Europinii podcast

Europinii podcast Aveți curajul și mândria să fiți cine sunteți. Și puterea să nu renunțați. Să ne auzim de bine!

Guvernul Republicii Moldova a impus pentru prima dată sancțiuni interne împotriva a 21 de persoane, inclusiv Ilan Șor, M...
16/06/2025

Guvernul Republicii Moldova a impus pentru prima dată sancțiuni interne împotriva a 21 de persoane, inclusiv Ilan Șor, Marina Tauber și Vlad Plahotniuc. Măsurile au fost luate în conformitate cu decizia Consiliului Interdepartamental de Supraveghere condus de Dorin Recean.

Printre persoanele care au fost, de asemenea, supuse restricțiilor se numără: Gheorghe Cavcaliuc, Andronachi Vladimir, Platon Veaceslav, Botnari Constantin, Kalinin Alexandr (cetățenie retrasă), Caramalac Grigore, Chiril Guzun, Arina Corșicova, Dumitru Chitoroagă, Maria Albot, Victor Petrov, Evghenia Guțul, Iurii Cuznețov, Nelli Parutenco, Ilia Uzun, Mihail Vlah, Anatolii Prizenko, Parasca Natalia.
Șeful Guvernului a relatat și despre unele rezultate ale deciziilor Serviciului Fiscal:

Vladimir Plahotniuc are 11 conturi bancare blocate și 100% din capitalul autorizat al General Media Group.
Ilan Șor deține 9 conturi, 1 tranzacție de plată, precum și active controlate prin intermediul unor persoane de fațadă într-o serie de persoane juridice - SRL „DFM”, „ADORLAND”, „AEROFOOD”, „AVANTAGE”, „DFI”, „DFN”, „DUFREMOL”, „MAGAZINE SOCIALE”, precum și 3 spații, 1 teren, 2 clădiri și 2 autoturisme au fost sancționate.

Marina Tauber a blocat 64.860 de acțiuni ale Unibank AO (valoare nominală a unei acțiuni - 200 lei), 8 conturi bancare, 2 spații și alte active în valoare de peste 8 mii de lei.
Vladimir Andronachi deține 9 conturi bancare, acțiuni în valoare de 8.258,96 lei, precum și 48% din capitalul autorizat al SRL „Luminare”.

Autoritățile de la Tiraspol au impus o interdicție asupra exportului de resurse energetice din regiune: cărbune, turbă, ...
11/06/2025

Autoritățile de la Tiraspol au impus o interdicție asupra exportului de resurse energetice din regiune: cărbune, turbă, lemn, lemn de foc și chiar rumeguș. Decizia vine într-un moment în care liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, avertizează public asupra unei „deteriorări a situației energetice” din cauza dificultăților în aprovizionarea cu gaze naturale.

Este o măsură cu impact economic intern, dar și cu valoare simbolică: semnalul unei regiuni închise în sine, în care vulnerabilitatea devine politică oficială.

Potrivit lui Alexandru Slusari, membru al Consiliului de Administrație al SA „Energocom”, Rusia a redus semnificativ livrările de gaze către Transnistria. În consecință, multe fabrici din regiune au fost nevoite să-și suspende activitatea, iar angajații au fost trimiși în șomaj tehnic, cel puțin până la sfârșitul săptămânii.

Această dinamică nu poate fi analizată izolat. Potrivit expertului Andrei Curăraru, din cadrul proiectului WatchDog, restricțiile impuse de Moscova sunt parte a unei strategii mai largi: crearea de presiuni economice și sociale în stânga Nistrului, cu scopul de a proiecta imaginea unui guvern de la Chișinău incapabil să gestioneze crize. Momentul nu este întâmplător – Republica Moldova se apropie de alegeri parlamentare, iar destabilizarea din proximitate are, cel mai adesea, o adresă clară.

Transnistria, în acest context, joacă un rol cunoscut. Este un instrument al influenței regionale rusești, nu o entitate autonomă în luarea deciziilor strategice. Blocajele de energie, suspendarea exporturilor sau colapsul activității industriale din regiune nu sunt doar efecte ale unei crize, ci și un limbaj – prin care Moscova comunică Chișinăului, Bruxellesului și Washingtonului că spațiul post-sovietic rămâne deschis manipulării.

Criza de la Tiraspol nu este doar economică. Este una de logică politică într-un teritoriu care supraviețuiește prin conflictul înghețat. Iar când gazul se oprește, ce rămâne este adevărata arhitectură a regiunii: o structură de dependențe, iluzii și presiuni menite să submineze din umbră stabilitatea Moldovei.

Experții Watchdog au publicat un studiu în care au afirmat că Kremlinul a creat o rețea de 2.100 de conturi de Facebook ...
03/06/2025

Experții Watchdog au publicat un studiu în care au afirmat că Kremlinul a creat o rețea de 2.100 de conturi de Facebook menite să influențeze discursul public din Moldova și din alte țări europene. Printre conturile identificate, 146 sunt asociate cu Ilan Șor și sunt folosite pentru publicitate politică, alte 315 pagini sunt în regim «stand-by».

Potrivit analiștilor, Ilan Shor a cheltuit aproape jumătate de milion de euro din octombrie 2022 până în septembrie 2024 pentru promovarea a 1.407 publicații politice pe rețeaua de socializare. Pe lângă Moldova, rețeaua a fost utilizată și în cel puțin 16 țări ale UE.
Întreaga rețea de pagini a fost probabil creată automat, folosind mai multe cuvinte cheie și expresii. Experții subliniază că există zeci de pagini cu aceleași nume pe rețea, deși regulile META exclud existența a două sau mai multe profiluri cu același nume. În plus, paginile conțin fotografii ale tinerilor preluate ilegal de pe site-uri de dating și chat-uri video.

Watchdog.md a anunțat că va notifica oficial META despre rețeaua descoperită, astfel încât să poată lua măsurile corespunzătoare pentru blocarea paginilor, deoarece acestea sunt utilizate de persoane care au fost sancționate de SUA pentru destabilizarea situației din Moldova (Ilan Șor).

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, peste 20.000 de copii ucraineni au fost luați din teritoriile ocupate și duș...
01/06/2025

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, peste 20.000 de copii ucraineni au fost luați din teritoriile ocupate și duși în Rusia sau Belarus. Aceștia au fost separați de părinții lor, mutați dintr-un loc în altul, forțați să își uite numele și să renunțe la identitatea lor.

Mulți dintre acești copii au fost supuși unui proces de „rusificare”: li s-au schimbat numele, li s-a acordat cetățenie rusă și au fost plasați în familii adoptive. Unii au fost trimiși în tabere de reeducare, unde li s-a interzis să vorbească limba ucraineană și au fost obligați să accepte o cultură și o identitate străină. În unele cazuri, au fost chiar antrenați pentru activități militare.

Această realitate a fost confirmată de organizații internaționale și a determinat Curtea Penală Internațională să emită mandate de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin și pentru Maria Lvova-Belova, comisarul pentru drepturile copilului din Rusia.

Dincolo de statistici, sunt povești de viață care dor.

📍Bogdan Yermokhin, un adolescent de 16 ani, își pierduse ambii părinți înainte de război. A fost deportat și ținut în captivitate, forțat să accepte un nou nume și o nouă viață. „Ne-au tratat ca pe niște saci de cartofi, mutându-ne fără să ne ceară consimțământul. Primele luni au fost neclare. Înțelegeam doar că va trebui să ies de acolo. Era multă moarte și o mulțime de cadavre”, a povestit Bogdan.

📍Illia Matviienko, un băiat de 11 ani, a fost deportat după ce și-a pierdut mama în bombardamentele din Mariupol. A fost dus departe, într-un loc necunoscut, unde i s-a spus că Ucraina l-a abandonat. În fiecare noapte își șoptea în gând numele bunicii. Până într-o zi, când aceasta l-a găsit și l-a adus acasă.

Până acum, doar aproximativ 400 de copii au fost repatriați în Ucraina, datorită eforturilor neobosite ale autorităților și organizațiilor umanitare. Însă pentru mii de alți copii, întoarcerea rămâne doar un vis.

Acești copii nu cer compasiune. Nu vor să fie priviți ca victime. Dar au nevoie să fie amintiți. Au nevoie ca poveștile lor să fie rostite.

Pentru fiecare copil care încă așteaptă să-și regăsească familia, să lăsăm un gând.

Pentru fiecare copil care încă așteaptă, să nu-i uităm.

Pentru că din 2022, copiii care se nasc în Ucraina nu știu ce înseamnă un cer senin. Nu știu ce înseamnă pace.

📍Astăzi, noul președinte al României, Nicușor Dan, a depus jurământul și a intrat oficial în funcție. Vladislav Kulminsk...
29/05/2025

📍Astăzi, noul președinte al României, Nicușor Dan, a depus jurământul și a intrat oficial în funcție. Vladislav Kulminski, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), consideră că victoria forțelor pro-occidentale în alegerile din România este un semnal pozitiv pentru Moldova și pentru partidul de guvernământ.

📍În opinia sa, acest lucru consolidează poziția Chișinăului pe calea integrării europene și crește șansele PAS de a avea un rezultat pozitiv în alegerile parlamentare. Expertul a subliniat că Moldova nu are încă o alternativă clară la parcursul european. Sprijinul României, mai ales în ajunul alegerilor, este crucial. Dacă Bucureștiul ar adopta o poziție opusă, ar putea slăbi semnificativ forțele pro-europene.

📍„Ca să fiu sincer, încă nu am văzut nicio propunere alternativă pentru integrarea europeană. Dacă România ar spune brusc că Moldova nu are ce căuta în UE și ar împiedica apropierea sa de Uniune, ar fi o problemă serioasă - mai ales cu trei luni înainte de alegeri”, a spus el.Kulminski și-a exprimat încrederea că România va susține activ aspirațiile Republicii Moldova de aderare la UE și va depune eforturi pentru accelerarea procesului de integrare până în 2028-2029.

Republica Moldova alege să taie o sforicică a marionetei: denunțarea acordului cultural cu RusiaÎntr-un gest care nu are...
27/05/2025

Republica Moldova alege să taie o sforicică a marionetei: denunțarea acordului cultural cu Rusia

Într-un gest care nu are nevoie de o orchestră întreagă pentru a-și face simțită disonanța, Republica Moldova a început procesul formal de denunțare a acordului semnat cu Federația Rusă în 1998, care prevedea înființarea și funcționarea centrelor culturale reciproce. E o mișcare care, dincolo de aparențele de politică culturală, taie una dintre nenumăratele sfori prin care Moscova își infiltrează mesajele, valorile și – mai subtil – agenții în teritoriile pe care le consideră „aproape-străine”.

Inițiativa a venit dinspre Ministerul Culturii, care, într-un limbaj mai diplomatic decât situația o cere, a invocat „tensiunile geopolitice” și „riscurile de dezinformare”. Tradus din limba birocratică în cea reală, aceste centre culturale au devenit, de facto, avanposturi ale unei propagande tot mai agresive, susținute de serviciile secrete rusești. Moldova, lipsită de propriul centru cultural în Rusia – o anomalie care subminează ideea de „reciprocitate culturală” – s-a trezit într-un dans în care doar unul dintre parteneri își joacă pașii.

Decizia are o greutate simbolică. Nu doar că marchează o etapă în distanțarea Moldovei de rețelele CSI, acele structuri „de integrare” care au început să se destrame odată cu invazia Rusiei în Ucraina, dar aruncă și o lumină cruntă asupra felului în care cultura a fost transformată într-un vehicul de soft power otrăvit.

Centrele culturale rusești au fost închise în mai multe state din Uniunea Europeană, iar Moldova – mereu prinsă între tentația de a rămâne neutră și realitatea presiunilor externe – pare să înțeleagă acum că neutralitatea culturală e, de fapt, o capcană.

Parlamentul urmează să ia decizia finală, dar mișcarea e mai mult decât o simplă bifă legislativă. E un semnal – nu atât către Moscova, care cunoaște deja mecanismul, cât către propriii cetățeni și către comunitatea internațională: că Republica Moldova, mică și vulnerabilă, alege să nu mai danseze în ritmul cântecelor șoptite de la Kremlin.

📍Din a doua jumătate a anului 2024 până în primul trimestru al anului 2025, antreprenorii din Moldova au contractat un n...
25/05/2025

📍Din a doua jumătate a anului 2024 până în primul trimestru al anului 2025, antreprenorii din Moldova au contractat un număr record de credite - aproape 50 de miliarde de lei. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul, acesta este cel mai mare volum de împrumuturi din istoria țării. Deși ritmul de creditare a încetinit ușor în primul trimestru din 2025, datoria totală la bănci a crescut cu 4,1 miliarde de lei și a depășit pentru prima dată pragul de 50 de miliarde.

📍Analistul consideră că acest lucru indică o redresare a economiei, deoarece creșterea creditării este însoțită de o scădere a depozitelor companiilor, ceea ce înseamnă că acestea au început să investească mai mult în dezvoltare. El a subliniat, de asemenea, că activitatea crescută a băncilor în materie de creditare este un semnal pozitiv pentru economie.

📍Potrivit expertului, dinamica actuală reflectă o creștere a producției industriale și agricole, precum și o creștere economică generală. Dacă tendința se menține, al doilea trimestru al anului 2025 ar putea stabili un nou record pentru creditare. „Acesta este un semnal pozitiv”, spune Ioniță.

📍Procuratura Anticorupție investighează construcția liniei de înaltă tensiune Vulcănești - Chișinău, care este strategic...
24/05/2025

📍Procuratura Anticorupție investighează construcția liniei de înaltă tensiune Vulcănești - Chișinău, care este strategică pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Ancheta a fost inițiată de procuratură din cauza suspiciunilor de favorizare a unei companii, deși niciun ofertant nu a depus o plângere oficială.

📍Potrivit procurorului-șef adjunct Octavian Iachimovschi, ancheta este în desfășurare din 2022 și vizează peste 10 000 de documente care necesită examinare și traducere. În ciuda investigației, construcția poate continua atâta timp cât respectă planurile guvernului.

📍Proiectul este considerat esențial pentru reducerea dependenței țării de energia rusească, deoarece se preconizează că va furniza 50% din necesarul de energie electrică al Moldovei. Inițial, era programat să fie finalizat în 2024, dar termenul a fost amânat pentru 2026, deși autoritățile promit să îl lanseze până în decembrie 2025. Linia este concepută pentru a reduce dependența de centrala electrică Cuciurgan din Transnistria, controlată de Rusia, însă proiectul este finalizat doar în proporție de 49% la începutul.

📍Moldova a aderat oficial la Rezerva Europeană de Securitate Cibernetică în cadrul programului Europa Digitală, obținând...
24/05/2025

📍Moldova a aderat oficial la Rezerva Europeană de Securitate Cibernetică în cadrul programului Europa Digitală, obținând acces la un mecanism de răspuns rapid în cazul atacurilor cibernetice. Acordul a fost semnat la Bruxelles de ministrul Economiei și Digitalizării, Doina Nistor, și de reprezentantul Comisiei Europene, Roberto Viola. Acesta prevede asistența echipelor europene specializate în ceea ce privește sprijinul tehnic, gestionarea crizelor, precum și furnizarea de echipamente și licențe.

📍Acest pas adâncește cooperarea Moldovei cu UE în domeniul securității cibernetice și apropie țara de integrarea practică în structurile digitale europene. În plus, Bruxelles-ul discută posibilitatea ca Moldova să adere la zona Roaming at Home până în ianuarie 2026, ceea ce le va permite cetățenilor să beneficieze de aceleași tarife de telefonie mobilă în UE.

📍În același timp, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a confirmat că Moldova și Ucraina sunt gata să înceapă negocierile cu privire la primul cluster de aderare la UE - valorile fundamentale. Se așteaptă ca toate sesiunile de screening să fie finalizate până în toamnă, ceea ce va apropia începerea negocierilor oficiale privind aderarea celor două țări.

Address

Riscani

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Europinii podcast posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share