15/04/2025
În apartamentul mic, de doar două camere, fără baie și cu bucătărie comună, e frig. Fostul rector al Academiei Teologice din Sibiu, cel mai mare profesor de dogmatică al României, e sărac. A plecat din urbea transilvăneană alungat, iar în București, nu are bani să-și cumpere lemne. Când și când, pune niște resturi, mai mult surcele amestecate cu rumeguș, cu care aprinde cărbunii de la care miroase toată casa. Bucătăria a improvizat-o în beci, unde nu are apă curentă. Așa că el și preoteasa Maria sunt siliți să care apă cu găleata pentru gătit. Iarna, cm e acum, e atât de frig în beci, încât sparg gheața din găleată cu ciocanul. „Măcar e în centru!”, spunea zâmbind părintele, când preoteasa și Lidia, fiica rămasă în viață, se plângeau de cămăruțele strâmte. Mai târziu, aceasta își amintea: „Scria înfofolit, cu pâslari în picioare, îmbrăcat într-o rasă veche, foarte groasă, din stofă aspră, călugărească, și cu o croială așijderea. Mama îi împletise o căciuliță de lână și stătea ore întregi, traducând din Filocalie, făcând note, comentarii, scriind cursul de Ascetică și Mistică. La răstimpuri, se scula și se plimba prin odaie. Își sufla în degetele înghețate și apoi se așeza iar la masa de scris. «Cândva, tot or să se publice!», spunea el”.
Părintele Dumitru Stăniloae fusese exilat la București. După instalarea comuniștilor în țară, guvernul Petru Groza a făcut presiuni stăruitoare pentru a fi îndepărtat din funcția de rector al Academiei Teologice din Sibiu…
Povești cu sfinți La București, în exil E dimineață, devreme, și soarele se strecoară timid prin ferestrele casei care dau spre curtea strâmtă a bisericii Sfântul Gheorghe Vechi din București. Părintele Dumitru Stăniloae și-a așezat biroul acoperit cu postav verde chiar în dreptul l...