21/11/2025
„Noi, aici, în Ucraina, înțelegem perfect că nimeni nu ne va apăra teritoriul în locul nostru. Suntem parte a Europei, indiferent ce cred politicienii Germaniei, Franței sau Americii, îmi spunea Sergiu Jadan la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, pentru ca războiul începuse de câțiva ani. De atunci, Serhii e în Harkiv, nu-mi pot imagina cm a citit planul de pace prin care ucrainenilor li se cere să valideze cerințele maximale ale agresorului. Fotografia asta mi—a trimis-o el, el e cel din mijloc.
🔺Liderii occidentali au demonstrat în mod repetat că diplomația și câștigul financiar pot deveni ușor priorități pentru ei.Politica este o afacere destul de murdară, ne-a învățat să nu ne bazăm pe declarațiile și preocupările politicienilor occidentali.
În iarna lui 2014, Ucraina și-a ales direcția de dezvoltare geopolitică, noi suntem parte a Europei, indiferent de ce cred politicienii Germaniei, Franței sau Americii.
🔺noi, aici în Ucraina, înțelegem perfect că nimeni nu ne va apăra teritoriul în locul nostru, așadar că ne putem baza doar pe noi înșine. De fapt, nu pot decât să repet - suntem pregătiți pentru orice se poate întâmpla
Lucrurile nu au început cu Ucraina, ci au început încă în anii 1990. E interesant de văzut cm se transpune în plan cultural acest revanşism. În Rusia, încă din anii 1990 s-a născut această cultură a revanşei. Am putea să o numim, dacă vreţi, cultura noului imperialism. Ca să punem în balanţă, extrema cealaltă este liberalismul, acel liberalism care îşi are originile în perestroika şi Glasnost şi care, imediat după destrămarea U.R.S.S., a fost mainstream o bună bucată de vreme. Putem să spunem că deja în anii 2000, revanşismul a învins, inclusiv în plan cultural. Rusia şi-a creat o nouă faţă, şi în teatru, în cinematografie. Au fost simulacre care au răspuns cumva unui sentiment de disconfort, unui vid pe care l-au umplut cu această nouă cultură: ”Pe noi ne-au nedreptăţit, ni s-a luat Crimeea, ni s-a luat Caucazul şi zona Baltică şi trebuie să le recuperăm”.
*** Serhii Jadan este un veteran al EuroMaidanului, a participat activ la proteste. A scris despre oraşul post-sovietic al anilor 1990, a ţinut un Jurnal al războiului de gherilă din Lugansk, a scris versuri pentru trupe rock, ba chiar cântă într-o astfel de trupă, Sobaki v Kosmosi. New Yorker l-a numit ”bardul Ucrainei de Est”.
Noua cultură a Rusiei, spunea Serhii Jadan într-un interviu pe care mi l-a acordat în primii ani ai războiului, este una a revanşismului, născut după Războiul Rece, iar singura alegere a Ucrainei rămâne cea dintre ”tancul rusesc şi Uniunea Europeană”.”
Magda Grădinaru
