22/06/2024
“A fost odată o femeie”
O femeie puternică, așa cm sunt toate femeile.
O femeie care a trecut prin multe suferințe, traume, neiubiri, drame, o femeie care nu a avut de ales decât să devină puternică.
O femeie care a dus în spate toate suferințele ei și ale generațiilor din trecut.
O femeie care nu avea niciodată timp pentru ea.
O femeie care se sacrifica mereu pentru binele altora
O femeie care făcea totul pentru ceilalți și nimic pentru ea.
O femeie care pe zi ce trecea se îndepărta tot mai mult de ea, fără ca măcar să își dea seama.
Până când toate acestea au ajuns-o din urmă și a căzut.
Atât de mult și atât de rău încât singura șansă care îi rămăsese era să se schimbe.
Singura șansă care îi mai rămăsese era să conștientizeze că rucsacul cu poveri, neîmpliniri, devalorizări, imperfecțiuni, sacrificii, suferințe era prea greu și nu îl mai putea duce.
Cea mai grea alegere a fost să-l dea jos de pe umerii ei. Fiindcă era nevoie să scoată puțin câte puțin din el, pe rând, câte o povară.
Dar a realizat că, la fiecare povară pe care o scotea din rucsac, se simțea tot mai bine, tot mai ușoară și tot mai liberă.
Și, pe măsură ce rucsacul se golea, ea tot mai mult se valora, prețuia și se iubea.
A început să îi placă să-și elibereze rucsacul.
A început să iubească viața fără rucsac, fiindcă a văzut cât de ușor se poate mișca.
Și, când au văzut cât de fericită și împlinită este, a devenit model, exemplu și inspirație și pentru alte femei care își doreau să fie libere.
