09/09/2025
PROBLEME CARDIOLOGICE - ABORDARE HOLISTICĂ INTEGRATIVĂ
Ca terapeut holistic cu studii și specializări în mai multe domenii – Terapia Bowen, Psihosomatică, Hipnoterapie medicală, Psihologie clinică și Diagnostic de laborator – privesc omul în totalitatea lui, ca unitate de corp, minte și suflet.
Știința medicală clasică demonstrează că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel mondial (OMS, 2023). De asemenea, este dovedit că stresul, traumele emoționale și factorii psihosociali contribuie semnificativ la apariția și agravarea bolilor inimii (Steptoe & Kivimäki, 2012).
De aceea, consider că abordarea cardiologică poate fi completată cu succes prin terapii holistice, care susțin procesele fiziologice și psihologice naturale de reglare și vindecare.
1. Terapia Bowen – reglarea sistemului nervos și cardiovascular
Prin tehnici delicate aplicate pe corp, Bowen stimulează sistemul nervos autonom, trecând corpul din starea de alertă („luptă sau fugi”) în starea de refacere și echilibru („odihnă și digestie”).
Acest efect are consecințe directe asupra inimii și vaselor de sânge: scăderea tensiunii arteriale, reducerea frecvenței cardiace și normalizarea variabilității ritmului cardiac. Studii asupra terapiilor manuale confirmă scăderea hipertensiunii și reducerea stresului biologic (Ernst, 1999).
Ca terapeut Bowen, folosesc această metodă pentru pacienți cu hipertensiune, aritmii sau recuperare după infarct, cu rezultate îmbucurătoare.
2. Psihosomatica – legătura dintre emoții și inimă
În practica psihosomatică și clinică observ frecvent că pacienții cu boli cardiace poartă în ei frici, anxietăți, traume neexprimate sau conflicte interioare.
Literatura științifică arată că stresul psihologic cronic și depresia cresc riscul de evenimente cardiovasculare (Rozanski et al., 1999). Prin psihoterapie și consiliere psihosomatică, ajut pacienții să identifice emoțiile reprimate și să le transforme, reducând astfel povara asupra inimii.
3. Hipnoterapia medicală – reducerea stresului și reglarea fiziologică
Hipnoza medicală este una dintre tehnicile pe care le aplic atunci când pacientul se confruntă cu anxietate cardiacă, hipertensiune de cauză psihogenă sau stres cronic.
Cercetările arată că hipnoterapia scade tensiunea arterială, reduce nivelul de cortizol și îmbunătățește variabilitatea ritmului cardiac (Gay et al., 2008; Hammond, 2010). În practica mea, pacienții descriu adesea o senzație de liniște profundă și de ușurare fizică după ședințele de hipnoză.
4. Psihologia clinică – suport emoțional și recuperare
În calitate de psiholog clinician, îmbin evaluarea clinică cu suportul psihologic adaptat fiecărui pacient. Terapia cognitiv-comportamentală, tehnicile de management al stresului și consilierea psihologică integrată au dovedit efecte pozitive în recuperarea pacienților cardiaci (Blumenthal et al., 2005).
Acestea îi ajută să își reducă depresia post-infarct, să respecte tratamentul medicamentos și să își recapete încrederea în viață (Ladwig et al., 2014).
👌Concluzie
În practica mea, consider că pacienții cu probleme cardiologice au nevoie nu doar de tratament medicamentos, ci și de:
📍echilibrare neurofiziologică (Bowen),
📍vindecare emoțională (psihosomatică),
📍reducerea stresului profund (hipnoterapie medicală),
📍sprijin psihologic clinic (consiliere și psihoterapie).
Astfel, medicina clasică și terapiile holistice nu se exclud, ci se completează, oferind pacientului șansa unei recuperări integrale și a unei vieți cu mai puțin stres și mai mult echilibru.
Bibliografie
1. World Health Organization (2023). Cardiovascular diseases (CVDs). https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cardiovascular-diseases-(cvds)
2. Steptoe, A., & Kivimäki, M. (2012). Stress and cardiovascular disease. Nature Reviews Cardiology, 9(6), 360–370. https://doi.org/10.1038/nrcardio.2012.45
3. Ernst, E. (1999). Massage therapy for hypertension: a systematic review. Journal of Human Hypertension, 13(10), 699–704. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10516789/
4. Rozanski, A., Blumenthal, J. A., & Kaplan, J. (1999). Impact of psychological factors on the pathogenesis of cardiovascular disease and implications for therapy. Circulation, 99(16), 2192–2217. https://doi.org/10.1161/01.CIR.99.16.2192
5. Orth-Gomér, K., Schneiderman, N., Wang, H. X., et al. (2000). Stress reduction in patients with coronary heart disease. Journal of Psychosomatic Research, 48(4-5), 437–445. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10880663/
6. Gay, M. C., Hanin, D., & Luminet, O. (2008). Effectiveness of hypnosis in reducing stress and heart rate variability in hypertensive patients. American Journal of Clinical Hypnosis, 50(3), 231–242. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18357648/
7. Hammond, D. C. (2010). Hypnosis in the treatment of anxiety- and stress-related disorders. Expert Review of Neurotherapeutics, 10(2), 263–273. https://doi.org/10.1586/ern.09.140
8. Blumenthal, J. A., Sherwood, A., Babyak, M. A., et al. (2005). Effects of exercise and stress management training on markers of cardiovascular risk in patients with ischemic heart disease. JAMA, 293(13), 1626–1634. https://doi.org/10.1001/jama.293.13.1626
9. Ladwig, K. H., Lederbogen, F., Albus, C., et al. (2014). Position paper on the importance of psychosocial factors in cardiology: update 2013. GMS German Medical Science, 12, Doc09. https://doi.org/10.3205/000194
Autor - Svetlana Tofan