Europa Liberă Moldova

22/07/2025

Comisia Electorală Centrală (CEC) a refuzat marți, 22 iulie, să înregistreze în cursa electorală Partidul „Democrația Acasă”, pe motiv că dosarul prezentat de formațiune este incomplet. Dar formațiunea condusă de Vasile Costiuc mai poate să revină cu actele necesare, până pe 19 august.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a explicat că mai multe documente din dosar sunt datate înainte de începerea perioadei electorale sau de desemnare a candidaților, iar altele lipsesc, cm ar fi copiile buletinelor de identitate.

Doar 14 oameni din lista de candidați au semnat personal actele pentru înregistrare, pe când legea cere minim 51.

În replică, liderul formațiunii, Vasile Costiuc a spus că mulți dintre candidații săi sunt din diaspora și nu au putut reveni în țară în perioada solicitată.

„Democrația Acasă” mai are timp să revină cu dosarul complet până pe 19 august, data-limită la care pot fi depuse candidaturile.

La aceeași, CEC le-a permis să participe în cursa electorală Olesei Stamate, fostă deputată PAS și ministră a Justiției, și lui Andrei Năstase, liderul Platformei „Demnitate și Adevăr”.

Pentru a ajunge pe buletinul de vot, ea trebuie să adună cel puțin o mie de semnături, iar el - cel puțin 2.000.

Singura formațiune înregistrată pentru alegerile parlamentare până acum este blocul electoral „Alternativa”, format din partidele conduse de primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, fostul premier Ion Chicu, ex-consilierul prezidențial Mark Tkaciuk, alături de fostul candidat la prezidențiale, ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo.

Pe 19 iulie, autoritatea electorală a refuzat să înregistreze blocul „Victorie” ca bloc electoral pentru alegerile din 28 septembrie, pe motiv că formațiunea este succesoare a Partidului Șor, declarat neconstituțional.

La CEC au mai depus actele pentru a se înregistra în cursă Partidul Acțiune și Solidaritate și o serie de potențiali candidați independenți: Eleonora Rusu, Sergiu Rența, Victoria Sanduța, Natalia Clevadî și Victor Grosu.

22/07/2025

Poliția 🇲🇩 R. Moldova anunță că a fost informată de canalele de comunicare oficialǎ Interpol din 🇬🇷 Atena, Grecia, cǎ au fost reținuți doi cetǎțeni moldoveni. Unul dintre ei este oligarhul fugar sancționat internațional Vladimir Plahotniuc, al doilea - fostul deputat democrat Constantin Țuțu.

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a precizat pentru IPN că Plahotniuc a fost reținut pe Aeroportul din Atena. El călătoarea cu acte emise de un alt stat decât R. Moldova, iar autoritățile de la Chișinău verifică acum dacă acestea sunt autentice.

Ministerul Justiției a inițiat procedura de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc, după ce Interpol Chișinău a informat oficial despre reținerea lui în Grecia. Cererea urmează să fie transmisă autorităților elene.

Contactat de Europa Liberă, avocatul Lucian Rogac, care reprezintă interesele lui Plahotniuc în instanțele din R. Moldova, a spus că nu comentează informațiile despre reținerea clientului său.

Poliția R. Moldova anunță că a fost informată de canalele de comunicare oficialǎ Interpol din Atena, Grecia, cǎ au fost reținuți doi cetǎțeni moldoveni. Unul dintre ei este oligarhul fugar sancționat internațional Vladimir Plahotniuc, al doilea - fostul deputat democrat Constantin Țuț...

22/07/2025

Cu fiecare zi în care Israelul își continuă operațiunile militare în Fâșia Gaza, se înmulțesc apelurile la oprirea lor și condamnările legate de înfometarea civililor, care își riscă viețile ca să facă rost de o fărâmă de mâncare.

Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, i-a spus marți omologului său israelian că armata israeliană „trebuie să înceteze” uciderea civililor la punctele de distribuire a ajutoarelor din Gaza.

În același timp, un purtător de cuvânt al blocului a condamnat atacarea Organizației Mondiale a Sănătății, după ce agenția a declarat că lucrătorii săi din Gaza au fost ținta forțelor israeliene.

Kallas a scris pe X că „uciderea civililor care caută ajutor în Gaza „nu poate fi scuzată”.

- „Am vorbit din nou cu Gideon Saar pentru a reaminti înțelegerea noastră privind fluxurile de ajutoare și am spus clar că IDF (armata israeliană, n. red.) trebuie să înceteze uciderea oamenilor la punctele de distribuție”, a scris ea.

Kallas a prezentat o serie de măsuri pe care statele UE le-ar putea lua împotriva Israelului dacă situația umanitară gravă din Gaza nu se îmbunătățește. „Toate opțiunile rămân pe masă dacă Israelul nu își respectă angajamentele”, a scris Kallas pe X.

Israelul ar putea face obiectul unor sancțiuni suplimentare din partea Marii Britanii dacă nu acceptă un armistițiu în Gaza, a sugerat tot marți ministrul britanic de externe, David Lammy.

Lammy a declarat, de asemenea, la televiziune, că se simte „consternat” și „dezgustat” de acțiunile Israelului în Fâșia Gaza.

22/07/2025

Miniștrii de externe ai 🇪🇺 Uniunii Europene nu au reușit să ia nicio decizie semnificativă cu privire la 🇬🇪 Georgia în cadrul reuniunii lor din 15 iulie de la Bruxelles. Cu toate acestea, Comisia Europeană a trimis o scrisoare la Tbilisi în care avertizează că regimul liberalizat de vize pentru georgieni ar putea fi suspendat dacă o serie de condiții nu vor fi îndeplinite până la sfârșitul lunii august.

Întrebarea care se pune acum este cât de serios este acest termen, dacă guvernul georgian va ceda și, în cele din urmă, dacă Bruxellesul va avea voința necesară pentru a acționa în cazul în care Tbilisi nu schimbă direcția, adică dacă nu renunță la o serie de măsuri legislative nedemocratice și la pedepsirea opozanților politici.

Un lucru a fost clar încă de la început. Sancțiunile, chiar și cea mai recentă propunere de înghețare a activelor și o interdicție de viză pentru doi judecători georgieni, au fost excluse din start.

Atât Ungaria, cât și Slovacia au spus limpede în cadrul discuțiilor de pregătire a reuniunii de la 15 iulie că nu vor aproba această măsură.

Potrivit unor diplomați europeni familiarizați cu discuțiile, problema a fost abordată pe scurt, dar, întrucât este necesară unanimitatea, care în mod evident nu a putut fi atinsă, s-a convenit ca sancțiunile să fie discutate în continuare la niveluri inferioare, la Bruxelles.

Acesta este un indiciu clar că asemenea măsuri restrictive nu vor fi luate în curând.

Și, având în vedere că aceiași miniștri, în cadrul aceleiași reuniuni, nu au reușit să adopte sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni din Cisiordania și a oficialilor ruși, este din ce în ce mai evident că regula consensului UE împiedică din nou blocul să ia decizii concrete în materie de politică externă.

În mod surprinzător, nu s-a făcut niciun demers pentru a începe o revizuire a Acordului de asociere UE-Georgia, care ar putea duce la suspendarea anumitor dispoziții, în special a celor legate de comerț.

Detalii, aici 👉 https://shorturl.at/TcHYB

22/07/2025

Patru partide pro-ruse, conduse de foștii președinți Igor Dodon și Vladimir Voronin, fostul premier Vasile Tarlev, și ex-bașcana Găgăuziei Irina Vlah, au anunțat marți, 22 iulie, că vor crea un bloc electoral, pentru a participa împreună la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Cei patru politicieni au făcut anunțul la o conferință de presă comună, susținută la sediul Partidului Socialiștilor. Ei au criticat actuala guvernare, acuzând Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de gestionarea ineficientă a economiei și scăderea nivelului de trai a populației.

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a spus că cele patru formațiuni vor să construiască „un bloc patriotic” și să consolideze forțele politice de stânga și centru-stânga. El a declarat că blocul va pleda pentru „parteneriate echilibrate cu toate părțile” și că dorește inclusiv „restabilirea relațiilor cu Federația Rusă”.

De altfel, pe 10 iulie, Dodon, Vlah și Tarlev au fost într-o vizită la Moscova, unde s-au întâlnit cu vicepremierul rus Alexandr Novak, căruia i-au promis că vor negocia reluarea livrărilor de gaze rusești, dacă ajung la putere. Asta în timp ce actuala guvernare caută să reducă dependența energetică a R. Moldova de Rusia și să diversifice sursele de aprovizionare cu gaze și electricitate.

La conferința de presă din 22 iulie, Dodon a spus că cele patru formațiuni vor începe procedurile oficiale de creare a blocului în „perioada următoare”, dar nu a precizat ce denumire va purta sau dacă vor intra și alte partide.

Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a anticipat că formarea blocului electoral va fi „un proces foarte anevoios și foarte complicat”. Data-limită pentru înregistrarea alianțelor electorale este 13 august, potrivit legislației.

Socialiștii și comuniștii au intrat în actualul Parlament tot în bloc, deținând 29 din cele 101 mandate de deputați și fiind cea mai mare forță de opoziție.

22/07/2025

Atacurile aeriene rusești au lovit mai multe orașe ucrainene în primele ore ale zilei de 22 iulie, provocând moartea unui copil și rănirea a cel puțin 24 de persoane, înaintea unei noi runde de negocieri de pace așteptate să aibă loc în Turcia.

22/07/2025

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) propune ca, la alegerile parlamentare din 28 septembrie, să fie păstrată, în mare parte, rețeaua de secții de votare din 2024. În Rusia vor rămâne doar două secții, fiind invocate riscuri de securitate legate de războiul dus de Rusia în Ucraina.

În adresarea sa către Comisia Electorală Centrală (CEC), MAE propune să fie organizate 293 de secții de votare în afara țării, cu circa 60 mai multe față de alegerile prezidențiale din 2024, când în 234 de secții de peste hotare au votat aproape 330.000 de moldoveni din diaspora.

Cele mai multe - 73 de secții de votare - ar urma să fie deschise în Italia, unde se află un număr mare de cetățeni moldoveni. Noi secții de votare ar urma să apară în Austria, Norvegia, Finlanda, Spania și SUA.

În România, ministerul propune să fie șapte secții suplimentare, invocând fluxul mare de alegători de la prezidențialele și referendumul de anul trecut.

În Federația Rusă, autoritățile propun să fie păstrate din nou doar cele două secții de la Ambasada R. Moldova de la Moscova, din cauza „contextului de securitate” generat de războiul din Ucraina.

Din raționamente similare, în Ucraina și Israel, la fel, urmează să fie deschise secții doar în ambasade și consulate.

CEC a publicat lista propusă de MAE pentru consultări, iar o decizie finală urmează să fie luată până la 24 august.

Cetățenii moldoveni de peste hotare se pot înregistra prealabil sau pot cere să voteze prin corespondență la parlamentare până pe 14 august, ora 23:59.

Până în prezent, au depus actele pentru a se înregistra în cursa electorală pentru scrutinul din 28 septembrie: Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Democrația Acasă și câțiva potențiali candidați independenți, printre care fosta deputată PAS Olesea Stamate, fosta judecătoare Victoria Sanduța și ex-liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase.

22/07/2025

Poliția R. Moldova anunță că a fost informată de canalele de comunicare oficialǎ Interpol din Atena, Grecia, cǎ au fost reținuți doi cetǎțeni moldoveni. Unul dintre ei este fostul lider democrat, oligarhul sancționat internațional Vladimir Plahotniuc.

Poliția nu oferă alte detalii. Contactat de Europa Liberă, avocatul Lucian Rogac, care reprezintă interesele lui Plahotniuc în instanțele din R. Moldova, a spus că nu comentează această informație.

Pe 15 februarie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a fost deblocată „notificarea roșie” de căutare a oligarhului fugar prin intermediul Interpol. Autoritățile moldovene încercaseră să-l anunțe în căutare internațională încă în 2020, dar atunci Interpol le-a respins solicitarea.

Site-ul Interpol spune că Plahotniuc este căutat în legătură cu trei dosare penale, unul dintre care a fost pornit în 2014, altul - în 2019 și ultimul - în 2021.

Fostul lider al Partidului Democrat a părăsit R. Moldova în vara anului 2019, când s-a schimbat guvernarea de la Chișinău. El a locuit o perioadă în Statele Unite și apoi în Turcia, iar apoi, conform unor informații neoficiale, în Cipru de Nord.

În R. Moldova, Plahotniuc este judecat în absență în unul din dosarele legate de „furtul miliardului” din trei bănci moldovene, în 2014. Pe lângă escrocherie și spălare de bani, el este acuzat că a creat și condus o organizație criminală, prin intermediul căreia ar fi beneficiat de 39,3 milioane de dolari 3,5 milioane de euro sustrași din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

În dosarul „furtul miliardului” este anchetată și soția lui Vladimir Plahotniuc - Oxana Childescu. Procurorii moldoveni au trimis o cerere de asistență juridică internațională în Elveția pentru ca ea să fie informată despre acuzațiile aduse și interogată. Și asta pentru că, potrivit informațiilor pe care le dețin procurorii, Childescu are reședința în Elveția, unde s-a recăsătorit cu Plahotniuc, după ce a divorțat de acesta în R. Moldova.

Anul trecut, procurorii moldoveni au percheziționat trei imobile ale lui Plahotniuc din Franța, inclusiv o cabană din Munții Alpi, și au pus sub sechestru vila lui din Elveția, care a fost cumpărată în 2011, cu aproximativ 26 de milioane de euro.

22/07/2025

🚆 Situația financiară de la Calea Ferată din Moldova (CFM) rămâne dificilă, chiar dacă, în urma unor optimizări, întârzierile la plata salariilor s-au redus de la un an la șase luni.

📅 În iulie ar urma să fie achitate restanțele pentru ianuarie, iar responsabilii spun că lucrurile evoluează, dar lent.

👉 Recent, feroviarii și-au ridicat integral salariile pentru luna decembrie 2024.

• Administrația întreprinderii de stat speră că în luna iulie va reuși să achite lefurile pentru ianuarie 2025, cu un fond salarial de circa 35 milioane de lei.

Situația financiară de la Calea Ferată din Moldova (CFM) rămâne dificilă, chiar dacă, în urma unor optimizări, întârzierile la plata salariilor s-au redus de la un an la șase luni. În iulie ar urma să fie achitate restanțele pentru ianuarie, iar responsabilii spun că lucrurile evolue...

22/07/2025

🇺🇦 Ministrul de externe al Ucrainei, Andri Sibiha, a acuzat Rusia că „folosește ca armă” soarta pușcăriașilor ucraineni pe care îi „repatriază” prin Georgia și Moldova. Chestiunea a căpătat rezonanță mai ales după ce câțiva ucraineni expediați pe acest traseu n-au ajuns la destinație.

▪ Potrivit Kievului, dar și organizațiilor pentru drepturile omului, zeci de ucraineni din această categorie sunt blocați într-un punct de tranzit la granița ruso-georgiană.

🇷🇺🇬🇪 Publicația electronică Civil Georgia a scris că problema tranzitului de deținuți ucraineni eliberați de Rusia prin Georgia, datând din 2023, a devenit mai spinoasă după ce recent câțiva au dispărut pe segmentul moldovean al drumului spre casă.

🇲🇩 La 10 iulie, BBC a relatat citând activiști umanitari ucraineni că transportul deținuților se făcea de la granița ruso-georgiană la aeroportul din Tbilisi, unde erau puși pe avion și trimiși la Chișinău. De acolo, poliția moldoveană îi trimitea spre Ucraina.

Mai multe detalii, pe linkul din primul comentariu 👇👇👇

22/07/2025

▪ Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că o nouă rundă de discuții de pace cu Moscova este stabilită pentru 23 iulie în Turcia, în timp ce Occidentul sporește presiunea asupra Kremlinului pentru a accepta o încetare a focului, chiar dacă forțele ruse continuă să lanseze lovituri aeriene mortale asupra Kievului și a altor orașe ucrainene.

▪ „Astăzi, am discutat cu Rustem Umerov despre pregătirea unui schimb de prizonieri și a unei alte întâlniri cu partea rusă în Turcia", a declarat Zelenski în discursul său video nocturn din 21 iulie, referindu-se la noul șef al Consiliului pentru securitate națională și apărare al Ucrainei.

▪ Cu două zile mai devreme, Zelenski a declarat că a trimis Moscovei o ofertă de a organiza o nouă rundă de discuții săptămâna următoare, după ce luna trecută negocierile dintre cele două țări pentru încheierea războiului nu au înregistrat niciun progres.

Continuare, în articol -> http://bit.ly/44S5btL

21/07/2025

A sosit momentul când aplicația de mesagerie WhatsApp trebuie să se pregătească să plece de pe piața rusă, a declarat Anton Gorelkin, prim-vicepreședinte al Comitetului pentru Tehnologii Informaționale al Dumei de Stat.

Potrivit lui, este „foarte probabil” ca aplicația să fie inclusă pe lista programelor informaționale care sunt supuse restricțiilor, din așa-numitele „țări ostile” Rusiei.

Deputatul a făcut declarația la scurt timp după ce președintele Vladimir Putin a aprobat măsurile suplimentare pe care guvernul rus va trebui să le aplice în scurt timp pentru a limita și mai mult folosirea în Rusia a software-ului din țări „neprietene”, inclusiv a serviciilor de comunicații dezvoltate în străinătate.

Potrivit datelor oficiale, WhatsApp este cea mai populară aplicație de mesagerie din Rusia, fiind folosită zilnic de 68% dintre utilizatori. Pe locul doi se află Telegram – cu 55%.

Aplicația WhatsApp aparține gigantului tehnologic american Meta, care a fost declarată recent de un tribunal rus drept „organizație extremistă”. Platformele sale de socializare Facebook și Instagram sunt interzise în Rusia încă de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022. Totuși, WhatsApp a scăpat interdicției deoarece nu e considerată o platformă publică.

În locul WhatsApp, rușilor li se va propune să folosească un serviciu de mesagerie național numit MAX, a mai declarat vicepreședintele comitetului de profil din Duma de Stat, Anton Gorelkin.

Aplicația MAX a fost lansată în 2025 de compania rusă VK (VKontakte), în strânsă colaborare cu autoritățile. În luna iunie, Consiliul Federației – camera superioară a parlamentului rus – a aprobat o lege care unifică funcționarea serviciilor naționale digitale.

Astfel, platforma MAX este gândită să unească o aplicație de mesagerie cu accesul la servicii publice și comerciale, baze de date și acte, inclusiv servicii bancare.