CBCRO News

CBCRO News Descoperă lumea prin ochii noștri neconvenționali! Activăm din Saarbrücken, Germania, dar vocea noastră se adresează românilor de pretutindeni.

CrossBorderChroniclesRo (CBCRO News) este o publicație online independentă, fondată din dorința de a oferi cititorilor români adevărul dincolo de granițe. Scriem analize, investigații și editoriale libere, fără influența partidelor, a corporațiilor sau a grupurilor de presiune. Suntem o redacție mică, dar asumată, care își face public Impressum-ul și responsabilitatea editorială. Responsabil edito

rial: Mircea Bivol – jurnalist independent, redactor-șef
Impressum complet: https://crossborderchroniclesro.com/impressum-crossborderchroniclesro/

CBCRO News funcționează în conformitate cu legislația europeană și cu noul European Media Freedom Act (EMFA, 2025), care garantează libertatea presei, independența editorială și protecția jurnaliștilor în Uniunea Europeană. În Germania, unde ne desfășurăm activitatea, presa independentă beneficiază de protecție constituțională și de recunoaștere juridică. Credem într-un jurnalism liber, responsabil și transparent. Articolele noastre sunt semnate și asumate, nu dictate din umbră. Suntem convinși că presa independentă este esențială pentru democrație și pentru o societate informată. Misiunea noastră: să rupem lanțul manipulării, să expunem rețelele de interese și să redăm oamenilor dreptul la adevăr. Nu suntem afiliați politic și nu acceptăm finanțări care ar putea compromite integritatea editorială. Dacă apreciezi ceea ce facem, urmărește pagina CBCRO News, distribuie articolele noastre și susține jurnalismul independent.

🍌Când, în România onestă, nimeni nu e vinovat, dar oile suferăDe   – Bivol Mircea România trăiește astăzi unul dintre ce...
02/12/2025

🍌Când, în România onestă, nimeni nu e vinovat, dar oile suferă

De – Bivol Mircea

România trăiește astăzi unul dintre cele mai ridicole și revoltătoare scandaluri administrative din ultimii ani: criza apei din Prahova și Dâmbovița, unde peste o sută de mii de oameni au fost aruncați din nou în epoca ligheanului și a cisternei, în timp ce la București se joacă un teatru grotesc al nevinovăției. Nimeni nu e vinovat, toți se jură că au proceduri, toți au semnături, toți sunt competenți pe hârtie.
Și totuși, zeci de localități nu au apă potabilă — ca în anii ’80, în România lui Ceaușescu, cu WC-ul în fundul curții și cu găleata la poartă.

Și tot acest spectacol rușinos se întâmplă în România onestă, sub guvernarea „curată” a lui Bolojan și sub președintele Nicușor Dan — omul care a declarat cu zâmbetul pe buze că România e coruptă, „dar mai puțin coruptă decât înainte”.
Da, mai puțin coruptă… doar că în guvernul acesta „mai puțin corupt” s-au adunat, ironic, cele mai multe scandaluri de integritate, cele mai multe numiri politice dubioase și cele mai multe probleme administrative neasumate din ultimul deceniu.

Criza apei n-a făcut altceva decât să dea jos masca.
Când nu mai curge apa la robinet, iese la suprafață putregaiul din sistem.
Și adevărul e simplu: România e condusă de oameni care fug de responsabilitate mai repede decât se scurge apa din barajele golite prost și iresponsabil.

Începutul combinației: Barajul Paltinu, secat administrativ înainte de ploi

Dezastrul începe la Barajul Paltinu, sursa principală de apă pentru zeci de localități din Prahova și orașul Moreni din Dâmbovița.
În vara trecută a existat un incident tehnic care a impus lucrări de reparații. Pentru asta, Apele Române au decis golirea parțială a lacului. Nimic anormal — dacă se făcea la momentul potrivit.

Dar România a intrat în toamnă — sezonul ploilor, al torenților, al aluviunilor — cu lacul deja la un nivel periculos de scăzut.
Apa puțină combinată cu ploi puternice produce un cocktail exploziv: turbiditate extremă, adică apa vine ca o supă de noroi, imposibil de tratat la standarde de potabilitate.

Toate instituțiile știau asta.
Nimeni nu a declarat risc.
Nimeni nu a avertizat populația.
Nimeni nu a schimbat calendarul lucrărilor.

Primul pas al combinației:
Ministerul, Apele Române și compania de apă au ignorat un risc evident.

Punctul de ruptură: BAC-ul, rezervorul de urgență, lăsat avariat

Stația de tratare Voila are în structură un element vital:
BAC – Bazinul de Apă Curată, rezervorul care există EXACT pentru astfel de situații.

Rolul lui este simplu: când apa vine murdară din lac, operatorul o amestecă cu apă limpede din BAC și trece peste vârfurile de turbiditate.

În România anului 2025, BAC-ul era avariat, inutilizabil, iar termenul de reparații transmis de Apele Române era 32 de luni. Trei ani.

Toți știau.
Nimeni nu a spus nimic.
Nimeni nu a activat planul de risc.
Nimeni nu a explicat populației că sistemul funcționează la limita colapsului.

Aceasta nu e neglijență.
Este complicitate instituțională.

Ploaia nu a creat dezastrul. Dezastrul a fost construit meticulos de stat.

Când au venit ploile, torenții au antrenat aluviuni masive.
Lacul scăzut nu a putut filtra natural sedimentele.
Turbiditatea a explodat.
Stația Voila a cedat.
Întregul Prahova + Moreni Dâmbovița au rămas fără apă.

Brusc, în 2025, România revine la realitate:
107.000 de oameni fără apă potabilă, spitale care reduc activitatea, școli închise, cisterne pe străzi, părinți care își spală copiii cu sticla de 2 litri.

Nimeni nu mai poate vorbi acum despre „vreme extremă”.
Nu vremea a stricat țevile.
Statul le-a stricat cu mâna lui.

Spectacolul penibil al nevinovaților: fiecare dă vina pe altcineva

În orice țară civilizată, procurorul general s-ar fi autosesizat imediat.
În România, începe bâlciul:

Ministra Mediului, Diana Buzoianu (USR)
– înainte de criză: „am primit garanții că nu vor fi probleme cu apa”.
– după criză: „instituțiile nu au luat în calcul că va ploua” și „sunt numiri politice”.

Directorul ESZ Prahova
– spune că i s-a cerut presiune pentru „apă menajeră”, dar a refuzat pentru că „ar fi afectat calitatea”.

Apele Române
– dau vina pe „fenomene extreme”.

Consiliul Județean Prahova
– arată direct spre Ministerul Mediului.

Premierul Bolojan
– anunță că „se caută vinovați”.

Și aici intră geniul administrației românești:
toată lumea e inocentă, deci nimeni nu e vinovat.

În timp ce două județe beau apă de la cisternă, președintele serbează la Cotroceni

Președintele Nicușor Dan nu a fost absent.
A fost foarte prezent — în locul complet greșit.

În ziua în care spitale anunță restrângeri de program și comunități întregi nu-și pot spăla copiii, la Palatul Cotroceni a avut loc o recepție exclusivistă de 1 Decembrie, organizată cu fast, cu meniuri rafinate și covoare întinse pentru:

sponsori,

susținători corporativi,

camarila prezidențială, acel cerc fidelizat politic, gata oricând să-i lustruie imaginea,

„curtenii moderni ai Palatului”, cm îi numește presa serioasă când vrea să fie elegantă, dar dură.

România nu avea nevoie de apă.
Nu avea nevoie de gaz.
Nu avea nevoie de responsabilitate.

Avea nevoie — în viziunea lor — de o petrecere care să consfințească omagierea marionetei franceze plantate în fruntea statului.

Acolo, în saloanele luminate, nu există turbiditate.
Nu există conducte sparte.
Nu există oameni disperați.

Există doar mesajul politic:
„Totul e sub control.”

Și atunci apar cei descriși perfect de Călin Georgescu: păduchii cu trâmbițe

În aceste zile, se vede limpede ceea ce Călin Georgescu a spus clar:

România are o a treia categorie de păduchi: păduchii cu trâmbițe.

Cei care nu doar că nu știu nimic,
dar au tupeul să anunțe cu zgomot pe toate canalele că sunt nevinovați.

Păduchii cu trâmbițe sunt acei funcționari, tehnocrați de carton, comunicatori politici și influenceri de partid care sar imediat în față ca să explice doct:

– că nu e vina lor,
– că e vina ploii,
– că e vina naturii,
– că e vina altora.

Ei trâmbițează mai tare decât cisternele care aduc apă.
Ei fac zgomot, nu soluții.
Ei se spală pe mâini în timp ce România nu are apă să se spele pe față.

Dar adevărul e simplu:
când peste o sută de mii de români stau fără apă, nu natura e vinovată — ești tu, păduche cu trâmbiță, produsul perfect al unei țări în care nimeni nu răspunde pentru nimic.

SURSE PUBLICE (pentru transparență totală)

1. Declarația ministrei Mediului – „garanții că nu vor fi probleme cu apa”
Digi24 – Criză de apă în Prahova și Dâmbovița
https://www.digi24.ro/digieconomic/consumer/criza-de-apa-in-prahova-si-dambovita-acuzatii-haos-institutional-si-zeci-de-mii-de-oameni-fara-apa-potabila-76641

2. Ministra acuză ulterior instituțiile – „nu au luat în calcul că va ploua”
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/ministra-mediului-acuza-apele-romane-nu-au-luat-in-calcul-ca-va-ploua-si-acum-paseaza-vina-3526021

3. Apele Române – comunicat despre „situație critică” și „turbiditate extremă”
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/apele-romane-situatia-la-paltinu-este-critica-3525743

4. Declarația operatorului ESZ Prahova – refuzul de a livra „apă menajeră”
Libertatea – investigație / interviu
https://www.libertatea.ro/stiri/diana-buzoianu-cerut-dsp-esz-apa-menajera-100000-oameni-prahova-dambovita-fara-apa-potabila-5540115

5. Poziția CJ Prahova – responsabilitatea lucrărilor la baraj
HotNews
https://www.hotnews.ro/cj-prahova-despre-criza-care-a-lasat-peste-100000-de-cetateni-fara-apa

⚠️DISCLAMER:

Acest material este un comentariu satiric și editorialistic.
Nu reprezintă o acuzație penală și nu atribuie fapte ilicite unor persoane sau instituții.
Satira este protejată prin libertatea de exprimare și are rolul de a evidenția problemele publice într-o formă accesibilă și critică.





Copyright © 2025 Bivol Mircea
Toate drepturile sunt rezervate.
Reproducerea integrală sau parțială a acestui material, inclusiv a imaginii, textului sau a conceptului grafic, este interzisă fără acordul scris al autorului.
Distribuirea neautorizată, modificarea sau folosirea în scop comercial se sancționează conform legislației europene privind drepturile de autor.

"Participare responsabilă în mediul online". Noua mască a controlului total. România intră în era cenzurii cu zâmbetul p...
28/11/2025

"Participare responsabilă în mediul online". Noua mască a controlului total. România intră în era cenzurii cu zâmbetul pe buze

De câteva zile, România asistă la un fenomen rar: statul își face public un plan care, dacă îl citești fără iluzii, seamănă mai mult cu un manual de control civil decât cu o strategie de apărare. Parlamentul a votat Strategia Națională de Apărare pentru 2025–2030, iar Europa Liberă, mereu atentă să ambaleze realitatea în ton occidental, o prezintă ca pe o revoluție civică.

Dar adevărul, dincolo de reclame, este altul.

Strategia nu este un document pentru formarea cetățeanului.
Nu este o reformă a societății.
Nu este o trezire națională bazată pe civism.

Este o legitimizare elegantă a controlului digital, a monitorizării mediului online, a etichetării criticilor statului drept „vulnerabilități” și, în final, a instaurării unui stat cu reflexe securitare, dar cu față zâmbitoare și limbaj european.

Românul trebuie să fie „activ civic”. Dar activ cum?

Europa Liberă ne spune că Strategia pune accent pe civism, participare publică, responsabilitate online.
Sună frumos. Sună occidental. Sună democratic.

Dar, în realitate, textul documentului nu vorbește despre civism ca libertate.
Vorbește despre civism ca mijloc de control.

Se spune că „absența entuziasmului civic” reprezintă vulnerabilitate de securitate.

În traducere:
cetățeanul sceptic, critic, reticent sau neîncrezător devine risc.

Nu statul trebuie să-și câștige încrederea oamenilor.
Oamenii trebuie să devină „participativi”, „responsabili” și „mai puțin reactivi”.

Responsabili față de cine?
Față de instituții.
Față de narațiunea oficială.
Față de noul discurs al siguranței naționale.

Este prima dată când statul român recunoaște oficial că lipsa de încredere în autorități poate reprezenta un risc de securitate.
Adică neîncrederea devine problemă, iar instituțiile scapă de răspunderea performanței.

Cetățeanul devine vinovat pentru corupția statului.
Cetățeanul devine vulnerabilitate.
Cetățeanul devine subiect de supraveghere.

„Participare responsabilă online”. Aceasta e cheia întregului joc

Europa Liberă o prezintă ca pe o mare realizare, un salt democratic.
În realitate, fraza este centrul de comandă al viitoarei cenzuri.

Participare responsabilă = exprimare controlată.
Responsabilitate = autocenzură.
Spațiu civic = spațiu monitorizat.

Este fix formularea pe care UE o folosește când cere platformelor să elimine „conținut nociv”, nu ilegal.
Nociv după ce criteriu?
După criteriul autorității.

În Strategia noastră, responsabilitatea online devine parte din securitatea națională.

Adică două lucruri:

1. statul poate justifica supravegherea digitală în numele securității
2. platformele pot primi presiune pentru a elimina vocile critice ale statului

E aceeași formulă folosită în Slovacia, Cehia, Austria, Germania.
E același model global: definește responsabilitatea cât mai vag, apoi controlează interpretarea.

Europa Liberă, instrumentul perfect pentru ambalajul „democratic”

Mesajul lor este clar:

„Strategia e bună. E despre civism. E despre educație. E despre dezbatere publică. Societatea civilă a contribuit. Totul e legal, european, curat.”

Asta se numește acoperire narativă.
O tehnică simplă: dacă vrei să treci o lege controversată, o ambalezi în limbaj occidental.

Europa Liberă nu menționează însă nimic fundamental:

– faptul că Strategia permite considerarea criticilor ca risc;
– faptul că polarizarea socială devine amenințare;
– faptul că protestele pot fi catalogate drept vulnerabilități;
– faptul că neîncrederea în instituții devine problemă de securitate;
– faptul că statul poate invoca „participarea responsabilă” pentru a cere platformelor să elimine conținut.

Totul este prezentat într-o lumină pozitivă.
Ca și cm românii ar deveni brusc maturi civic dacă SRI scrie asta într-un document.

Ce nu spune Europa Liberă (și nici Președinția)

România nu suferă din cauza lipsei de civism.
România suferă din cauza lipsei de stat.

Instituțiile sunt de 30 de ani corupte, birocratice, ineficiente.
Oamenii nu au încredere în ele fiindcă nu merită încredere.

În loc să repare statul, Strategia spune că trebuie reparat cetățeanul.
În loc să elimine corupția instituțională, Strategia spune că populația este „permeabilă la manipulare”.

În loc să aducă transparență reală, Strategia introduce control.

Când un stat definește comportamentul cetățeanului ca vulnerabilitate,
când neîncrederea devine risc,
când critica poate deveni amenințare,
când „participarea responsabilă” devine obiectiv național…

… atunci nu mai vorbim de apărare.
Vorbim de disciplinare.

O disciplinare discretă, europeană, ambalată frumos, cu interviuri la Europa Liberă și cu ONG-uri „specializate”.

Și cel mai grav: cine aplică toate aceste măsuri?

Tot SRI.
Aceeași instituție care a trăit 30 de ani fără control civil real.
Aceeași instituție care a construit protocoale cu DNA.
Aceeași instituție care a avut oameni acoperiți în presă, justiție, Guvern.
Aceeași instituție care redevine jucător în anticorupție.

Iar acum SRI primește instrumente noi:

– legitimarea supravegherii digitale
– cadrul legal pentru monitorizarea opiniei
– justificarea intervenției în spațiul public
– participarea obligatorie a cetățeanului la „discurs responsabil”

Este o reconstrucție a vechiului stat securitar, dar cu termeni occidentali.
Nu se mai numește control.
Se numește „coeziune socială”.

Nu se mai numește cenzură.
Se numește „responsabilitate”.

Nu se mai numește obediență.
Se numește „activare civică”.

Concluzia clară: Strategia nu e despre civism. E despre supunere.

Românii nu sunt lipsiți de civism.
Românii sunt lipsiți de încredere în instituții.
Iar lipsa de încredere e rezultatul abuzurilor statului, nu al „populației needucate”.

Strategia schimbă ordinea logică:

Statul scapă de responsabilitate.
Cetățeanul preia vina.

Europa Liberă prezintă asta ca progres.
În realitate, este începutul celei mai bine ambalate perioade de control public.

Și da — AUR a votat acest document.
Cu două mâini.
Alături de PNL, PSD, USR și UDMR.

Când anti-sistemul votează cu sistemul…
poporul rămâne singur.

Copyright © 2025, Bivol Mircea –
Toate drepturile rezervate.

Disclaimer: Acest text este o analiză jurnalistică bazată pe documente publice și declarații oficiale. Nu conține acuzații juridice, ci interpretări ale riscurilor și vulnerabilităților asociate Strategiei Naționale de Apărare.

🔥 GHIVECIUL PENAL – România Onestă 2025„La Cină cu un Gogoman” – comedia murdară care conduce România astăziRomânia Ones...
13/11/2025

🔥 GHIVECIUL PENAL – România Onestă 2025

„La Cină cu un Gogoman” – comedia murdară care conduce România astăzi

România Onestă 2025 nu este reformă. Nu este moralitate. Nu este Europa.
Este versiunea politică a filmului „La Cină cu un Gogoman”.
O cină întinsă de Securitatea 2.0, unde la masă nu sunt cei mai buni oameni ai României, ci cei mai vulnerabili.

Cine este vulnerabil – este util.
Cine este curat – este periculos.

Cina începe în decembrie 2024

CCR anulează votul românilor pe „probe secrete” din CSAT.
Fără explicații. Fără transparență. Fără democrație.

Așa începe Regimul 2.0.
Așa se pregătește cina.
Așa se aleg invitații.

Capul mesei: Ilie Bolojan – reciclatul perfect

În februarie 2025 explodează „mizeria cu TIR-ul”.
SRS afirmă în direct că Bolojan ar fi furat un camion în anii ’90 și ar fi fost căutat de Interpol.
A doua zi retractează complet.

Digi24 publică clarificarea:
– Bolojan spune că era student la Timișoara
– Nu avea permis de camion
– „Mizerii lansate coordonat în spațiul public”

Dar realitatea gravă nu e legenda.
Realitatea gravă este asta:

➡️ 5 noiembrie 2025: numele premierului Bolojan apare în dosarul Bogos – șantaj, trafic de influență, milioane de euro.
➡️ Guvernul confirmă întâlnirea în Palatul Victoria.
➡️ „Niciun fel de consecințe”.

România Onestă se joacă de-a ștergerea cu buretele.

Rocada mică: Gogomanul 1 la Guvern, Gogomanul 2 la Cotroceni

Exact ca în film:
cei invitați la cină ajung să conducă masa.

Gogomanul 1 – împins la Guvern.
Gogomanul 2 – împins la Cotroceni (Nicușor Dan – „independent” marca USR).

Nu contează competența.
Contează să fie obedient.

Felurile principale: corupția servită în farfurii curate

🔸 Dragoș Anastasiu – 150.000 € în vacanțe fictive.
Contracte false. Bani spălați. Statul onest îl păstrează vicepremier.

🔸 Ionuț Moșteanu – milionul de euro pe masă.
Declarație publică: i s-a oferit 1.000.000 € pentru influență în Romtehnica.
Ancheta? Zero.

🔸 Palatul Victoria – vizitat de corupți
Un afacerist vasluian, arestat pentru trafic de influență, intră în Guvern ca la fast-food.
Guvernul confirmă discuția.
„Fără consecințe”.

România Onestă 2025: intră cine vrea, iese cine trebuie.

Desertul toxic: Vlad Voiculescu, omul pandemiei

13 noiembrie 2025 – Nicușor Dan îl numește consilier onorific.
Voiculescu este urmărit penal pentru două fapte de abuz în serviciu în dosarul vaccinurilor COVID.

În pandemie – haos.
Astăzi – expert în reziliență europeană.

În film, ăsta este momentul în care sala izbucnește în râs.
În România, sala plătește nota.

Ironia supremă: Președintele Onest lovește în cetățeanul onest

Nicușor Dan îl acuză penal pe Călin Georgescu, căruia i s-a tăiat dreptul de a fi ales.

În același timp:

➡️ Președintele cere banii din campania proprie
➡️ AEP spune oficial: lipsesc documentele, lipsesc dovezile, nu există legalitate

La cină:
cel cu acte incomplete rămâne la Cotroceni.
cel cu acte în regulă e scos din joc.

CONCLUZIE

România Onestă 2025 este o comedie murdară în care:

– corupții sunt ospătari,
– vulnerabilii sunt invitați,
– gogomanii conduc masa,
– iar românii plătesc factura.

Ni se servește ghiveci penal,
îl încălzesc a treia oară,
îl pun în farfurie frumoasă,
și ne spun că e „supă europeană de ceapă”.

Dacă o înghițim, vina nu e a bucătarului.
Vina e a noastră.

🇷🇴

Nu promovăm extremismul. Nu promovăm ura.
Promovăm adevărul, responsabilitatea și demnitatea națională.

02/11/2025

💥 Atac masiv cu drone asupra orașului ocupat Alcevsk, regiunea Luhansk

Alcevsk, unul dintre cele mai mari centre industriale din regiunea ocupată a Luhanskului, se află sub atac masiv cu drone. Potrivit canalelor locale, în noaptea de 1 noiembrie, orașul a fost lovit de mai multe explozii succesive, iar una dintre ținte ar fi fost o substație electrică.

Detalii preliminare

Relatările de pe canalele ucrainene și sursele locale din zona ocupată menționează:

mai multe explozii puternice în diferite părți ale orașului;

lovituri directe asupra unei instalații energetice, posibil o substație care alimenta infrastructura industrială și militară rusă din regiune;

întreruperi de curent și incendii vizibile în zonele de la periferia orașului.

Deocamdată, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei nu a emis un comunicat oficial privind operațiunea. Cu toate acestea, atacurile par să facă parte dintr-o strategie continuă de lovire a infrastructurii logistice și energetice rusești din teritoriile ocupate.

Context

Alcevsk se află sub controlul forțelor ruse din 2014 și găzduiește mai multe unități industriale care, potrivit surselor ucrainene, ar fi fost folosite pentru reparații și aprovizionarea tehnicii militare ruse.

Atacul asupra substației ar putea avea ca scop dezorganizarea aprovizionării cu energie a bazelor militare din regiune și perturbarea transportului logistic rusesc în direcția Lugansk–Debalțevo.

📍 CBCRO News – Cross Border Chronicles Romania
„Dincolo de granițe, adevărul trebuie spus.”

⚠️ Disclaimer

Acest material se bazează pe surse deschise, date verificate parțial.

02/11/2025

„Frontiera disperării”: tot mai mulți militari ucraineni fug din Transcarpatia spre UE

de Bivol Mircea / CBCRO News – Cross Border Chronicles Romania - https://crossborderchroniclesro.com/

Pe 30 octombrie, la punctul de trecere „Velîka Paladi – Nadigodoș”, un avocat mobilizat în Armata Ucraineană a forțat bariera și a fugit cu mașina în Ungaria. În doar șase secunde, un om a traversat nu doar o frontieră, ci o limită morală — între loialitate și supraviețuire.

Autoritățile ucrainene confirmă că șoferul era Pucanici, născut în 1987, originar din Velîka Bakta, raionul Berehove, avocat de profesie, mobilizat la 23 iunie 2025 în unitatea militară A-3211, Regimentul 355 Mecanizat de Instrucție.

La volanul unei Toyota Avensis negre (AO 6422 EE), a lovit bariera de la intrare, a ocolit cabina de control al pașapoartelor, a rănit un grănicer și a trecut granița în Ungaria. Potrivit surselor din Telegram-ul jurnalistului Vitalii Hlahola, grănicerul rănit a scăpat fără fracturi.

❗ Nu este un caz izolat

Cazul Pucanici nu e un accident, ci un simptom al unei tendințe tot mai vizibile în Transcarpatia și în regiunile de vest ale Ucrainei: fuga militarilor mobilizați peste graniță.

Conform datelor publicate de jurnaliști locali și confirmate parțial de rapoarte interne, cel puțin 15 militari din detașamentul de frontieră Ciop (regiunea Transcarpatia) ar fi părăsit serviciul din ianuarie până în octombrie, fugind în direcția Slovaciei și Ungariei.
Unii și-au lăsat armele și echipamentele pe teritoriul ucrainean.
Alții au fost ajutați de rețele clandestine, care contra unor sume de mii de euro organizează treceri ilegale.

Autoritățile de la Kiev au deschis mai multe anchete interne, dar cazurile rareori devin publice.

💬 „Nu vreau să mor pentru corupți”

În spatele cifrelor stă însă o realitate tăcută: frica și dezgustul față de conducerea politică.
Multe dintre aceste evadări nu sunt motivate de lașitate, ci de refuzul moral de a muri pentru un sistem corupt.

Un ofițer din regiunea Ivano-Frankivsk, sub protecția anonimatului, a declarat pentru o publicație locală:

„Oamenii nu mai cred în cauza pentru care sunt trimiși să lupte. Când vezi cm unii se îmbogățesc din război, iar alții mor fără echipament, nu mai e patriotism, e disperare.”

Tot mai mulți militari mobilizați afirmă că nu au primit antrenament corespunzător, echipamentele lipsesc, iar promisiunile de compensații pentru familii rămân pe hârtie.

🌍 Europa privește în tăcere

Ungaria și Slovacia — țări vecine cu Ucraina și membre UE — evită comentariile publice despre aceste treceri.
Oficial, ele colaborează cu Kievul în „securizarea frontierei externe a Uniunii Europene”.
Neoficial însă, cazurile de treceri „tolerate” se înmulțesc, în special în zonele rurale slab monitorizate.

În unele situații, autoritățile maghiare nu returnează fugarii, ci le permit să ceară azil.

⚖️ Un semnal de alarmă moral

Fuga avocatului Pucanici e mai mult decât un gest individual de revoltă.
Este o radiografie a unei societăți care începe să-și piardă încrederea în propriul stat.
Când un om al legii decide că legea nu-l mai apără, atunci sistemul însuși e în colaps moral.

Poate că Pucanici nu a fugit de datorie, ci de absurditatea unei mobilizări conduse de elite care nu și-au trimis niciun fiu la război.
Poate că a vrut doar să trăiască — nu pentru a trăda, ci pentru a nu deveni un alt nume pe o listă de eroi folosiți politic.

🧩 Concluzie: granița disperării

Cazul din Transcarpatia arată o Ucraină obosită, tensionată, scindată între frontul de est și realitatea dură din vest.
Granița nu mai este doar o linie între state — este o linie între viață și moarte, între obediență și conștiință.

Atâta vreme cât corupția, mobilizările forțate și tăcerea instituțiilor continuă, asemenea episoade nu vor fi excepții.
Vor fi — cm ar spune chiar un grănicer — doar alte șase secunde până în Schengen.

📍 CBCRO News – Cross Border Chronicles Romania
"Dincolo de granițe, adevărul doare, dar trebuie spus."

⚠️ Disclaimer editorial

Acest material reprezintă o analiză jurnalistică de opinie, bazată pe surse deschise, date verificate parțial și observații contextuale.
CBCRO News nu încurajează, nu justifică și nu promovează încălcarea legilor naționale privind mobilizarea militară sau regimul de frontieră.
Scopul textului este informarea publicului și stimularea unei dezbateri etice asupra corupției, responsabilității politice și consecințelor morale ale războiului.

Cum a dinamitat România „podurile” de peste PrutBivol Mircea Ce simt astăzi cetățenii Republicii Moldova care, după ce a...
30/10/2025

Cum a dinamitat România „podurile” de peste Prut

Bivol Mircea

Ce simt astăzi cetățenii Republicii Moldova care, după ce au votat în mai 2025 cu speranța unei Românii europene și a unei Europe unite prin România, se trezesc, la sfârșit de octombrie, cu cărțile de identitate românești oprite în vamă, ridicate ca niște dovezi ale unei vinovății pe care n-o înțeleg?

Pentru mii de oameni, românească nu era o simplă bucată de plastic. Era o – o garanție că și nu sunt vorbe goale, ci acte de apartenență.
Iar astăzi, acea punte este spulberată de o nouă birocrație rece, care vine nu de la dușmani, ci de la frați.

Mai 2025 – Primăvara speranței

În luna mai a anului 2025, românii și moldovenii deopotrivă au mers la vot. A fost, pentru mulți, o identitară: România pro-europeană, democratică, în care moldovenii cu dublă cetățenie vedeau o cale spre o Europă care nu mai părea atât de departe.

La secțiile de votare din Republica Moldova, candidatul a obținut peste 85% din sufragii. Era un vot pentru o direcție, pentru valorile europene și pentru recunoașterea unei apartenențe istorice.
S-a vorbit atunci despre „renașterea legăturii dintre cele două maluri ale Prutului”.

România promitea o deschidere. Oamenii au crezut. Au venit la urne cu buletine românești, obținute legal, în urma procedurilor de redobândire a cetățeniei.
Nimeni nu le-a spus atunci că, peste câteva luni, aceste buletine vor fi considerate suspecte.

Octombrie 2025 – Toamna verificărilor

Pe 29 octombrie 2025, și au publicat informația confirmată de a României:
aproximativ 870 – 900 de cetățeni cu dublă cetățenie româno-moldovenească au avut cărțile de identitate românești reținute la trecerea frontierei.

Motivul oficial: domicilii fictive în România.
Comisarul de poliție Denis Mihaela Lazăr, de la Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, a explicat că documentele „nu mai constituiau acte de călătorie” și că au fost transmise autorităților emitente.

În practică, oamenii au fost opriți la graniță – unii în drum spre familie, alții spre muncă – și li s-a spus că buletinele lor sunt „în neregulă”.
Pentru mulți, această experiență a fost umilitoare. Statul care le oferise acte și drepturi le spunea acum, deodată, că identitatea lor este „fictivă”.

Cum s-a ajuns aici

Fenomenul „ ” nu e nou. Ani la rând, în România s-au făcut „luări în spațiu” formale, prin care zeci sau sute de persoane figurau la aceeași adresă.
În unele cazuri, anchetele au descoperit adrese unde erau „înregistrați” chiar mii de oameni.

Autoritățile au închis ochii mult timp. Fie din comoditate, fie pentru că sistemul avea nevoie de acele statistici: mai mulți cetățeni, mai multe voturi, mai multe cifre utile în plan politic.
Dar acum, presiunea – interoperabilitatea bazelor de date, standardele Schengen și controlul identităților – cere o curățenie.

Astfel, în toamna lui 2025, când atenția publică e scăzută, statul român decide brusc să „repare” ceea ce a tolerat ani la rând.
Reforma e reală, dar lipsește: aceea de a proteja omul onest care a respectat legea la momentul eliberării actului.

Efectul – Ruptura de încredere

Când un stat îți dă un act, el îți dă o garanție. Când îl retrage fără avertisment, îți ia nu doar un drept, ci o parte din identitate.
Cetățenii cu dublă cetățenie româno-moldovenească se află acum într-o : au fost români buni când au votat și români inutili când au devenit un „risc administrativ”.

Această atitudine nu este o simplă disfuncție; este un .
O birocrație care, în loc să-și asume greșelile, le proiectează asupra cetățenilor.
O Românie care, în loc să-și apere punțile, le dinamitează.

Oamenii afectați nu sunt infractori. Ei sunt produsul unui sistem care a încurajat formalismul și l-a pedepsit retroactiv.
Și poate că aici se află esența tragediei: statul își apără imaginea, dar sacrifică încrederea.

Europa între ideal și realitate

Pentru mulți dintre acești cetățeni, România era poarta către .
Cu buletinul românesc puteau munci, călători, deschide un cont bancar, înscrie un copil la școală.
Acum, aceleași reguli europene cer „curățenie în registre”, iar omul de rând plătește prețul unei armonizări făcute fără compasiune.

Da, Uniunea Europeană are nevoie de siguranță și rigoare.
Dar când rigoarea devine , iar curățenia administrativă se transformă în excludere, spiritul european este trădat.
Europa nu e doar un sistem de baze de date — e o comunitate de valori, de și .
Iar când un cetățean cinstit este umilit la frontieră pentru greșeala unui funcționar, acea Europă se goleşte de sens.

O datorie morală a statului român

Un stat matur nu-și abandonează cetățenii în haosul propriilor greșeli.
România trebuie să ofere acestor oameni : verificări rapide, proceduri clare, transparență și posibilitatea de a-și redobândi actele fără umilință.
Nu e vorba de favoruri, ci de .

Să fim sinceri: problema nu e la cetățean, ci la administrația care a permis ani la rând „adrese colective” fără să intervină.
Iar acum, când realitatea explodează în statistici și rapoarte europene, statul „face curățenie” pe spinarea celor mai vulnerabili.

E timpul ca să înțeleagă că demnitatea nu e un formular.
Demnitatea e legământul nescris dintre stat și cetățean.
Și cine rupe acest legământ, rupe națiunea însăși.

Podurile invizibile

România n-a dinamitat podurile de beton — ci pe cele invizibile, din și .
A distrus ceea ce era mai greu de construit: legătura sufletească dintre două maluri care vorbesc aceeași limbă și împart aceeași memorie.

Dar aceste poduri pot fi reconstruite, dacă statul învață din greșeli și pune mai presus de procedură .
Moldovenii nu cer privilegii. Cer .
Să nu mai fie tratați ca „probleme” după ce au fost folosiți ca simboluri.

Într-o lume în care cetățenia devine tot mai mult un cod digital, România are datoria morală să-și amintească de ce a fost construită: din sânge, nu din formulare.



Poate că în mai 2025 s-a votat cu speranța unui viitor european.
Dar în octombrie, acea speranță a fost înfrântă de o administrație care a uitat să privească oamenii în ochi.
Cine rupe dintre frați nu le va reconstrui cu ștampile.

România e chemată să aleagă: stat de hârtii sau stat de oameni.
Iar Moldova privește, de dincolo de Prut, și așteaptă răspunsul.

Disclaimer jurnalistic

Acest text reprezintă o analiză de opinie bazată pe informații confirmate de surse publice (RFI România, Moldova1, Radio Moldova).
Datele privind reținerea celor aproximativ 870–900 de cărți de identitate la frontiera României în octombrie 2025 sunt confirmate de Poliția de Frontieră Iași.
Textul reflectă interpretarea morală și civică a acestor fapte și nu formulează acuzații de natură penală sau politică.

Adresse

Saarbrücken

Benachrichtigungen

Lassen Sie sich von uns eine E-Mail senden und seien Sie der erste der Neuigkeiten und Aktionen von CBCRO News erfährt. Ihre E-Mail-Adresse wird nicht für andere Zwecke verwendet und Sie können sich jederzeit abmelden.

Teilen