul dacilor și despre faptele lor de vitejie. Știm multe despre cetățile lor din Mu...
16/10/2025

S-au scris tomuri întregi despre curajul dacilor și despre faptele lor de vitejie. Știm multe despre cetățile lor din Munții Orăștiei, despre comorile lor. În schimb, știm mult prea puțin despre viața de zi cu zi a dacilor, despre obiceiurile lor, despre ce puneau pe masă la sfârșitul unei zile ostenitoare. În lipsa unor documente explicite, arheologii încearcă să reconstituie cu migală și răbdare tabloul vieții obișnuite a dacilor, unelte, vase de lut, semințe arse pe o vatră, câteva cioburi cu rămășițe de mâncare…

• Ce mânca poporul lui Decebal? • S-au scris tomuri întregi despre curajul dacilor și despre faptele lor de vitejie în războaiele purtate cu cea mai mare forță militară a vremii, Imperiul Roman. Știm multe despre cetățile lor din Munții Orăștiei, despre comorile lor, despre credin....

„Am pornit și eu cu Nicolae către baltă, să găsim „rățili”. Nea Gazu, cm îi zice lumea în sat, a fost paznic pe Mostișt...
15/10/2025

„Am pornit și eu cu Nicolae către baltă, să găsim „rățili”. Nea Gazu, cm îi zice lumea în sat, a fost paznic pe Mostiște toată viață, așa i-a cu­noscut pe toți pescarii și a aflat toate secretele locului. „Domle, balta asta are vreo 3000 de hec­tare și de-aia zic că are multe secrete. Eu am apucat-o și când s-a umflat de a inun­dat toate casele de pe mal, de n-aveau oamenii unde să își în­groa­pe morții, și când era secată, de o treceai în picioare și prindeai peștele cu mâinile goale. Da alea erau alte vremi, când oamenii trăiau din peștele de-aici în bună pace. Seara, dacă nu aveai ce mânca, mergeai cu o mână de râme și te întorceai cu o traistă de pește, da omu lua doar cât îi trebuia…”

Mai întâi este Bărăganul. Câmpia plată, nemișcată, cu vântul fierbinte mișcând cu foșnet abia perceptibil frunzele uscate de porumb. Miriștile aurii ale grâului deja treierat. Pare că te plimbi într-o fotografie – căl­dura a încremenit totul. Apoi este apa Mostiștei. Malurile d...

„În toamna în care m-am mutat la Viena, a plouat mult. Am avut prea puține zile aurii, cu covoare de frunze pe jos, de c...
24/09/2025

„În toamna în care m-am mutat la Viena, a plouat mult. Am avut prea puține zile aurii, cu covoare de frunze pe jos, de care să mă bucur. Programul de bi­rou strict, cu liste interminabile, mi-a ținut entu­ziasmul pe stand by. Iar când primăvara și-a scos în sfârșit mugurii și verdeața la vedere, ne-am trezit pe cap cu pandemia. A fost primul Paște în care n-am mers acasă, în care a trebuit să învăț să aduc România la mine. Am copt atunci primul cozonac din viața mea, care a ieșit groaznic, și prima pască – a ieșit de­licioasă!”
- Oana Țeposu, expert în resurse umane, Austria

„De patru ani de când am venit, am învățat să ne pliem și noi pe ritmul Barcelonei. Dimineața devreme, când orașul încă doarme, căutăm plajele îndepărtate și sălbatice. La 11, când forfota ia pe sus orașul, suntem deja înapoi, pe colina noastră din nord, care n-are nimic nimic din agitația Ramblei, doar un parc superb și între noi și magazine – câteva miliarde de scări.”
- Alex Milea, auditor, Spania

„Când am plecat din țară, știam doar că vreau să trăiesc măcar o pe­rioadă de timp altun­deva. O aven­tură mai lungă decât o vacanță, în care să învăț limba și obiceiurile locului, să studiez și să lucrez, pentru că orice experiență în spa­țiul internațional poate fi un mare avantaj, mai târziu. Și poate să mă uit și la țara mea cu alți ochi, cu puțină detașare, cu mai multă înțele­gere sau mai mult simț critic.”
- Alina Toarnă, recrutor, Olanda

Oana Țeposu, expert în resurse umane, Austria Când Viena miroase a fân Viena mi-a fost de multe ori în drum. Treceam pe aici, mereu pe fugă, de obicei, în drumul spre pârtia de schi, mereu cu strania convingere că-n viața asta o să rămân aici. În secret, îmi doream asta, probabil, ...

Povestea uneia dintre Mariile providențiale din istoria României, MARIA ROSETTI, și a unuia dintre tablourile din patrim...
09/09/2025

Povestea uneia dintre Mariile providențiale din istoria României, MARIA ROSETTI, și a unuia dintre tablourile din patrimoniul nostru care a făcut, la propriu, istorie.
👉🏻 https://www.formula-as.ro/2025/09/07/povesti-de-dragoste-din-alt-veac-maria-rosetti/

“România a fost binecuvântată de-a lungul istoriei cu multe personaje pro­vidențiale: nu puține au fost femei, și nu puține dintre ele au fost de neam stră­in, dacă e să ne gândim doar la reginele Elisabeta, soția regelui Carol I, Maria, soția regelui Ferdinand, și Elena, nefericita soție a regelui Carol al II-lea. Printre cele care și-au dedicat întreaga viață țării lor de adopție se numără și scoțianca Mary Grant, devenită Maria Rosetti după căsătoria cu C.A. Ro­setti, celebrul lup­tător pașoptist. Figură marcantă a veacului XIX, pe ne­drept uitată în pre­zent, Maria Rosetti a devenit, sub penelul pictorului Cons­tantin Daniel Ro­senthal, imaginea României revoluționare de la 1848. Vă spunem povestea prea puțin cunoscută a unuia dintre cele mai populare tablouri din colecția Muzeului Național de Artă din București: „România Re­voluționară”. O poveste demnă de un roman polițist…”.

După recenta lovitură dată presei din Ro­mânia prin creșterea TVA-ului pentru ti­părituri, un fenomen și mai dur ameninț...
08/09/2025

După recenta lovitură dată presei din Ro­mânia prin creșterea TVA-ului pentru ti­părituri, un fenomen și mai dur amenință să o lichideze definitiv: închiderea chioșcurilor de ziare, sub tot felul de pretexte estetice sau edilitare. Avem de-a face cu niște primari inculți, sau cu decizii politice mascate? Istoria presei scrise din România e strălucită: toți marii noștri scriitori, în frunte cu Mihai Eminescu, Caragiale și Arghezi, au fost jurnaliști. S-a mai întâmplat vreodată ca presa scrisă să fie mai amenințată ca azi? De ce trebuie să existe presă scrisă în România? De ce în multe locuri din Occident, presa scrisă e ajutată de stat să reziste, prin legi de protecție, iar la noi nu? Cum se întrevede viitorul presei tipărite, într-un moment în care excesul de știri false de pe rețelele sociale riscă să pună în pericol chiar funcționarea demo­cra­tică a societății noastre? Mai e loc de articole tipărite sub care se află semnăturile unor pro­fe­sioniști? Am pus toate aceste întrebări repre­zentanților câtorva dintre cele mai respectate publicații pe print din România, ultimele bas­tioane ale presei de calitate. Dincolo de răs­punsuri și de motivații, demersul nostru e și un apel la solidaritate de breaslă. Nu putem răz­bi decât împreună, jurnaliști, cititori și edi­tori!

După recenta lovitură dată presei din Ro­mânia prin creșterea TVA-ului pentru ti­părituri, un fenomen și mai dur amenință să o lichideze definitiv: închiderea chioșcurilor de ziare, sub tot felul de pretexte estetice sau edilitare. Avem de-a face cu niște primari inculți, sau cu deci...

În plin miraj al detectoarelor de metale, când iluzia găsirii, de azi pe mâine, a unor comori, înfierbântă multe minți, ...
02/09/2025

În plin miraj al detectoarelor de metale, când iluzia găsirii, de azi pe mâine, a unor comori, înfierbântă multe minți, un grup de spe­cialiști au ales calea răbdării și a lucrului făcut temeinic. Răb­darea le-a fost răsplătită cu una dintre cele mai importante des­co­periri arheologice din ultimii ani: un tumul funerar uriaș, înalt de 12 metri și vechi de 2.300 de ani, ce ascundea artefacte demne de Tezaurul României. Dar dincolo de minunatele coronițe fune­rare și de sarcofagele pictate, cu adevărat prețioase sunt și po­veș­tile decriptate prin cercetare. Am fost la Callatis, într-o zi to­ridă de vară, bucuros să văd cm iese la iveală, de sub pensula fină a arheologilor, marea noastră istorie.

În plin miraj al detectoarelor de metale, când iluzia găsirii, de azi pe mâine, a unor comori, înfierbântă multe minți, un grup de spe­cialiști au ales calea răbdării și a lucrului făcut temeinic. Răb­darea le-a fost răsplătită cu una dintre cele mai importante des­co­periri arh...

“Părintele Protosinghel Ioanichie Șom­cutean s-a născut în 1935, în satul Chi­zeni, din județul Sălaj. Între 1970 și 200...
30/08/2025

“Părintele Protosinghel Ioanichie Șom­cutean s-a născut în 1935, în satul Chi­zeni, din județul Sălaj. Între 1970 și 2003, a fost unul dintre călugării Mânăs­tirii Sinaia. Dar Părintele Ioanichie n-a fost niciodată un călugăr obișnuit. Des­cen­dent al unei vechi familii cu tradiție istorică din Ardeal, sfetnic de taină al Patriarhului Teoctist, fin cunoscător al cercurilor înalte ale Bisericii Ortodoxe Române, călugărul acesta a rămas și azi, la 13 ani de la trecerea lui în neființă, în me­moria și inimile unui oraș întreg. I s-a spus și continuă să i se spună „Îmblân­zi­torul de urși” sau „Ultimul sihastru al Bucegilor”. Nu e om în Sinaia care să nu aibă măcar o mică amintire legată de el. Și asta, mai ales pentru că, în 2003, la aproape 70 de ani, purtând deja în trup o suferință ascunsă pe care a dus-o cu dem­nitate până la sfârșitul vieții, Părin­tele Ioanichie a lăsat în urmă viața apa­rent tihnită a mânăstirii și a ales să ia drumul pustniciei. Schitul Sfânta Ana a fost ridicat între anii 1995 și 2008, în apro­pierea locului unde, conform scrierilor vechi de peste un secol ale arhimandritului Nifon Popescu, în urmă cu mai bine de cinci secole, s-au așezat, în sălbăticia pe atunci deplină a Bucegilor, un grup de pustnici sosiți tocmai de la Schitul Sfân­ta Ana de pe Muntele Athos.”

• Într-o zi de vară, cu puțin timp înainte ca o vijelie cumplită să smulgă din rădăcini copaci bătrâni și să devină știrea zilei în întreaga țară, am călătorit până la Stâncile Sfânta Ana,ș ca să aflu povestea locului din care a început viața în orașul care as...

Sunt gardul de piatră care desparte Gorjul și Vâlcea de Ardeal. Mult mai puțin celebri decât Parângul și Retezatul, afla...
15/08/2025

Sunt gardul de piatră care desparte Gorjul și Vâlcea de Ardeal. Mult mai puțin celebri decât Parângul și Retezatul, aflați la o aruncătură de băț, Munții Căpățânii îi concurează la frumusețe și la povești. Povești cu co­mori! Nicăieri în altă parte a României, aurul și argintul ascunse în pă­mânt n-au stârnit atâta patimă și speranță de înavuțire, o aventură din ca­re oamenii au ieșit mereu păcăliți. Poveștile care urmează au fost adu­nate în miez de vară, în câteva sate din nordul județului Vâlcea, aflate la um­­bra Mun­ților Căpățânii și a Builei, vârful de aur verde, comoara como­rilor…

• Sunt gardul de piatră care desparte Gorjul și Vâlcea de Ardeal. Mult mai puțin celebri decât Parângul și Retezatul, aflați la o aruncătură de băț, Munții Căpățânii îi concurează la frumusețe și la povești. Povești cu co­mori! Nicăieri în altă parte a României, aurul ....

„1849. Acesta e anul în care s-a născut căsuța albastră. Naștere grea, în vremuri grele. „Ace(astă) ca(să) s-au ră(dicat...
08/08/2025

„1849. Acesta e anul în care s-a născut căsuța albastră. Naștere grea, în vremuri grele. „Ace(astă) ca(să) s-au ră(dicat) în lu(na) lui iunie 7 zil(e) Anul 1849 de Tăn(islav) Ion(?) lui Sim(ion) în vremea bătă(liei) cu ungurii, cu mare paz(ă) au lucrat” – așa a fost tradusă de specialiști, din chirilică, inscripția din grinda casei. O vreme, în casa asta a fost viață. Au fost oameni vrednici, gospodari. Apoi, vremea-aceea s-a sfârșit, și-n casă n-a mai fost decât pustiu. Au lăsat-o puterile, i s-au șubrezit pereții, țiglele s-au spart una câte una, n-a mai fost nimeni s-o atingă, s-o repare, s-o iubească. Dar iubirea, când e să fie, o-ntoarce Dumnezeu de unde-au alungat-o oamenii, îi dă chip și-i taie drum spre locul unde e mai mare nevoie de ea…”.

Buletin de Apuseni Orașul se-ntinde de-a lungul râului Ampoi, pe o vale nu tocmai îngustă, lăsându-se îmbrățișat de munții împăduriți ce-o mărginesc. Zlatna. Unul din străvechii poli auriferi ai Apusenilor, dar și, timp de câteva decenii, unul dintre cele mai poluate orașe din Eur...

In memoriam Rodica Coposu, sora mai mică a „Seniorului” Corneliu Coposu.
07/08/2025

In memoriam Rodica Coposu, sora mai mică a „Seniorului” Corneliu Coposu.

Poveştile Marii Uniri - RODICA şi FLAVIA COPOSU: "Cu oamenii de azi, Unirea nu s-ar mai putea face". Lumea romaneasca. Numarul 1304. Anul 2018. Arhiva. Formula AS.

Selecționer al echipei naționale de fotbal și fost mare internațional, Mircea Lucescu împlinește azi 80 de ani. La mulți...
29/07/2025

Selecționer al echipei naționale de fotbal și fost mare internațional, Mircea Lucescu împlinește azi 80 de ani. La mulți ani!

Minunata poveste a bisericii brâncovenești din Istanbul – În toamna anului trecut, Formula AS și-a continuat tradiționalele expediții pe urme vechi ro­mânești, în Turcia. Pe lângă bucuria "desco­pe­ririlor" pe care le-am făcut, una poartă pecetea "Lu­­cescu". Istorica biserică a...

Address


Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Formula AS posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Formula AS:

  • Want your business to be the top-listed Media Company?

Share