Foaia românească - Ungaria

10/07/2025

08/07/2025

Foaia românească nr. 27/2025 (4 iulie 2025)

07/07/2025

A început cea de-a 6-a ediție a Taberei Naționale de Tradiții și Dansuri Populare Românești la Jula

În perioada 7 – 11 iulie, în sala Centrului Cultural Românesc din Jula, s-a dat startul celei de-a 6-a ediții a Taberei Naționale de Tradiții și Dansuri Populare Românești, un eveniment devenit deja o frumoasă tradiție a comunității românești din Ungaria. Tabăra este organizată de Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria. La această ediție participă copii veniți din mai multe localități: Săcal, Aletea, Chitighaz, Bătania și, bineînțeles, Jula.

05/07/2025

În capela românească din Budapesta, în perioada de vară, Sfânta Liturghie începe de la ora 9 a.m.

04/07/2025

Scăpată în libertate undeva prin Bulgaria, pantera neagră a traversat ieri noapte România, a trecut granița pe la Vărșand (sau Grăniceri?), și s-a instalat comod la noi în redacție pentru a citi numărul de azi al Foii românești. Îi dorim lectură plăcută! Și să plece apoi mai departe către alte țări și alte mări. Drum bun!

03/07/2025

✍️ Un volum de analiză despre activitatea în Parlament a reprezentanţilor naţionalităţilor din Ungaria ✍️

La Editura Universităţii ELTE din Budapesta a apărut de curând un volum care analizează activitatea reprezentanţilor naţionalităţilor în Parlamentul de la Budapesta în perioada 2014–2022. Autorul cărţii „Szószólók – Nemzetiségi képviselet a magyar Országgyűlésben” (Purtători de cuvânt – Reprezentarea naţionalităţilor în Parlamentul maghiar) este lectorul universitar Kállai Péter de la Departamentul de Studii Politice şi Internaţionale din cadrul Universităţii Eötvös Loránd din Budapesta, care cercetează de mai mulţi ani problemele legate de drepturile naţionalităţilor din Europa Centrală şi de Est.
În introducere, autorul evocă faptul că, în Ungaria, odată cu alegerile din 2014, a debutat şi noul sistem de reprezentare a naționalităților creat de Parlamentul maghiar. Acesta permite naționalităților să aleagă un „purtător de cuvânt” (un reprezentant fără drept de vot) sau, dacă ating așa-numita cotă preferențială, chiar un reprezentant cu drepturi depline în Adunarea Națională. Deși posibilitatea ca naționalitățile să fie reprezentate în procesul decizional național este considerată un pas înainte de către majoritatea cercetătorilor, există o serie de probleme teoretice și practice legate de legislație.
În primul capitol al cărții, care este împărțit în trei subcapitole, autorul descrie legislația în forma sa actuală, după care face referiri la elementele care sunt problematice din diferite puncte de vedere. Demonstrează că întregul sistem electoral este destul de inegal, în special în ceea ce privește dreptul de vot al cetățenilor cu dublă cetățenie din străinătate, inclusiv al alegătorilor care nu sunt rezidenți în Ungaria. De asemenea, Kállai explică modul în care sistemul forțează, sau chiar constrânge, alegătorii să decidă dacă doresc să participe la alegeri ca naționalitate sau nu.
În cea mai mare parte a cărţii, autorul prezintă rezultatele alegerilor parlamentare din 2014 și 2018 și circumstanțele relevante pentru naţionalităţi, care au dus la alegerea în Parlament a 13 purtători de cuvânt (între 2018–2022, 12 purtători de cuvânt şi un reprezentant cu drepturi depline) şi activitatea individuală a acestora în cele două cicluri electorale analizate.
Autorul subliniază că scopul volumului este de a oferi un rezumat al reprezentării naţionalităţilor în Parlamentul maghiar pentru perioada 2014–2022 și, totodată, de a arăta, prin discursurile ținute în sesiunile plenare, cm sunt reprezentate în Parlamentul maghiar interesele naţionalităţilor.
Legat de alegerea reprezentantului românilor, Traian Kreszta, specialistul Kállai Péter scrie următoarele: „Minoritatea română, care numără aproximativ 30.000 de persoane, deși este una dintre cele mai populate din Ungaria, nu are nicio șansă practică de a alege un reprezentant deplin.” La primele alegeri, din 2014, Adunarea Generală a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria l-a nominalizat pe președintele său, Traian Kreszta, pentru a conduce lista românească şi astfel acesta intră în Parlament. Kreszta, care a condus AŢRU începând din 1999, predă atunci conducerea AŢRU pentru şeful său de Oficiu, Tiberiu Juhasz.
Kállai analizează activitatea parlamentară a lui Kreszta în următorul fel:
„În primul său mandat, Traian Kreszta a luat cuvântul doar de două ori în sesiunile plenare ale Parlamentului, prima dată la 4 octombrie 2017, când s-a pronunțat în favoarea adoptării raportului privind activitățile Comisarului pentru drepturile fundamentale și ale adjuncților săi în anul 2016. În numele Comisiei Naționalităților, el a recomandat adoptarea raportului. De asemenea, acesta a propus adoptarea raportului la 16 octombrie 2017. Kreszta și-a încadrat discursurile cu o urare de bun venit şi cu cuvinte de încheiere în limba română.”
„AŢRU a decis cu privire la lista electorală în cadrul adunării sale generale din 6 februarie 2018 și l-a desemnat din nou pe Traian Kreszta ca lider de listă și, prin urmare, ca purtător de cuvânt. Interesant este că membrul AŢRU care l-a nominalizat a declarat că acesta «și-a îndeplinit excelent atribuțiile» în mandatul precedent.
Traian Kreszta a vorbit doar de două ori şi în timpul celui de-al doilea mandat al său, la fel şi de data aceea a vorbit despre raportul ombudsmanului.”
Concluziile lui Kállai despre activitatea parlamentarului român sunt destul tranşante: „Prin urmare, Traian Kreszta nu a fost activ în sesiunile plenare. El a luat cuvântul pe un singur subiect în doi ani diferiți, toate cele patru intervenții ale sale fiind o propunere de adoptare a raportului ombudsmanilor. Nu au fost abordate nici reprezentarea intereselor naționalităților în general și nici probleme specifice ale naționalității române. În cadrul Adunării Generale a AŢRU, pentru lista din 2018, nu s-a pus practic problema nominalizării altcuiva, poate un reprezentant mai activ care ar putea conduce lista. În ciuda faptului că el reprezintă o naționalitate cuprinsă între 30.000 și 40.000 de persoane, Traian Kreszta a fost nominalizat ca lider de listă şi în anul 2022, deci și în prezent este purtătorul de cuvânt al românilor în Parlament.”
Volumul lectorului universitar Kállai Péter de la Universitatea ELTE din Budapesta poate fi citit şi descărcat în mod liber şi gratuit de la următoarea adresă de internet:https://www.eltereader.hu/media/2024/10/Kallai-Peter-Szoszolok-v3-webre.pdf
Eva Şimon

01/07/2025

ŞEDINŢĂ AŢRU CU ALEGERI DE DIRECTORI PENTRU ŞCOLILE DIN BĂTANIA ŞI CHITIGHAZ

Adunarea Generală a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria a ţinut o şedinţă de lucru în ziua de luni, 30 iunie, pe ordinea de zi figurând cinci puncte. Primele patru au fost votate în unanimitate, fără prea multe discuţii, dar ultimul punct, cel referitor la alegerea directorului pentru Şcoala Generală şi Grădiniţa de Naţionalitate Românească din Chitighaz, care de fapt s-a dezbătut cu uşile închise, a stârnit multe emoţii şi tensiuni. La şedinţa care a durat mai bine de două ore au participat şi numeroşi profesori, pedagogi activi şi pensionari, angajaţi ai şcolii şi grădiniţei din Chitighaz, precum şi conducerea satului, în persoana primăriţei şi a viceprimăriţei.
Primele trei puncte pe ordinea de zi – (1) cea de-a doua modificare a bugetului pe anul 2025 al AŢRU şi al instituţiilor subordonate; (2) stabilirea numărului de clase şcolare şi grupe de grădiniţă ce vor putea fi lansate în anul şcolar 2025/2026; (3) aprobarea registrului prenumelor de naţionalitate română din Ungaria – au fost prezentate de preşedintele Gheorghe Cozma şi votate de toţi cei 22 de membri prezenţi la şedinţă. (A lipsit un singur deputat, Mihai Ardelean din Micherechi.)
La sfârşitul lunii iulie a.c., expiră mandatul a doi directori de şcoală românească, la Bătania şi Chitighaz, astfel, AŢRU a lansat concursuri pentru ocuparea acestor posturi.
Înainte de a trece la votarea celui de-al patrulea punct – decizie privind alegerea noului director general al Şcolii Generale şi Grădiniţei Româneşti „Lucian Magdu” din Bătania – deputatul dr. Vasile Sucigan a propus ca Adunarea Generală să prelungească, prin votare, pentru următorii cinci ani, mandatele ambelor directoare care ocupă actualmente aceste posturi. AŢRU a decis însă, încă la şedinţa sa anterioară, că are posibilitatea doar în cazul şcolii din Bătania să prelungească fără concurs mandatul de director general al doamnei Viorica Şutea, care a îndeplinit această funcţie şi în perioada 2020–2025. Acest drept, de prelungire fără concurs, AŢRU îl are doar o singură dată, astfel că în cazul şcolii din Bătania şi-a putut exercita acest drept, dar nu şi în cazul instituţiei de învăţământ din Chitighaz. În acest sens, toţi deputaţii au votat încredere şi pentru următorii cinci ani, 2025–2030, actualei directoare Viorica Şutea.
Până la acel moment, sala de şedinţe a AŢRU a fost neîncăpătoare pentru mulţimea interesată, de fapt, de ultimul punct de pe ordinea de zi: alegerea directorului din Chitighaz. Au dorit să asiste la şedinţă în rândurile publicului aproape toţi angajaţii şcolii şi grădiniţei din Chitighaz, printre care s-a aflat şi primăriţa Emese Tripon Rákóczi şi viceprimăriţa Andreea Abrudan, în ciuda faptului că instituţia de învăţământ românesc nu aparţine primăriei locale, ci este administrată de AŢRU încă din anul 2012.
La concursul lansat de AŢRU pentru postul de director general al Şcolii şi Grădiniţei pentru Naţionalitatea Română din Chitighaz au fost înaintate 4 dosare de candidatură, dintre acestea însă doar trei au corespuns tuturor criteriilor. Candidaţi au fost: Erica Borbély, directoarea de până acum, care a ocupat această funcţie începând din anul 2005, membră în Adunarea Generală a AŢRU şi preşedintă a Autoguvernării Româneşti din Chitighaz, Maria Bordaş Marc, originară din Micherechi, profesoară la şcoala maghiară din Mezőgyán şi Simona Müller, originară din Micherechi, învăţătoare de limba română la Şcoala Generală Bilingvă din Aletea.
Audierea celor trei candidaţi, precum şi votarea s-a desfăşurat cu uşile închise, astfel nimeni din cei interesaţi, precum nici presa nu a fost prezentă în sala de şedinţe. După deschiderea uşilor, ieşind în curtea sediului, Erica Borbély şi-a anunţat colegii cu lacrimi de bucurie în ochi că a fost realeasă în funcţia de director general şi pentru următorii cinci ani, iar aceştia au felicitat-o.
În acelaşi timp, preşedintele AŢRU, Gheorghe Cozma a făcut un anunţ pentru reprezentanţii presei româneşti în care i-a informat că Erica Borbély a fost realeasă cu 13 voturi pentru, 6 abţineri şi 1 vot contra, deoarece la momentul votului în sală se mai aflau doar 20 de deputaţi (Beata Condoroş Szöllősi şi Bertold Netea nu se mai aflau în sala de şedinţe).
E.Ş.

30/06/2025

Foaia românească nr. 26/2025 (27 iunie 2025)