One-parent story - For Africa

One-parent story - For Africa CHANGING LIVES, THROUGH EDUCATION 📚❤️

Dragii mei 🤗❤️,După cm deja am povestit pe pagina One-parent story (dar am zis să apară şi aici, că aici îi este locul ...
27/04/2026

Dragii mei 🤗❤️,

După cm deja am povestit pe pagina One-parent story (dar am zis să apară şi aici, că aici îi este locul 😉):

Margaret a reuşit, cu ajutorul nostru, să amenajeze noua ei cămăruță, care este şi ea tare mică...

Chiria este de 12,5€/lună, deci la ce să ne putem aştepta? Pentru comparație: eu plăteam 225€/lună în Moshi, pentru un apartament central, cu două dormitoare... I-am oferit Sarei să caute ceva puțin mai scump şi mai mare, dar a zis că e bine aşa, chiria trebuie să fie la nivelul la care Margaret să fie capabilă să o plătească chiar şi singură, la nevoie (deocamdată o persoană cu suflet mare, de aici, dintre voi, s-a oferit să suporte cheltuielile cu chiria 🤲❤️), iar ele sunt obişunuite să locuiască aşa, într-o singură cameră (cu toaleta afară, unde viața se desfăşoară mai mult în curtea comună - acolo gătesc, acolo spală -, aşadar camera serveşte mai mult pentru dormit). Aspectul cel mai important pentru ea era să fie o construcție solidă, unde să nu intre ploaia... Şi să aibă electricitate... Au căutat mult până au găsit soluția ideală: având în vedere locul de muncă a lui Margaret şi faptul că copii sunt mici, trebuie duşi la şcoală/grădiniță zilnic, era necesar să fie cât mai aproape de oraş. Camera pe care au găsit-o este perfectă: robustă, bine construită, cu podea cimentată (unde locuiesc acum este doar pământ pe jos... 👀), într-o curte mare, cu gard, unde copii se pot juca în voie. Singurul impediment a fost că nu este finisată, ar trebui zugrăvită. Dar timpul le presează, pentru că Tanzania este în toiul anotimpului ploios 🌧, iar în cămăruța în care locuieşte în prezent Margaret intră apa şi nu se pot odihni suficient din cauza asta, aşadar au hotărât că zugrăveala mai poate aştepta, o vor face atunci, când vremea le ve permite.

Din suma adunată de noi au cumpărat un pat dublu, cu saltea de calitate şi lenjerie de pat, un aragaz cu un ochi, cu butelie (cel pe care îl folosea Margaret nu era al ei), au plătit agentul imobiliar (că altfel nu puteau găsi ceea ce le trebuia), mutarea, transportul, şi le-a mai rămas şi pentru o măsuță cu două scaune şi o saltea mică, de rezervă, ca să poată dormi confortabil şi atunci când Angle va fi acasă, în vacanță.

Sarah le-a ajutat la fiecare pas (înțelegerea noastră este că banii primiți în fiecare caz sunt administrați exclusiv de ea, cei pe care îi ajutăm nu au acces la ei - oricum, Margaret, fiind mai "înceată" are nevoie de tot ajutorul) şi mi-a promis că îmi va mai trimite poze, cu toată familia, în noul lor culcuş 🏡❤️ (telefonul ei este de o calitate destul de inferioară, aşadar pozele sunt cm sunt 🤷‍♀️).

Din păcate cu acțiunea asta - care era mult mai urgentă - am golit toată puşculița şi nu mi-au rămas bani pentru a le cumpăra copiilor lucrurile necesare (am o listă, o găsiți în comentatrii), aşadar accept cu drag orice donație, să nu îi lăsăm nici pe ei descoperiți... 📚

Mulțumesc mult pentru orice ajutor 🙏📚💕

Dragii mei 🤗❤️,S-au adunat deja 290$ (cineva s-a oferit chiar să "adopte" familia lui Margaret şi să le plătească la fie...
03/04/2026

Dragii mei 🤗❤️,

S-au adunat deja 290$ (cineva s-a oferit chiar să "adopte" familia lui Margaret şi să le plătească la fiecare 6 luni chiria pe următoarea perioadă: 75$ 🥹). Mulțumesc tare mult 🙏❤️

Mai avem nevoie de doar 120$ pentru ca această familie să aibă şansa la un nou început.

E atât de minim ceea ce au nevoie: o cămăruță în care să nu intre ploaia şi un pat decent. Şi s-ar putea ca această şansă să îi redea lui Margaret, măcar parțial, chiar şi forța şi claritatea psihică şi mentală de care are atát de mare nevoie pentru a-şi putea creşte copii în condiții umane.

(pentru a înțelege despre ce vorbesc, citiți postarea anterioară 📖😊)

Haideți să vă zic povestea ei:

Margaret, fiind singurul copil al părințor ei - spre deosebire de majoritatea femeilor din Tanzania - a avut şansa la o educație de bază: a obținut un atestat de secretară şi lucra la o firmă de pază în această funcție.

Primul ei copil a murit la vârsta de 3 luni, ceea ce a zguduit-o, dar şi-ar fi revenit din această tragedie, dacă viața nu ar fi continuat să o pună la încercare:

După naşterea celui de-al doilea copil (Angle), soțul ei a părăsit-o şi - aşa cm fac mulți bărbați tanzanieni - nu s-a mai interesat de soarta fetei lui.

Dar Margaret avea un salariu din care se putea descurca şi o mai avea şi pe mama sa alături, aşadar viața a mers mai departe. După un timp s-a recăsătorit, iar din această a doua căsnicie s-au născut doi copii: Charles şi Esther.

Imediat după naşterea lui Esther şi cel de-al doilea soț a hotărât că iarba e mai verde în altă parte: şi-a părăsit familia fără să-i mai pese vreodată de soarta copiilor lui (🙄😡).

Şi tocmai în această perioada mama ei, bunica copiilor, s-a îmbolnăvit grav şi a căzut la pat. În Tanzania nu există sistem de pensii, asigurări sociale, asigurări de sănătate, aşadar responsabilitatea îngrijirii părinților cade pe umerii copiilor. Iar Margaret era singură la părinți...

Şi, cm în Tanzania nu există nici concediu pentru îngrijirea copiilor (şi nici un fel de alt ajutor din partea statului), Margaret a fost nevoită să se întoarcă la servici. Nu avea de ales, de acum trebuia să întrețină singură trei copii - din care unul sugar - şi o mamă bolnavă, la pat.

A fost o perioadă extraordinar de grea - care a durat mai bine de doi ani, până la moartea mamei ei - în care ea încerca să le facă pe toate, de una singură, ceea ce era aproape imposibil: mama ei avea nevoie de tratament, care costa, copii erau mici, ar fi avut nevoie de supraveghere, treburile casnice tot pe umerii ei erau, banii nu ajungeau, timpul nu ajungea, iar sănătatea psihică a lui Margarea a început să o ia la vale... Şi, fiindcă nu reuşea să dea randamentul necesar la servici, la un moment dat şi-a pierdut şi locul de muncă...

Şi până aici a fost... 😭

După moartea mamei ei a rămas cu datorii, ajungând să se mute în căsuța dărăpănată în care locuieşte şi azi, unde tot ce mai avea a putrezit încet, din cauza umezelii din anotimpul ploios, iar sănătatea ei psihică şi mentală a devenit tot mai precară.

Ea încearcă să se mențină pe linia de plutire cu toată forța pe care o mai are:

📍lucrează: firma la care lucra înainte a reangajat-o, dar ca femeie de servici (cu un salar mult mai mic, bineînțeles), fiindcă nu mai este în starea în care să poată îndeplinii funcțiile de secretară 🙁

📍copii sunt curați întotdeauna, chiar dacă nu are nici apă, nici lumină în casă

Dar din păcate asta nu ajunge ca să se poată ridica din locul în care este... Chiar din contră: fără ajutor probabil se vor afunda tot mai adânc, fiindcă nu poți funcționa eficient atunci, când dormi pe cârpe, pe jos, iar viitorul nu arată nicicum 🙁

Nu are pe nimeni care să o ajute, dar uite că soarta a adus-o către noi... 💫 Iar noi nu o vom lăsa acolo, unde este, nu-i aşa?

Din salariul ei de 200.000 tsh (400 lei - pe lună!), ea nu are cum... Dar noi putem.

Aşadar haideți să o facem 🤝❤️. Mai avem nevoie de doar 120$ (poate cu o idee mai mult, pentru a le rămâne şi de transport şi mutare) ca Margaret şi copii ei să poată dormi în condiții umane 🏡.

Mulțumesc tuturor pentru contribuție 🙏❤️

Vă doresc o zi frumoasă şi Sărbători Pascale fericite celor care le serbează acum 😊❤️

* ce puteți vedea în poză e căsuța lui Margaret. Nu e debaraua sau vreun colț al casei, ci atât e casa în sine 🙁 - am să pun şi o înregistrare în comentarii

** conturile şi calculele cu cele necesare le găsiți în comentarii

Dragii mei 🤗❤️,Dacă aveți senzația că ați mai auzit povestea asta odată, să ştiți că nu imaginația vă joacă feste 🙂, ci ...
02/04/2026

Dragii mei 🤗❤️,

Dacă aveți senzația că ați mai auzit povestea asta odată, să ştiți că nu imaginația vă joacă feste 🙂, ci probabil ați citit-o deja pe pagina mea principală (pe Facebook), unde am postat-o ieri. Dar am tendința să uit că acest subiect aparține aici (dacă tot există pagina şi asta), unde avem toate poveştile acestea la un loc.

Sarah ieri a reuşit să distribuie o parte din pachetele cu alimente de bază pentru copii noştrii tanzanieni (mulțumesc tuturor pentru contribuție 🙏❤️ - am ataşat câteva poze) şi, fiindcă mi-au mai rămas ceva bani, am rugat-o să se intereseze dacă mai au şi alte nevoi...

Şi am aflat că da, au. Angle... 🙁 Ştiam că momentan familia ei întâmpină cele mai mari greutăți, dar nici eu, şi nici Sarah nu aveam habar de gravitatea situației:

Pănă acum Sarah a văzut cămăruța lor doar din uşă, fiindcă Margaret (mama lui Angle) a ezitat să o invite înăuntru, fiind probabil ruşinată de condițiile în care locuiesc. Dar de data asta a intrat şi a rămas îngrozită de ceea ce a găsit: casa lor este nu doar extraordinar de micuță, dar e efectiv putrezită, fiindcă atunci când plouă, intră apa înăuntru. Şi, partea cea mai şocantă: nu doar că nu au un pat în casă, dar nu au nici măcar o saltea... dorm pe jos, pe culcuşuri din haine şi pături. Iar când îi inundă ploaia, nu mai pot dormi deloc 😱💔

Margaret lucrează, este femeie de seviciu la o firmă de pază, are un salar lunar de 200.000 tsh (aprox. 400 lei) şi, fiindcă din banii aceştia intreține singură trei copii, iar condiția ei mentală şi psihică nu e tocmai la înălțime (e "diferită" - cm zice Sarah), nu are cm să se ridice - fără ajutor - din această situație, în care se află. Iar ajutor nu are: tatăl copiilor - ca de obcei - nu se interesează deloc de soarta lor, familie nu are, iar în Tanzania nu există nici un fel de plasă socială, nici măcar o alocație de copii...

Am stat cu Sarah până în noapte, gândindu-ne cm am putea să ajutăm (găsiți o parte din discuție în comentarii) şi am ajuns la concluzia că ar avea nevoie disperată de o altă cămăruță. Şi un pat, bineînțeles.

Iar ceea ce pentru ea este imposibil, pentru noi nu e: chiria unei camere (cu baie şi bucătărie comună, în curte) este de aprox. 30.000tsh/lunar (12,5$ - voi vă dați seama în ce sumă minusculă stă confortul şi sănătatea - atât fizică, cât şi psihică - a acestei familii?! 😥)

Cu pat cu tot suma mai urcă puțin, Sarah a făcut un calcul aproximativ (îl găsiți în comentarii), totalul ar fi 410$. Din care am eu vreo 100$ (asta dacă nu mai cumpăr nimic pentru copii - dar situația asta mi se pare mult mai urgentă decât orice altceva).

Suma include şi chiria unei cămăruțe pe 6 luni: 75$ (iar dacă după expirarea perioadei va avea dificultăți cu plata chiriei, cred că vom reuşi noi să îi mai întindem o mână de ajutor, dacă va fi necesar...)

Am aflat şi povestea ei: care au fost împrejurările nefericite care au adus-o aici. E o poveste tipic tanzaniană, de la care ți se strânge inima 💔, am să v-o spun zilele următoare (am să scriu chiar şi un articol de bolg, să fie toate poveştile astea acolo, la un loc), deocamdată haideți să vedem: mai ajutăm o femeie tanzaniană - o mamă singură, pe care a doborât-o viața urât de tot - să se ridice?

Conturile mele le găsiți în comentarii, plus defalcarea sumei, plus discuția mea de ieri cu Sarah.

Vă doresc o seară minunată! ✨️❤️

Dragii mei 🤗❤️,Hai să vă zic şi aici... 🙂 (ceea ce pe pagina  Facebook v-am spus deja 😉)Deci:Săptămâna viitoare "copii n...
21/03/2026

Dragii mei 🤗❤️,

Hai să vă zic şi aici... 🙂 (ceea ce pe pagina Facebook v-am spus deja 😉)

Deci:

Săptămâna viitoare "copii noştrii" din Tanzania vor intra în vacanța de paşte. Toți provin din familii monoparentale, cu situație materială extraordinar de precară (povestea lor o puteți citi pe blogul "One-parent story - for Africa" - găsiți link-ul în comentarii sau în bio), şi cred că ştiți deja că în Africa sărăcia are alfel de greutate.

Spre exemplu Angle (una din fetele "noastre" a căror educație este sponsorizată de oameni cu suflet mare care urmăresc pagina mea 🙏❤️), care în anul acesta s-a mutat la internat (odată cu începerea liceului), i-a spus Sarei - când aceasta a vizitat-o la şcoală - că viața ei de acolo este incomparabil mai bună decât viața de acasă 🙁. Şi vorbim despre un internat de stat, care costă 344$/an (cu totul: mâncare, cazare, supraveghere...) aşadar vă puteți imagina care poate fi calitatea, la prețul acesta... Iar ei i se pare a fi un lux... 🙁

Aşadar copii aceştia îşi vor petrece vacanța (şi Paştele) acasă, într-o casă unde nu există electricitate, nu există apă şi de foarte multe ori nu există nici măcar mâncare.

De Crăciun i-am ajutat cu câte-un pachet cu alimente de bază şi tare aş vrea să o putem face şi în această vacanță.

Aşadar dacă simțiți că doriți să contribuiți cu ceva să le mai uşurăm puțin traiul - o puteți face prin conturile pe care le găsiți în comentarii pe Facebook sau în link-ul din bio . Nici o sumă nu este prea mică, ceea ce pentru noi este prețul unei cafele, pentru ei poate însemna supraviețuirea familiei pentru o zi.

Vă doresc un weekend minunat! ☀️❤️

Dragii mei 🤗❤️,Să vă povestesc şi aici ceea ce am zis pe pagina One-parent story, că defapt aici aparține ✍️😊...🔻🔻🔻Azi h...
28/02/2026

Dragii mei 🤗❤️,

Să vă povestesc şi aici ceea ce am zis pe pagina One-parent story, că defapt aici aparține ✍️😊...

🔻🔻🔻

Azi hai să vă vorbesc eu despre munca mea caritativă din Tanzania.

Sunt mulți care nu înțeleg... Prieteni, apropiați. Mă întreabă: de ce fac asta? De ce încerc să ajut pe altii, când şi mie mi-e greu?

Cei care au stat perioade mai lungi în unele țări slab dezvoltate ale Africii, înțeleg. După ce vezi cm trăiesc oamenii acolo, ți-e şi jenă să spui că ție ți-e greu.

Odată, demult, într-un comentariu la o postare de-a mea despre mamele singure din Tanzania, cineva a menționat că ştie ea cm e, cm toate zic că nu au bani, dar până la urmă tot îşi permit televizoare şi telefoane ultimul model... 👀

Nici nu ştiam ce să răspund... Care televizoare? Femeile astea nu au curent în casă... Şi nici apă, bineînțeles. Salariul lor, în cel mai bun caz posibil (majoritatea nici nu au aşa ceva, e foarte mare somajul acolo, iar ele sunt fără educație), este de maxim 200.000 shilingi - aproximativ 85$. Lunar. Iar din asta încearcă să intrețină câte 2-3 copii, câteodată chiar mai mulți. Fără ajutor din partea statului, din partea tatălui, din partea nimănui...

Care televizor?

Bănuiesc că se gândea la mamele singure din Europa şi nu îşi imagina ce diferență enormă este între situația noastră şi cea a celor din Africa.

Şi nu o condamn, de unde ar putea să ştie?

Dar eu ştiu... Eu am văzut ceea ce nu mulți au ocazia să vadă. Şi nu am cm să stau indiferentă, fiindcă nu ştiu cm aş mai putea dormi ştiind că pot ajuta - şi nu o fac...

I-am trimis ieri Sarei 100 lei (din "averea" personală 🙂: atât am avut - defapt nici atât nu prea... 🙈, că-i atât de goală visteria, încât merge în minus deja) ca să poată vizita măcar o parte din copii sponsorizați (toți sunt la şcoli diferite).

Fiindcă cu câteva zile în urmă, când Sarah a încărcat câteva poze cu Cherish şi Leticia - primite de la directorul şcolii lor - în gurpul WhatsApp al sponsorilor, am remarcat pantofii super uzați ai lui Cherish (o vedeți în poză). Şi uniforma pătată a Leticiei... Fetele au început şcoala acum aproape un an, iar de atunci astea sunt hainele pe care le au.

Aşadar am rugat-o pe Sarah să le viziteze, să vedem ce nevoi ar avea. Că ele nu zic de la sine, nu sunt obişnuite ca cineva să le poarte de grijă 💔

Am trimis ceva bani la începerea şcolii pentru toți copii (mulțumesc mult tuturor celor care au contribuit 🙏❤️), dar nu era deajuns pentru a le acoperi toate nevoile...

Dar acum situația financiară a Sarei e atât de precară, încât nu avea bani pentru drumul până la şcoala lor... Plus de obicei le duce şi un mic cadou, minim, că doar cm să apară cu mâna goală?

Şi uite aşa ducem noi, de cele mai multe ori din buzunarul propriu - care oricum e gol (cel al Sarei chiar mult mai gol decât al meu), toată munca organizatorică din spatele acestui program de sponsorizare.

Fiincă aceşti copii deja sunt "ai noştii". Cum să îi lăsăm aşa, de izbelişte?

Aşadar probabil în curând voi veni "la cerşit" pentru ei... 🙂

Sarah o va mai vizita şi pe Angle, ea e în primul an de liceu, e o şcoală nouă, iar mama ei e total depăşită atât din punct de vedere material, cât şi din punct de vedere psihic şi fizic... Aşadar fetița e în grija noastră momentan - măcar atât putem să ajutăm...

Dar nici ceilalți copii nu sunt într-o situație mai roz - că doar de aceea am decis să îi ajut -, şi nici chiar Sarah, a cărei magazin este blocat aproape complet de o construcție care se desfăşoară în fața ei de aproape doi ani... 🙁

Sarah e o binecuvântare 😇. În general e tare greu de lucrat cu majoritatea celor din Africa, au un stil de comunicare şi relaționare total diferit de al nostru, nu există suficientă claritate şi transparență, totul e într-o ceață, totul e amânat la infinit (pole-pole, hakuna matata 🙄), nu se respectă termene, promisiuni, de multe ori trebuie să tragi de ei ca să îi poți ajuta. Iar Sarah nu e aşa. Răspunde promt la mesaje, ia în serios propriile promisiuni, înțelege ce doresc şi îmi e de mare ajutor. E o minune, având în vedere că e o femeie simplă, cu o educație de vreo 6-7 clase, iar atunci când ne-am cunoscut, prin 2021, engleza ei era încă pe nicăieri. Tot ce ştie a învățat în mod autodidact. Dacă vreodată ajungeți în Moshi, Tanzania, să o vizitați neaparat (deja avem câțiva urmăritori care o cunosc - unii personal, alții doar telefonic - şi toți o îndrăgesc 😊)

Iar în caz vreți să aflați mai multe despre proiectele mele din Tanzania sau despre povestea familiilor pe care le ajut (inclusiv povestea Sarei - absolut impresionantă), vă las link-ul în comentarii. Acolo găsiți absolut tot 🙂. Citind poate veți înțelege mai bine de ce fac asta...

Şi dacă vreodată aveți nişte bănuți în plus, cu care vreți să faceți un mic bine, nu uitați că noi ne bucurăm de ei, oricând 🤲❤️. Fiindcă întotdeauna apar mici cheltuieli neprevăzute: o vizită la medic, o bluziță ruptă, un drum către şcoală în zilele de vizită şi ne e tare greu - câteodată chiar imposibil - să facem totul doar din timpul şi banii noştrii, pentru 7 copii (şi familiile lor)... Ne-ar fi de mare ajutor un fond de urgență permanent....Vă las conturile mele în comentarii ⬇️

Vă doresc o dupăamiază însorită! ☀️❤️

Dragii mei 🤗❤️,Here we go again... 🛣🙃După cm bine ştiți, avem deja 7 copii tanzanieni care nu şi-ar fi putut continua s...
20/01/2026

Dragii mei 🤗❤️,

Here we go again... 🛣🙃

După cm bine ştiți, avem deja 7 copii tanzanieni care nu şi-ar fi putut continua studiile dacă câțiva oameni cu suflet mare nu ar fi ales să le sponsorizeze educația 📚. Iar - fiindcă aceste legături s-au făcut prin intermediul meu - eu sunt cea care este răspunzătoare pentru bunul mers al acestui proiect.

Şi, chiar dacă am mare încredere în Sarah, care este omul de legătură între noi şi copii, ştiu - din proprie experiență - că prezența mea fizică este foarte necesară pentru ca lucrurile să meargă bine pe termen lung.

Ar fi necesar să vorbesc cu copii, să mă asigur că sunt bine, să văd ce alte nevoi au, să vizitez şcolile, să vorbesc cu directorii, cu profesorii, cu părinții...

Şi să ajut şi alți copii, dacă e posibil. Pentru că sunt tare mulți în situații disperate.

Iar în acest sens am de gând să repet şi acțiunea "Ghiozdane cu suflet 🎒📚", care a fost un succes absolut ✨️: anul trecut am reuşit - cu susținerea voastră - să distribui 86 de ghiozdane echipate copiilor nevoiaşi din Moshi. Detaliile le găsiți în link-ul din bio (One-parent Story- For Africa)

Aşadar mi-am propus să ajung anual măcar odată până În Tanzania şi, cm ultima mea vizită a fost în aprilie 2025..., ar cam fi timpul să îmi fac bagajele.

Ceea ce e mai simplu de zis, decât de făcut... Nu bagajele, pe alea le fac din două mişcări 😉, dar Tanzania e tare departe, iar biletele de avion sunt tare scumpe. Pe deasupra eu trebuie să cumpăr două bucăți - din orice...👩‍👦

Aşadar eu fac tot ce-mi stă în putință, dar nu sunt un om bogat, ci doar un părinte singur, cu un venit mediu (mai mult către minim, mai nou 🤦‍♀️ - cu greu am reuşit să economisesc cumva 1.000 lei, pentru a cumpăra un frigider 🙄). Iar noi vorbim de sute de dolari aici, pe care nu cred că voi reuşi să îi adun de una singură 🙁.

Deci, ca să pot ajuta eficient, am nevoie de ajutorul vostru. Am pornit un fundraiser, link-ul îl găsiți tot în bio 🙂

Eu am mare încredere ca şi de data asta veți fi alături de mine şi de cei care au nevoie atât de mare de ajutorul nostru, iar împreună vom putea face - din nou - minuni ✨️🤲❤️
Dragii mei 🤗❤️,

Here we go again... 🛣🙃

După cm bine ştiți, avem deja 7 copii tanzanieni care nu şi-ar fi putut continua studiile dacă câțiva oameni cu suflet mare nu ar fi ales să le sponsorizeze educația 📚. Iar - fiindcă aceste legături s-au făcut prin intermediul meu - eu sunt cea care este răspunzătoare pentru bunul mers al acestui proiect.

Şi, chiar dacă am mare încredere în Sarah, care este omul de legătură între noi şi copii, ştiu - din proprie experiență - că prezența mea fizică este foarte necesară pentru ca lucrurile să meargă bine pe termen lung.

Ar fi necesar să vorbesc cu copii, să mă asigur că sunt bine, să văd ce alte nevoi au, să vizitez şcolile, să vorbesc cu directorii, cu profesorii, cu părinții...

Şi să ajut şi alți copii, dacă e posibil. Pentru că sunt tare mulți în situații disperate.

Iar în acest sens am de gând să repet şi acțiunea "Ghiozdane cu suflet 🎒📚", care a fost un succes absolut ✨️: anul trecut am reuşit - cu susținerea voastră - să distribui 86 de ghiozdane echipate copiilor nevoiaşi din Moshi. Detaliile le găsiți aici:

https://oneparentstoryforafrica.wordpress.com/2025/02/17/ghiozdane-cu-suflet-%f0%9f%93%9a%e2%9d%a4%ef%b8%8f/

Aşadar mi-am propus să ajung anual măcar odată până În Tanzania şi, cm ultima mea vizită a fost în aprilie 2025..., ar cam fi timpul să îmi fac bagajele.

Ceea ce e mai simplu de zis, decât de făcut... Nu bagajele, pe alea le fac din două mişcări 😉, dar Tanzania e tare departe, iar biletele de avion sunt tare scumpe. Pe deasupra eu trebuie să cumpăr două bucăți - din orice...👩‍👦

Aşadar eu fac tot ce-mi stă în putință, dar nu sunt un om bogat, ci doar un părinte singur, cu un venit mediu (mai mult către minim, mai nou 🤦‍♀️ - cu greu am reuşit să economisesc cumva 1.000 lei, pentru a cumpăra un frigider 🙄). Iar noi vorbim de sute de dolari aici, pe care nu cred că voi reuşi să îi adun de una singură 🙁.

Deci, ca să pot ajuta eficient, am nevoie de ajutorul vostru. Am pornit un fundraiser, îl găsiți aici:

buymeacoffee.com/OneparentStory/w/45443

Am să distribui săptămânal link-ul, până reuşim să adunăm - bănuț cu bănuț, dacă trebuie - suma necesară.

Eu am mare încredere ca şi de data asta veți fi alături de mine şi de cei care au nevoie atât de mare de ajutorul nostru, iar împreună vom putea face - din nou - minuni ✨️🤲❤️

14/01/2026

Dragii mei 🤗❤️,

Ieri a început noul an şcolar în Tanzania, şi - datorită vouă - copii noştrii au pornit, pregătiți şi veseli, în aventura cunoaşterii 📚

Vă mulțumesc tuturor celor care ați contribuit pentru a le oferi o şansă la o viață mai bună (în special sponsorilor ❤️, dar nu numai...), fără voi nici unul din ei nu şi-ar fi putut continua educația.

(*pozele cu Cherish şi Leticia sunt de anul trecut, cm toți sunt la şcoli diferite, de data asta Sarah nu a putut fi acolo lângă fiecare dintre ei...)

Dragii mei 🤗❤️,Uitați ce frumos am început noi anul 2026! 🤲✨️Eu vă mulțumesc din suflet tuturor 🙏❤️, în primul rând spon...
08/01/2026

Dragii mei 🤗❤️,

Uitați ce frumos am început noi anul 2026! 🤲✨️

Eu vă mulțumesc din suflet tuturor 🙏❤️, în primul rând sponsorilor şi celor care au donat pentru ca copii "noştrii" tanzanieni să aibă tot ce au nevoie pentru a se muta la internat, dar şi celor care ne-au susținut printr-o distribuire, o apreciere, sau o vorbă bună:

Datorită suportului vostru (şi efortului Sarei, care a făcut toate cumpărăturile), toți copii sunt pregătiți pentru începerea anului şcolar 🏫📚 (care va avea loc luni)

*primele poze sunt cu toate cele necesare pentru Angle, care a avut nevoie de foarte multe lucruri, fiind primul an pentru ea la internat. Pentru restul, care le aveau pe toate din anii precedenți, am completat doar unde erau lipsuri

** pentru Doreen - fiindcă ea este departe de Moshi şi s-ar putea să aibă nevoie de pantofi noi, care trebuie încercați - Sarah va cumpăra cele necesare în momentul începerii şcolii

***ultima poză este cu Hildagarda, pe care am ajutat-o să poată achita costurile practicii de 3 săptămâni în Parcurile Naționale ale Tanzaniei (ea este la colegiul "African Wildlife Management" şi, împreună cu sora ei, Glory, face parte din programul nostru de sponsorizare), având în vedere că aceste costuri nu erau parte integrantă a taxei de şcolarizare, suportate de sponsorul ei 🙏❤️.

V-am povestit de curând despre copii tanzanieni pentru care sunt în căutare de sponsori pentru a-şi putea continua educa...
10/12/2025

V-am povestit de curând despre copii tanzanieni pentru care sunt în căutare de sponsori pentru a-şi putea continua educația 📚: îi avem pe Julias, Doreen şi Angle, care din ianuarie nu vor mai putea merge la şcoală, dacă nu găsim o soluție pentru ei. Despre primul am scris deja, găsiți detaliile pe blog (link în comentarii).

Iar despre fetițe voi scrie mâine: ele au găsit loc la şcoli de stat, aşadar taxa lor şcolară este mai redusă - dar tot este prea mult pentru mamele lor care de abia reuşesc să pună ceva mâncare pe masă.

Pentru că viața unei femei tanzaniene care îşi creşte copii singură este incomparabil mai grea decât ceea ce ne imaginăm noi: ele nu beneficiază de alocație de stat, indemizație de îngrijire a copilului sau şomaj, tații de obicei dispar cu totul şi nu se mai interesează de soarta copiilor lor (de pensie de intreținere nici nu poate fi vorba...), aşadar toată greutatea intreținerii copiilor cade pe umerii lor, într-o țară în care nu există locuri de muncă, iar educația femeilor rareori trece de 7 clase (în cele mai multe cazuri nici atât).

De aceea m-am gândit să le ajut puțin cu pachete de Crăciun 🎄🎁, conținând alimente de bază (orez, fasole, ulei, zahăr săpun...) ca măcar perioada sărbătorilor să fie una cu mai puține griji pentru ei. Sunt în total 6 familii pe lista mea (Julias, Angle, Doreen, Cherish şi Letiția, Mary şi Sarah), am sperat ca să pot aduna măcar 200 lei/familie, ca să aibă un sens ceea ce fac, dar deocamdată nici nu mă apropiu de suma asta... 🙁

Şi mă întristează mult când văd cât de puține reacții obțin genul acesta de postări. Din ceva motive de neînțeles nici vizibilitate nu prea au 🙁, dar am zis că oricum ar fi bine să lămuresc: nu e obligatoriu să ajutați. Chiar deloc. Cred că eu înțeleg asta cel mai bine: chiar dacă pare incredibil, înainte de aventura asta africană eu nu le aveam cu donațiile. Nu îmi permiteam, nu aveam încredere, nu vedeam rostul. Ajutam altfel, dacă puteam, dar nu donam. Așa că știu cm e...

Acum, privind din partea cealaltă, câteodată îmi vine să plâng când știu cât de puțin ar fi de ajuns pentru a ajuta. Cât de important ar fi pentru ei, și cât de simplu ar fi pentru noi. Câteva clicuri și prețul unui suc. Atât.

Dar, după cm spuneam, nu e obligatoriu, iar eu nu sunt omul care să dau din cap indignat, că uite, a apreciat postarea, dar nu contribuie cu nimic... 🙂

Eu sunt recunoscătoare oricum: că sunteți aici, că îmi citiți postările, că vă place de noi 🤗❤️. E absolut suficient.

Așa că nu vă sfiiți, apreciați și postările prin care cer ajutor, când zic că și like-ul acela contează, nu exagerez: cu cât mai multe aprecieri are o postare, cu atât îi crește vizibilitatea. Și așa îi dăm o șansă să ajungă la cei care pot ajuta 🙂.

Vă doresc o zi frumoasă ☀️❤️

*în caz că doriți să ajutați ca aceste familii să aibă sărbători puțin mai lipsite de griji 🤲🎄, găsiți conturile mele în comentarii.
** pantofii din imagine erau a copiilor cărora le-am împărțit ghiozdane în aprilie - uitați-vă atent la ele: vă vor ajuta să vă puteți imagina gradul de sărăcie despre care vorbesc

Dragii mei 🤗❤️,Haideți să mai vorbim puțin despre cei mai puțin norocoşi decât noi. Cei ai căror singură vină este că s-...
03/12/2025

Dragii mei 🤗❤️,

Haideți să mai vorbim puțin despre cei mai puțin norocoşi decât noi. Cei ai căror singură vină este că s-au născut în locul nepotrivit: copii uitați de lume ai Tanzaniei.

Eu am hotărât să îi ajut pe cei care provin din familii monoparentale, cu ei pot empatiza cel mai mult şi situația lor o văd cea mai disperată.

Azi va fi despre Julias, pe care l-am cunoscut în aprilie, când am predat ghiozdanele cadou ultimilor cinci copii. Le-am promis atunci la toți că nu îi voi lăsa baltă, şi m-am ținut de promisiune:

📍cei doi băieți a lui Mary au fost ajutați indirect: datorită intervenției noastre, mama lor a reuşit să pornească o mini-afacere stradală care sā aducă un venit lunar familiei

📍cele două fetițe, Cherish şi Leticia, care aveau nevoie disperată de o şcoală cu internat, unde să fie în siguranță, au găsit ajutorul necesar prin oamenii cu suflet mare de pe pagina mea, care s-au oferit să le sponsorizeze educația 📚❤️

📍cel de-al cincelea a fost Julias, care acum a ajuns în situația în care are nevoie de ajutor.

Mama lui a ieşit dintr-o căsnicie abuzivă care a costat-o sănătatea (atât fizică, cât şi mentală), ajungând în imposibilitatea de a lucra. Cum în Tanzania nu există nici un fel de plasă socială, fiica ei cea mare, sora lui Julias a preluat sarcinile intreținerii familiei (pe ea o vedeți în poză), ceea ce e o povoară extraordinar de mare pentru o tânără cu studii precare. Locuința lor este cam ca cea a lui Mary: o singură odaie, mucegăită, dărăpănată (o puteți vedea în poze). Dar, chiar dacă ele de multe ori nu aveau ce mânca, pe Julias au reuşit să îl țină la şcoală.

Asta pânâ când a ajuns la liceu. Din cauza necesității de a locui la internat au putut opta doar pentru o şcoală privată, pe care ele nu şi-o mai puteau permite. Cu ajutorul unei mătuşi au reuşit până la urmă să plătească primul an, dar pentru următorii trei nu mai au ajutor.

În ianuarie ar începe cel de-al doilea an de liceu pentru Julias, dar, dacă nu se găseşte vreo persoană (sau mai multe) cu suflet mare care să îl ajute cu plata taxelor şcolare, pentru el aici se va opri educația... 📚🚫

Taxa anuală este de 792$, care se plăteşte în două rate: 396$ în ianuarie şi 396$ în iunie, direct în contul şcolii (deci trebuie luat în calcul şi taxele de transfer, care pot fi între 0 şi 5%).

Aşadar am nevoie de ajutorul vostru pentru a ajunge la oamenii care l-ar putea ajuta pe Julias şi, după cm ştiți, orice like, comentariu, distribuire ajută. Iar dacă este vreun doritor, îl rog mult să mă contacteze ✍️.

Mai sunt doi copii (două fetițe) în situație disperată care au nevoie de ajutor în a-şi continua studiile, despre ele voi scrie zilele următoare.

Totodată doresc să ajut aceste familii monoparentale cu pachete de Crăciun 🎄🎁, conținând alimente de bază (orez, fasole, ulei, zahăr, săpun...), sunt cu toții în situație inimaginabilă pentru noi, şi aş vrea ca măcar perioada sărbătorilor să fie una cu mai puține griji pentru ei. Sunt în total 6 familii pe lista mea (Julias, Angle, Doreen, Cherish şi Letiția, Mary şi Sarah), voi porni un fundraiser pentru ei în câteva zile, dar până atunci, dacă doriți să contribuiți cu ceva, o puteți face prin conturile pe care le găsiți în comentarii. (vă rog să menționați destinația donației). Eu sper să reuşim să le înfrumusețăm puțin sărbătorile🌟🎄.

Să aveți o seară minunată! ✨️❤️



Address

Moshi
400545

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when One-parent story - For Africa posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share