KOL Press

15/08/2025

Deși Putin și subordonații săi au oferit multe explicații contradictorii pentru agresiunea Rusiei, realitatea este foarte clară : ei luptă pentru a inversa rezultatul Războiului Rece, ceea ce implică revenirea Rusiei la poziția recunoscută de mare putere, cu o sferă de influență și dreptul de a dicta condiții.

Dacă Putin refuză să facă concesii necesare pentru a ajunge la un acord, va fi nevoit să continue un război prelungit și extrem de costisitor, sub presiunea sancțiunilor tot mai severe, care fragilizează economia Rusiei din ce în ce mai mult. Atunci când nu se întrevede un sfârșit clar, populația , iar mai apoi armata, își pierd întotdeauna răbdarea.

Orice acord va necesita timp. Acest summit vine după șase convorbiri telefonice între Trump și Putin, cinci deplasări ale lui Witkoff la Moscova, canale neoficiale de discuții- precum cel reprezentat de Alexander Lukashenko-, precum și dialoguri între experți.
https://kol.news/2025/08/intalnirea-bilaterala-dintre-trump-si-putin-din-alaska-nu-e-o-intalnire-pentru-un-acord-de-pace-ci-e-mai-degraba-o-lupta-pentru-putere/

23/07/2025

De la bulbii de lalele la AI
Toate bulele speculative sunt bule narative, dar în zilele noastre poveștile sunt “spuse” și de boți.

Când luxul era echivalent cu bulbii de lalele. Prima bulă financiară din istorie

Într-o dimineață de iarnă, la începutul anului 1637, un marinar s-a prezentat la casa unui comerciant olandez bogat și i s-a oferit un mic dejun copios cu hering roșu. Marinarul a observat o ceapă – sau cel puțin așa credea el – zăcând pe tejghea, pe care apoi a strecurat-o în buzunar și s-a îndreptat spre chei pentru a-și lua micul dejun.

În felul acesta, comerciantul a pierdut valorosul său bulb de lalea Semper Augustus, în valoare de 3.000 de florini – comparativ cu salariile din acea vreme, echivalentul a aproximativ 1 milion de dolari în zilele noastre. Căutând o „ceapă” savuroasă pentru heringul său, marinarul, fără să știe, furase un bulb rar de lalele.

De la bulbii de lalele la AI Toate bulele speculative sunt bule narative, dar în zilele noastre poveștile sunt “spuse” și de boți. Când luxul era echi

17/07/2025

Într-o țară unde criza devine cotidian, iar austeritatea e transmisă ereditar, România trăiește o dramă bugetară cu scenariu repetitiv, în care masca deciziilor politice acoperă adevărul unui colaps fiscal iminent. Între august și decembrie 2024, în culisele politicii românești s-a desfășurat o tragedie în trei acte, jucată de figuri familiare – Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă – care, în ciuda avertismentelor constante privind derapajele bugetare, au ales să sacrifice luciditatea pe altarul oportunismului electoral. Nu a fost vorba de ignoranță. A fost, mai degrabă, o formă sofisticată de cinism birocratic, unde tăcerea instituțională a fost preferată oricărei măsuri de ajustare fiscală care ar fi putut afecta imaginea de moment.

România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB, mult peste limita de 3% impusă de Pactul de Stabilitate al UE.
https://kol.news/2025/07/anatomia-esecului-bugetar-cum-s-a-construit-premeditat-colapsul-fiscal-al-romaniei/

15/07/2025

Cel mai mic număr de candidați la BAC din ultimele decenii. Un sfert de generație dispărută din tăcerea sistemului.

Sunt momente în istoria unei națiuni când căderea nu mai face zgomot. Când fisurile nu mai sparg pereții, ci se adâncesc tăcute, aproape elegante, în structura unui edificiu care pare încă în picioare. Așa este România anului 2025, în fața celui mai mic număr de elevi înscriși la bacalaureat din ultimele două decenii. O știre care ar fi trebuit să trezească națiunea, dar care s-a pierdut, ca atâtea altele, în zgomotul de fond al unui sistem care a încetat să mai reacționeze la propriile prăbușiri.

Cei 28.600 de adolescenți care au renunțat la examenul maturității nu au făcut grevă, nu au părăsit țara, nu au format o mișcare. Pur și simplu, nu s-au mai prezentat.
https://kol.news/2025/07/romania-fara-bacalaureat-tacerea-ca-politica-publica/

01/07/2025

Cum am ajuns să ne dezvățăm de gândire, de bunăvoie și nesiliți de nimeni

Într-o dimineață oarecare, în care orașul se trezește cu greutate și cafeaua pare mai mult o formă de autocompătimire decât un combustibil, mâna noastră caută automat telefonul, nu pentru a suna un prieten sau a deschide o carte, ci pentru a adresa o întrebare pe care altădată eram obișnuiți să o căutăm printre filele unei cărți. Ne răspunde un algoritm, cu o promptitudine aproape umilitoare, într-un ton cald, împachetat în citate și ironii calculate, livrate de un model lingvistic care nu a trăit nimic din ceea ce îți explică.

În acel moment, nu simțim că pierdem ceva. Din contră, ne simțim sprijiniți. Dar tocmai acolo e nenorocirea. Nu pentru că am folosit o unealtă, ci pentru că am renunțat, fără să ne dăm seama, la antrenamentul intelectual care face diferența între un om care gândește și un om care doar execută sugestii livrate frumos.

Cum am ajuns să ne dezvățăm de gândire, de bunăvoie și nesiliți de nimeni Într-o dimineață oarecare, în care orașul se trezește cu greutate și

01/07/2025

Cum emoțiile se vând la bucată, iar cumpărarea lor e la o distanță de un click

Mai mult de un miliard de oameni din întreaga lume se confruntă cu singurătate frecventă sau severă, iar numărul acestora este în creștere, în special după apogeul pandemiei COVID-19. Aici se află un mare paradox: criza singurătății este în creștere într-o eră a conexiunii constante, caracterizată atât de dispozitivele tehnologice, cât și de infrastructura de transport. Diverse instituții, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, se declară foarte preocupate de amploarea crizei singurătății, iar Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) recunoaște că aceasta este în creștere în majoritatea țărilor sale membre.

Suntem conectați peste tot și cu toți, dar mai singuri ca oricând. Aceasta nu mai este o metaforă la modă pe social media.
https://kol.news/2025/07/business-ul-singuratatii-o-industrie-de-miliarde-de-dolari/

02/06/2025

Interviu cu doamna Adela Măntescu Adam – voce distinctă în educația românească

KOL PRESS și KPTV, în colaborare cu ICHB, prezintă un interviu de referință cu doamna Adela Măntescu Adam – profesor de limba engleză, doctor în filologie, coordonator educațional și autor publicat. O carieră construită cu rigoare și sensibilitate, care inspiră.

În acest dialog profund, descoperim viziunea unui dascăl care transformă actul predării în artă pedagogică. Un om care nu predă doar o materie, ci cultivă sens, curiozitate și caracter

29/05/2025

Trei mari lecții de viață pe care ni le lasă

Despre caracter, muncă și moștenire

OMAHA – O mișcare despre care mulți investitori știau că va veni, dar nu credeau că se va întâmpla cu adevărat: celebrul investitor Warren Buffett a anunțat la adunarea generală anuală a acționarilor Berkshire Hathaway că va demisiona din funcția de CEO la sfârșitul anului și îi va preda ștafeta lui Greg Abel, desemnat succesor încă din 2021.

Nu asistăm doar la plecarea unui om. Ci la închiderea unei epoci. O epocă în care bătrânii înțelepți din Midwest încă puteau face avere fără să urle pe TikTok, în care valoarea însemna ceva și în care termenul „investitor” nu era sinonim cu „speculator de criptomonede în trening”.

---

Trei lecții de viață de la Warren Buffett

1. Nu risipi banii pe lucruri inutile

Buffett nu a trăit din zgomot.
https://kol.news/2025/05/miliardarul-warren-buffett-se-retrage-la-94-de-ani/

29/05/2025

Câștigarea alegerilor prezidențiale de către Nicușor Dan a redus riscul politic, inclusiv riscul de retrogradare a ratingului suveran al României la junk. Marea problemă rămâne însă deficitul bugetar, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

În cadrul UE, respectarea criteriilor de disciplină bugetară reprezintă un imperativ fundamental pentru menținerea stabilității macroeconomice și a încrederii investitorilor. În acest context, România a înregistrat, în 2024, un deficit bugetar estimat la 9,3% din PIB – calculat pe metodologia ESA –, ceea ce o plasează în afara parametrilor fiscali agreați la nivel european. Necesarul de finanțare a Guvernului pentru anul acesta se ridică la 232 de miliarde de lei.

România este în procedură de deficit excesiv din 2020 și, potrivit oficialilor europeni, Comisia Europeană intenționează, începând cu data de 4 iunie, să intensifice presiunea asupra autorităților de la București, deoarece corecțiile fiscale până acum sunt estimate ca insuficiente.
https://kol.news/2025/05/romania-si-bomba-fiscala-intre-exigentele-ue-si-realitatile-politice-interne/

29/05/2025

O disecție a mizei financiare europene, între emancipare tehnologică și control algoritmic

Octombrie 2025. Într-o Europă zguduită de transformări politice, tulburări identitare și o economie care își caută ancora, Banca Centrală Europeană pregătește lansarea Eurodigitalului – o monedă electronică care promite suveranitate financiară și independență tehnologică. Dar în spatele jargonului tehnocratic se profilează întrebări adânci despre încredere, control și natura libertății economice într-un secol dominat de date.

Îngerul Tehnologic sau Calul Troian al Supravegherii?

Oficial, Eurodigitalul ar trebui să „democratizeze accesul la bani siguri într-o formă digitală”, să reducă dependența infrastructurală de giganți americani precum Visa și Mastercard și să reafirme capacitatea Europei de a fi actor autonom pe scena geopolitică globală.

În realitate, proiectul este întâmpinat cu scepticism.
https://kol.news/2025/05/eurodigital-revolutie-monetara-sau-iluzie-suveranista/

27/05/2025

În România anului 2025, funcționăm – dar fără sevă. O națiune în care economia crește pe hârtie, dar încrederea scade în realitate. Ne-am modernizat infrastructura, dar nu și fibra colectivă. Am pus asfalt pe drumuri, dar nu punți între oameni.

Capitalul social – acea rețea invizibilă de încredere, normă și cooperare – este, poate, cel mai neglijat activ al statului român.

Premierul de praf și politica de hârtie

După un alegerea unui nou președinte, cu o criză economică ce este deja la ușă, România are are nevoie de un nou premier. Constituțional, atribuția desemnării revine președintelui. Politic, miza este uriașă. România nu mai are loc pentru experimente decorative. Un guvern de vitrină, încropit prin algoritmi de partid, nu va reconstrui încrederea publică.

Avem nevoie de un operator de sistem: un lider capabil să comunice coerent, să reformeze fiscalitatea fără să sacrifice capitalul politic și să genereze stabilitate într-un climat european volatil.
https://kol.news/2025/05/reconstructia-capitalului-social-anatomia-unui-stat-cu-fundatii-fracturate/

26/05/2025

Un dans strategic sub reflectorul estic

În primăvara anului 2025, în orașul Nancy – discret, dar încărcat simbolic – Franța și Polonia au semnat un acord bilateral menit să schimbe nu doar cursul relațiilor dintre cele două state, ci și arhitectura de putere din Europa de Est.

Într-un context internațional marcat de agresiunea rusă asupra Ucrainei, ezitările americane și diviziunile interne din Uniunea Europeană, Tratatul de la Nancy pentru cooperare și prietenie apare ca o nouă piesă pe tabla de șah geopolitică din Europa.

De la tandemul Franța-Germania, la axa franco-polonă

Încă de la începutul integrării europene, Republica Federală Germania a fost principalul aliat al Franței în elaborarea politicilor europene.
https://kol.news/2025/05/tratatul-franta-polonia-de-ce-parisul-se-uita-in-europa-nu-numai-catre-berlin-ci-si-catre-est/