30/10/2025
Cum a dinamitat România „podurile” de peste Prut
Bivol Mircea
Ce simt astăzi cetățenii Republicii Moldova care, după ce au votat în mai 2025 cu speranța unei Românii europene și a unei Europe unite prin România, se trezesc, la sfârșit de octombrie, cu cărțile de identitate românești oprite în vamă, ridicate ca niște dovezi ale unei vinovății pe care n-o înțeleg?
Pentru mii de oameni, românească nu era o simplă bucată de plastic. Era o – o garanție că și nu sunt vorbe goale, ci acte de apartenență.
Iar astăzi, acea punte este spulberată de o nouă birocrație rece, care vine nu de la dușmani, ci de la frați.
Mai 2025 – Primăvara speranței
În luna mai a anului 2025, românii și moldovenii deopotrivă au mers la vot. A fost, pentru mulți, o identitară: România pro-europeană, democratică, în care moldovenii cu dublă cetățenie vedeau o cale spre o Europă care nu mai părea atât de departe.
La secțiile de votare din Republica Moldova, candidatul a obținut peste 85% din sufragii. Era un vot pentru o direcție, pentru valorile europene și pentru recunoașterea unei apartenențe istorice.
S-a vorbit atunci despre „renașterea legăturii dintre cele două maluri ale Prutului”.
România promitea o deschidere. Oamenii au crezut. Au venit la urne cu buletine românești, obținute legal, în urma procedurilor de redobândire a cetățeniei.
Nimeni nu le-a spus atunci că, peste câteva luni, aceste buletine vor fi considerate suspecte.
Octombrie 2025 – Toamna verificărilor
Pe 29 octombrie 2025, și au publicat informația confirmată de a României:
aproximativ 870 – 900 de cetățeni cu dublă cetățenie româno-moldovenească au avut cărțile de identitate românești reținute la trecerea frontierei.
Motivul oficial: domicilii fictive în România.
Comisarul de poliție Denis Mihaela Lazăr, de la Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, a explicat că documentele „nu mai constituiau acte de călătorie” și că au fost transmise autorităților emitente.
În practică, oamenii au fost opriți la graniță – unii în drum spre familie, alții spre muncă – și li s-a spus că buletinele lor sunt „în neregulă”.
Pentru mulți, această experiență a fost umilitoare. Statul care le oferise acte și drepturi le spunea acum, deodată, că identitatea lor este „fictivă”.
Cum s-a ajuns aici
Fenomenul „ ” nu e nou. Ani la rând, în România s-au făcut „luări în spațiu” formale, prin care zeci sau sute de persoane figurau la aceeași adresă.
În unele cazuri, anchetele au descoperit adrese unde erau „înregistrați” chiar mii de oameni.
Autoritățile au închis ochii mult timp. Fie din comoditate, fie pentru că sistemul avea nevoie de acele statistici: mai mulți cetățeni, mai multe voturi, mai multe cifre utile în plan politic.
Dar acum, presiunea – interoperabilitatea bazelor de date, standardele Schengen și controlul identităților – cere o curățenie.
Astfel, în toamna lui 2025, când atenția publică e scăzută, statul român decide brusc să „repare” ceea ce a tolerat ani la rând.
Reforma e reală, dar lipsește: aceea de a proteja omul onest care a respectat legea la momentul eliberării actului.
Efectul – Ruptura de încredere
Când un stat îți dă un act, el îți dă o garanție. Când îl retrage fără avertisment, îți ia nu doar un drept, ci o parte din identitate.
Cetățenii cu dublă cetățenie româno-moldovenească se află acum într-o : au fost români buni când au votat și români inutili când au devenit un „risc administrativ”.
Această atitudine nu este o simplă disfuncție; este un .
O birocrație care, în loc să-și asume greșelile, le proiectează asupra cetățenilor.
O Românie care, în loc să-și apere punțile, le dinamitează.
Oamenii afectați nu sunt infractori. Ei sunt produsul unui sistem care a încurajat formalismul și l-a pedepsit retroactiv.
Și poate că aici se află esența tragediei: statul își apără imaginea, dar sacrifică încrederea.
Europa între ideal și realitate
Pentru mulți dintre acești cetățeni, România era poarta către .
Cu buletinul românesc puteau munci, călători, deschide un cont bancar, înscrie un copil la școală.
Acum, aceleași reguli europene cer „curățenie în registre”, iar omul de rând plătește prețul unei armonizări făcute fără compasiune.
Da, Uniunea Europeană are nevoie de siguranță și rigoare.
Dar când rigoarea devine , iar curățenia administrativă se transformă în excludere, spiritul european este trădat.
Europa nu e doar un sistem de baze de date — e o comunitate de valori, de și .
Iar când un cetățean cinstit este umilit la frontieră pentru greșeala unui funcționar, acea Europă se goleşte de sens.
O datorie morală a statului român
Un stat matur nu-și abandonează cetățenii în haosul propriilor greșeli.
România trebuie să ofere acestor oameni : verificări rapide, proceduri clare, transparență și posibilitatea de a-și redobândi actele fără umilință.
Nu e vorba de favoruri, ci de .
Să fim sinceri: problema nu e la cetățean, ci la administrația care a permis ani la rând „adrese colective” fără să intervină.
Iar acum, când realitatea explodează în statistici și rapoarte europene, statul „face curățenie” pe spinarea celor mai vulnerabili.
E timpul ca să înțeleagă că demnitatea nu e un formular.
Demnitatea e legământul nescris dintre stat și cetățean.
Și cine rupe acest legământ, rupe națiunea însăși.
Podurile invizibile
România n-a dinamitat podurile de beton — ci pe cele invizibile, din și .
A distrus ceea ce era mai greu de construit: legătura sufletească dintre două maluri care vorbesc aceeași limbă și împart aceeași memorie.
Dar aceste poduri pot fi reconstruite, dacă statul învață din greșeli și pune mai presus de procedură .
Moldovenii nu cer privilegii. Cer .
Să nu mai fie tratați ca „probleme” după ce au fost folosiți ca simboluri.
Într-o lume în care cetățenia devine tot mai mult un cod digital, România are datoria morală să-și amintească de ce a fost construită: din sânge, nu din formulare.
Poate că în mai 2025 s-a votat cu speranța unui viitor european.
Dar în octombrie, acea speranță a fost înfrântă de o administrație care a uitat să privească oamenii în ochi.
Cine rupe dintre frați nu le va reconstrui cu ștampile.
România e chemată să aleagă: stat de hârtii sau stat de oameni.
Iar Moldova privește, de dincolo de Prut, și așteaptă răspunsul.
Disclaimer jurnalistic
Acest text reprezintă o analiză de opinie bazată pe informații confirmate de surse publice (RFI România, Moldova1, Radio Moldova).
Datele privind reținerea celor aproximativ 870–900 de cărți de identitate la frontiera României în octombrie 2025 sunt confirmate de Poliția de Frontieră Iași.
Textul reflectă interpretarea morală și civică a acestor fapte și nu formulează acuzații de natură penală sau politică.
