Europa Liberă Moldova

17/08/2025

Poliția spune că a reținut 69 de oameni veniți la Gara Chișinău sâmbătă, 16 august, pentru a participa la o manifestație antiguvernamentală anunțată de condamnatul fugar Ilan Șor, care le-a promis recompense. Autoritățile i-au avertizat în avans că protestul este ilegal și că riscă sancțiuni.

Inspectoratul General de Poliție au făcut duminică bilanțul protestului din ajun care a adunat zeci de persoane în perimetrul gării feroviare din Chișinău. De fapt, poliția spune - în postări pe rețelele sociale - că manifestația nici n-ar fi avut loc și că „organizația criminală Șor” doar „a încercat, de mai multe ori pe parcursul zilei, să organizeze un protest neautorizat”.

„Chiar dacă s-a adunat un flux mic de persoane dezorientate, acestea au încercat mai multe provocări în adresa instituțiilor de drept, dar și a simplilor cetățeni”, spune poliția.

Potrivit IGP, manifestanții au încercat să blocheze benzile de circulație, au consumat alcool în spații publice și au implicat minori în acțiunile desfășurate, încălcând astfel legislația. De asemenea, poliția a documentat un caz de distrugere a geamului unei mașini de serviciu și de transportare a materialelor electorale fără acte de proveniență.
În total, pe parcursul zilei de sâmbătă au fost întocmite aproximativ 150 de procese-verbale privind contravenții. Totodată, oamenii legii au ridicat 76 de corturi, 4 saci de dormit și o saltea gonflabilă.
Detalii: https://moldova.europalibera.org/a/circa-70-de-manifestanti-veniti-la-gara-la-indemnul-lui-sor-au-fost-retinuti-de-politie/33505578.html

17/08/2025

Uniunea Națională a Jurnaliștilor din Ucraina (UNJU) și Federația Internațională a Jurnaliștilor au calculat că, de la începutul agresiunii la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, au murit cel puțin 127 de jurnaliști ucraineni, dintre care 18 și-au pierdut viața în timp ce își exercitau atribuțiile profesionale. Zece ziariști din lista UNJU figurează ca victime civile. Alți 99 de reprezentanți ai presei au murit în lupte fiind mobilizați în Forțele de Apărare ale Ucrainei.

Jurnaliștii proiectului „Știri din regiunea Azov” al Serviciului ucrainean al Europei Libere au realizat un material în care relatează ce se știe despre jurnaliștii din teritoriile ocupate din sud aflați în captivitate rusească și ce face comunitatea profesională pentru a-și elibera colegii.

Lina Kușci, prim-secretar la UNJU, spune că uniunea a întocmit și o listă a jurnaliștilor pe care Rusia îi ține ca ostatici civili. „Conform datelor noastre, în prezent, în captivitate rusească se află 30 de jurnaliști ucraineni. Dintre aceștia, 16 au fost reținuți ilegal sau răpiți după 24 februarie 2022. 12 dintre ei - din teritoriile recent ocupate din regiunile Zaporojie și Herson, iar patru – din Crimeea”, a spus ea.

Mai multe detalii: https://moldova.europalibera.org/a/torturi-zilnice-ce-se-stie-despre-jurnalistii-ucraineni-aflati-in-prizonierat-rusesc/33501001.html

17/08/2025

Noii judecători constituționali, numiți pentru șase ani, au depus jurământul pe 17 august, în ședința specială a Parlamentului, aplaudați de deputații PAS și huiduiți de cei din opoziție, în timp ce afară protestau reprezentanții Blocului Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei.

Parlamentul R. Moldova, a cărui mandat a expirat, s-a întrunit pentru 15 minute în ședință specială doar pentru ceremonia de depunere a jurământului de către cei cinci judecători noi numiți la Curtea Constituțională. Pentru că legea o cere, la ședință a fost prezentă și șefa statului, Maia Sandu, precum și membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe rând, judecătorii constituționali Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc au ieșit la tribuna centrală și și-au rostit jurămintele, fiind bruiați de scandările opoziției parlamentare.

Deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și foștii membri ai Partidului Șor, declarat neconstituțional, au strigat: „Rușine”, „Demisia”, „Uzurpatorii”, în timp ce parlamentarii PAS i-au aplaudat pe judecători.

Fără discursuri, fără luări de cuvânt și fără alte subiecte pe agendă, ședința a fost declarată închisă de către președintele Legislativului Igor Grosu imediat după încheierea ceremoniei.

Curtea Constituțională este compusă din șase judecători, care sunt numiți pe un termen de 6 ani: câte doi – de Guvern, Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Mandatele a cinci judecători din vechea componență a Curții au expirat pe 16 august 2025. Cea de-a șasea – Viorica Puică – a fost numită de CSM în 2023. Noile mandate au început în momentul depunerii jurământului.

Liuba Șova, Nicolae Roșca și Domnica Manole au mai fost judecători constituționali, în timp ce fostul ministru al justiției, Sergiu Litvinenco, și judecătorul Ion Malanciuc se află la primul mandat la Curtea Constituțională.

👉 Detalii, în primul comentariu.

17/08/2025

„Ucraina e țara visurilor pentru mine”, spune japonezul Takashi Hirano, care locuiește aici de 16 ani.

Este redactor al versiunii japoneze a site-ului agenției „Ukrinform”, iar anterior a lucrat la Ambasada Japoniei de la Kiev și a predat limba japoneză la Universitatea „Ivano Franko” din Lviv.

„Ucraina e țara visurilor pentru mine”, spune japonezul Takashi Hirano, care locuiește aici de 16 ani. Este redactor al versiunii japoneze a site-ului agenției „Ukrinform”, iar anterior a lucrat la Ambasada Japoniei de la Kiev și a predat limba japoneză la Universitatea „Ivano Franko....

17/08/2025

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat câștiguri pe frontul de est împotriva forțelor ruse, în timp ce ambele părți încearcă să obțină avantaje militare înaintea întâlnirii planificate pe 18 august a lui Zelenski cu președintele Donald Trump, la Casa Albă.

Acest lucru survine după ce Trump, pe 16 august, a renunțat la cererea sa pentru o încetare imediată a focului și a declarat că părțile ar trebui să negocieze în schimb un acord de pace complet – o schimbare majoră față de politica sa de până acum și contrară dorințelor Kievului și ale aliaților europeni pentru un armistițiu rapid.

Armata ucraineană a anunțat pe 16 august că a împins trupele ruse înapoi cu aproximativ 2 kilometri pe anumite sectoare ale liniei frontului, în apropierea orașului nord-estic Sumî, unde trupele Kremlinului lansaseră o ofensivă recentă pentru a cuceri mai mult teritoriu de la ucrainenii slab înarmați și depășiți numeric.

„Soldații ucraineni continuă acțiunile de luptă active pentru a distruge inamicul și a elibera localitățile noastre”, a raportat Statul Major General al Ucrainei pe Telegram. „Avansul unităților ucrainene variază între 1 și 2,5 kilometri.”

„În special, acțiuni active au loc în zonele Oleksiivka și Iunakivka din regiunea Sumî”, se mai spune în postare.

Afirmațiile de pe câmpul de luptă nu au putut fi confirmate imediat.

Zelenski a spus însă că nu se așteaptă la o reducere a ofensivei ruse, întrucât Kremlinul caută, de asemenea, avantaje în contextul activității diplomatice globale menite să pună capăt războiului total declanșat prin invazia rusă din februarie 2022.

„Pe baza situației politice și diplomatice din jurul Ucrainei și cunoscând intențiile malefice ale Rusiei, prezicem că armata rusă ar putea încerca să intensifice presiunea și loviturile asupra pozițiilor ucrainene în zilele următoare, pentru a crea circumstanțe politice mai favorabile negocierilor cu actorii globali”, a scris Zelenski pe Telegram.

„Desigur, vom contracara – dacă este necesar, chiar și asimetric. Am cerut comandantului suprem al Ucrainei să comunice cu comandanții de luptă că Ucraina are nevoie de poziții solide și de o opoziție cu adevărat tangibilă în fața inamicului”, a adăugat el.

17/08/2025

Ponderea populației tinere în R. Moldova continuă să scadă, în timp ce procentul vârstnicilor în structura totală a populației crește, arată statisticile oficiale. Fenomenul este cauzat de reducerea natalității, sporirea speranței de viață și migrației. Experții spun că tendința se va menține.

Un raport pentru anul 2024, publicat acum de Biroul Național de Statistică (BNS), arată că numărul tinerilor în R. Moldova este de 544 de mii, ceea ce reprezintă 22,8% din populația totală de 2,4 milioane din țară.

BNS include în categoria „Tineri” persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-34 de ani. Peste 51% din acest segment de vârstă sunt persoane de s*x feminin. Datele arată că numărul tinerilor a scăzut cu 24 de mii față de anul 2023, când însumau 23,4% din totalul populației.

Mai multe detalii, aici 👇👇👇

Ponderea populației tinere în R. Moldova continuă să scadă, în timp ce procentul vârstnicilor în structura totală a populației crește, arată statisticile oficiale. Fenomenul este cauzat de reducerea natalității, sporirea speranței de viață și migrației. Experții spun că tendinț...

16/08/2025

Simpatizanții lui Ilan Șor s-au adunat pe 16 august la gara feroviară din Chișinău, începând un nou sezon de demonstrații antiguvernamentale, în urma promisiunii oligarhul fugar, care se ascunde la Moscova, că îi va plăti. În dimineața zilei, poliția a ridicat câteva corturi ale manifestanților de pe peron. Poliția spune că demonstrațiile amenință securitatea națională înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie, iar protestatarii plătiți vor primi amenzi usturătoare.

16/08/2025

Într-o perioadă când se vorbește tot mai des despre criza democrației reprezentative, aceea cu partide și parlament, apar tot felul de idei novatoare despre cm am putea ieși din impas. Un filosof polonez, Jan Sowa, sugerează revenirea la o practică din zorii grecești ai democrației.

16/08/2025

Apa și nisipul lacurilor din municipiul Chișinău sunt contaminate cu microbacterii care pot provoca diverse boli, avertizează specialiștii. Ei recomandă să utilizezi doar dușurile de pe plaje sau să mergi la piscine și bazine de înot special amenajate.

Tudor Puiu, medic igienist la Centrul de Sănătate Publică Chișinău, spune că toate lacurile din cele patru parcuri mari din Chișinău – Valea Morilor, Valea Trandafirilor, La Izvor și Râșcani – nu au statut de bazine acvatice, astfel că autoritățile nu au obligația să le amenajeze corespunzător.

„Lacurile ca zone de agrement trebuie să se alimenteze din izvoare, dar în realitate ele se acumulează din apele meteorice, ape rezultate din ploi sau zăpadă, și nu sunt protejate de poluarea din exterior. Ele nu au fost curățate de mai bine de 25 de ani de nămol. În unele lacuri, stratul de nămol este mai gros decât cel de apă”, explică medicul.

Potrivit lui, la temperaturi înalte, în nămolul din lacuri are loc procesul de fermentare, care duce la micșorarea concentrației de oxigen dizolvant în apă. „În această situație, toate animalele din apă se sufocă, pentru că nu au aer”, adaugă Tudor Puiu.

Lunar, din lacurile din municipiul Chișinău sunt preluate probe de laborator. La ultima prelevare au fost depistați helminți în nisipul de pe plajă, bacterii coliforme, Escherichia coli și vibrionul holeriform, asemănător holerei, care poate provoca boli diareice acute.

Detalii, aici: https://moldova.europalibera.org/a/la-ce-riscuri-te-expui-daca-te-scalzi-in-lacurile-din-chisinau/33503151.html

16/08/2025

Grecia a refuzat în trecut, prin decizii ale Ministerului Justiției, să extrădeze persoane căutate de alte țări, dar un refuz sau o amânare într-un caz ca al lui Vladimir Plahotniuc ar fi cu totul neobișnuit, crede avocatul grec, Ilias Anagnostopoulos, expert în probleme de extrădare.

Profesor de drept penal și procedură penală la Universitatea Națională din Atena, el a vorbit Europei Libere într-un interviu după ce o instanță de la Atena s-a pronunțat pentru extrădarea oligarhului moldovean reținut pe 22 iulie în capitala elenă. Expertul a explicat ce urmează, cât poate dura procedura de extrădare și în ce situații a refuzat Grecia extrădări în trecut.

Grecia a refuzat în trecut, prin decizii ale Ministerului Justiției, să extrădeze persoane căutate de alte țări, dar un refuz sau o amânare într-un caz ca al lui Vladimir Plahotniuc ar fi cu totul neobișnuit, crede avocatul grec, Ilias Anagnostopoulos, expert în probleme de extrădare.

16/08/2025

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că va merge luni la Washigton pentru a discuta cu președintele SUA, Donald Trump, despre pașii următori în încercarea de a pune capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în urmă cu peste trei ani.

Vezi detalii: https://moldova.europalibera.org/a/zelenski-va-merge-la-washington-luni-iar-rusii-se-declara-victoriosi-la-summitul-cu-sua-din-alaska-/33504814.html

16/08/2025

Întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin s-a încheiat în Alaska fără pași clari spre o încetare a focului în Ucraina.Un observator politic a declarat că summitul a fost mai degrabă în avantajul lui Putin. (RFE/RL, Reuters, AP)