26/09/2022
De vorbă cu…
Sună trâmbițele-n cer, lună plină, luminoasă
Mă învăluie un mister, ca un sunet blând m-apasă...
Și zăresc subtil stiloul, cu care-ți scriam cândva
Îl ridic și-ncep a-ți “spune”, din adânc de undeva.
N-ai habar deloc, poete, câte versuri n-am rostit
Și poeme, și sonete sunt in El nemărginit
Doar gândite și simțite, nopți de agonii, suspine
Când în liniștea profundă îl unesc pe eu cu mine.
Nu mai fac, ci SUNT e verbul, ce în mine se revarsă
Mi se luminează-aievea, prin durere, fața-mi arsă.
Mă transform din vin în apă, picătura de esență
Și mă creionează clipa ,în eterna existență.
Îmi iubesc nemărginirea ce o simt așa, deodată
Rup în mii de bucățele inima-mi dezordonată
O împart la toată lumea ce există și se vede
Când o iau ”napoi e aur, adevărul pus pecete.
Tu mi-arăți precum oglinda ce am de făcut cu mine,
Îți răspund la fel și ție cm cred că ar fi mai bine.
Dar răspunsul meu nu este numai pentru tine-acum
Ci despre întreaga lume și depre-al EI lung drum.
Nu mai simt doar pentru mine o emoție trecătoare...
Azi văd cm întreg Pământul, ne e propria închisoare.
Rup azi lanțuri, sparg tipare, arunc tot ce-i rău afară
Trece iarna, trece-nghețul, mă transform în primăvară.
Toate-s vechi și nouă toate, zicea Eminescu-odată
Tot ce-i vechi acum să plece, vine noul ca o roată.
E roata de foc ce-nalță, cu durere și suspine
Nu e cm a fost odată, vreme trece, vreme vine,
Ci e pentru toți o dată, pentru tine, pentru mine.
- Stai, oprește-te o clipă, simte... cine te iubește?
Nu e ca o avalanșă, care crește și tot crește?
Simt în mine-o nebunie, fără rost și fără sens
Ce cuprinde-ntreaga lume și întregul Univers.
Pot să țin doar pentru mine tot ceea ce simt acum?
Azi nu pot, n-ar fi corect, matematic tre` să spun.
Nu găsesc cuvinte bune să expun această undă
E prea mare, e imensă și eteric de profundă.
E ca o durere dulce, ca un val cald și tăios
Ce mă urcă, mă coboară, sus din creștet, până jos.
Cad în lacuri arțăgoase, urc un munte din dorință
Și mă liniștesc alene în frumoasa mea ființă.
Spune tu, e cu putință?
Autoare :Roxana Daniela Grama
18-19.02.2019
- Da, e cu putință!
Tablourile "ADÂNCIMI" s-au născut din mine în acest weekend.
Ambele sunt disponibile și m-aș bucura foarte mult să ajungă la cei care sunt terapeuți pentru suflet. Nu sunt simple tablouri ci cu mult mai mult. Cine are ochi, vede.
Am pus în ele talantul meu și vor ajunge exact unde este potrivit pentru ÎNTREG.