HORA in America

07/07/2025

🇺🇸 Ambasada Statelor Unite la 🇲🇩 Chișinău a anunțat pe pagina sa de Facebook că solicitanții vor trebui să-și menționeze în cererea de viză „toate numele de utilizator sau pseudonimele de pe rețelele de socializare pe fiecare platformă pe care au folosit-o în ultimii 5 ani”.

• În postarea din 7 iulie, se mai spune că „omiterea informațiilor de pe rețelele de socializare ar putea duce la refuzul vizei și la ineligibilitatea pentru vize ulterioare”. Anterior, ambasada a emis un anunț similar, care viza doar solicitanții de vize temporare.

• La modul practic, asta înseamnă că toți solicitanții de vize, vor trebui să-și seteze profilele de pe rețele pe modul „public”, pentru a permite autorităților americane accesul complet la activitatea lor online.

• Europa Liberă a solicitat detalii ambasadei SUA de la Chișinău, urmând să le publice de îndată ce vor sosi.

• Postarea referitoare la activitatea pe rețelele sociale a solicitanților de viză vine după o perioadă în care ambasadele SUA din lumea întreagă și-au suspendat procesul de interviuri de viză pentru a introduce noi cerințe, în linie cu politica mai strictă în domeniul imigrației promovată de administrația președintelui republican Donald Trump.

• Noua politică, anunțată de Departamentul de Stat pe 18 iunie, are ca scop identificarea oricăror „semne de ostilitate” față de cetățenii, instituțiile sau valorile SUA, precum și detectarea eventualelor legături cu terorismul sau antisemitismul.

• Presa americană a scris că măsura îi vizează în special pe studenții cu simpatii pro-palestiniene și vine în contextul unei ample ofensive a administrației Trump asupra mai multor universități americane, printre care și Harvard, acuzate că nu au făcut destul pentru a-i proteja pe studenții evrei.

• Potrivit unei note interne a Departamentului de Stat, citată de Politico, măsura se va aplica pentru toți solicitanții de vize. Verificarea prezenței online a acestora nu se va limita doar la rețelele de socializare, ci inclusiv căutări în baze de date sau pe alte pagini web.

06/07/2025

Imigrația, conflictele identitare, absurditatea socială și moștenirea est-europeană au fost subiectele care au preocupat-o și au devenit teme abordate în show-urile Valeriei Vulpe.

Valeria Vulpe este o tânără comediană originară din Chișinău, care face umor pentru străini. Actualmente este stabilită în Statele Unite ale Americii, evoluând deja cu scenete umoristice pe scene mici și mari din SUA și Marea Britanie. Ea a participat și la festivaluri internaționale ...

06/07/2025

Fostul candidat ultranaționalist la președinția României, Călin Georgescu, a fost trimis în judecată miercuri pentru propagandă legionară. După o recentă înăsprire a legii care pedepsește astfel de delicte, el ar putea fi condamnat la maximum cinci ani de închisoare.

Georgescu este acuzat de procurori că în perioada 16 iunie 2020 - 16 mai 2025, cu diferite ocazii, a promovat în public idei, concepții și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, făcând cultul mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război, pe care l-a elogiat prezentându-l ca pe un erou național.

Acuzațiile sunt cuprinse într-un comunicat de presă care - potrivit uzanțelor - nu dă numele persoanei trimise în judecată. Presa de la București l-a identificat imediat, însă, pe fostul candidat la președinția României.

Dosarul trimis miercuri în judecată cuprinde doar infracțiunile legate de promovare legionară. În februarie, procurorii îl puneau sub urmărire penală pe Georgescu pentru șase infracțiuni, inclusiv încercare de răsturnare a ordinii constituționale. Aceste acuzații se află încă în faza anchetei.

Călin Georgescu se află sub control judiciar începând din data de 26 februarie, având mai multe interdicții, printre care să părăsească țara fără încuviințarea autorităților judiciare, și nu are voie să posteze pe rețelele de socializare conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.

Trimiterea în judecată a lui Georgescu a fost criticată miercuri de George Simion, liderul partidului de extremă dreapta AUR, care a spus că arată „fața dictatorială” a „regimului” de la București.

Călin Georgescu, un fost agronom devenit politician, în vârstă de 63 de ani, a șocat România și Europa în toamna anului trecut, când a dat peste cap sondajele de opinie pre-electorale câștigând primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale.

Înaintea turului al doilea, Curtea Constituțională l-a anulat însă pe primul, invocând posibile interferențe rusești în campanie.

Georgescu a eșuat în încercarea de a obține prin instanță dreptul să participe la turul al doilea, la care urma să se confrunte cu progresista Elena Lasconi. Suporterii lui au organizat o vreme proteste de stradă, în special în capitală.

În luna iunie, parlamentul român a înăsprit pedepsele pentru constituirea de organizații de tip fascist, până la zece ani de închisoare, dar și pentru propaganda ideilor de tip legionar. Aceasta pare să fie acuzația principală adusă lui Georgescu, care riscă mai nou cinci ani de închisoare, dacă va fi găsit vinovat.

„Descalificarea” ultranaționalistului român a fost condamnată de personalități de extremă dreapta din Europa, dar și de aripa dură a Partidului Republican din SUA, în frunte cu vicepreședintele american JD Vance.

Într-un discurs fără precedent de critic la adresa unor aliați europeni, la Munchen, în februarie, Vance a criticat țările care „nu respectă voința alegătorilor”, spunând că dacă democrația românească a putut fi deraiată de niște postări pe rețele, atunci nu prea era solidă, de la bun început.

Georgescu, care s-a pronunțat în campanie împotriva ajutorului pentru Ucraina invadată de Rusia, neagă că ar fi fost ajutat de Moscova să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale. Ele s-au repetat în mai, anul acesta, când „moștenitorul” ideologic al lui Georgescu, liderul AUR George Simion, a pierdut la scor, în turul al doilea, în fața progresistului Nicușor Dan, un fost activist și primar al Bucureștiului.

Marea majoritate a românilor din R. Moldova au votat atât la alegerile anulate, cât și la cele repetate, cu candidații pro-europeni, nu cu Georgescu sau cu Simion.
Sursa: Europa Libera

02/07/2025

Comunitatea moldovenilor din Statele Unite este invitată să sărbătorească oficial deschiderea Consulatului General al Republicii Moldova în Chicago printr-un eveniment inedit și plin de energie: „Start Strong with Moldova: Opening Run & Fun”.

Organizat sâmbătă, 12 iulie, la McDowell Grove Forest Preserve din Naperville, acest maraton comunitar promite o dimineață de mișcare, bucurie și solidaritate, marcând un moment istoric pentru diaspora moldovenească din Midwest.

Participanții pot alege între patru curse cu distanțe diferite:

🏁 12 km – start la ora 8:00

🏁 9 km – start la ora 8:20

🏁 6 km – start la ora 8:40

🏁 3 km – start la ora 9:00

Participarea este gratuită, însă locurile sunt limitate la 150 de persoane, iar înregistrarea prealabilă este obligatorie.

Pe lângă cursele de alergare, participanții vor fi întâmpinați la linia de sosire cu muzică moldovenească, gustări și tricouri opționale, într-o atmosferă festivă și prietenoasă. Evenimentul este deschis tuturor – fie că alegi să alergi, să mergi în pas vioi sau doar să susții.

Organizatorii atrag atenția asupra locurilor limitate de parcare (aproximativ 50):
✅ Este recomandată coordonarea pentru carpooling
✅ Se pot folosi și parcările din apropiere (de ex. la Target)
✅ Sosirea din timp este esențială pentru cei care doresc să parcheze în incintă

Acest eveniment simbolizează nu doar deschiderea unei instituții diplomatice, ci și o nouă etapă de conectare și reprezentare a cetățenilor moldoveni în diaspora. Consulatul General al Republicii Moldova la Chicago devine, astfel, un nou punct de sprijin pentru comunitate, consolidând legătura dintre Moldova și cetățenii săi de peste ocean.

💙💛❤️ Hai să alergăm împreună și să sărbătorim acest nou început pentru Moldova în inima Americii! Consulatul General al Republicii Moldova la Chicago

28/06/2025

Curtea Supremă a Statelor Unite a pronunțat vineri o hotărâre istorică, care reduce semnificativ puterea instanțelor federale inferioare de a bloca la nivel național decretele prezidențiale. Decizia vine în contextul unei dispute constituționale majore și ar putea permite punerea în aplicare a unui decret controversat al fostului președinte Donald Trump, care limitează accesul la cetățenie pentru anumiți copii născuți pe teritoriul american.

Hotărârea, adoptată cu o majoritate de 6 la 3 – judecătorii conservatori având avantajul numeric în cadrul instanței supreme –, vizează în mod direct capacitatea judecătorilor federali de a suspenda efectele unor măsuri prezidențiale pe întreg teritoriul Statelor Unite.

În centrul controverselor se află interpretarea celui de-al 14-lea amendament al Constituției SUA, care prevede că „toate persoanele născute sau naturalizate în Statele Unite […] sunt cetățeni ai Statelor Unite”. Timp de peste un secol, acest amendament a fost aplicat uniform, garantând cetățenia tuturor copiilor născuți în SUA, cu excepția celor ai diplomaților străini.

Decretul emis de Donald Trump în timpul mandatului său vizează restrângerea acestui drept, excluzând copiii născuți din părinți care se află în SUA fie ilegal, fie cu statut temporar (de exemplu, deținători de vize de student, muncă sau turist). Deși măsura a fost suspendată de mai multe instanțe federale la scurt timp după semnare, decizia Curții Supreme redeschide drumul pentru aplicarea ei, cel puțin la nivel local sau regional.

„Aceasta este o victorie uriașă pentru poporul american și pentru Constituție”, a declarat fostul președinte Trump, reacționând la hotărâre.

Pe de altă parte, judecătorii liberali ai Curții Supreme au exprimat îngrijorări profunde privind implicațiile pe termen lung. Aceștia avertizează că reducerea capacității instanțelor inferioare de a opri acțiuni executive controversate ar putea afecta grav echilibrul puterilor în stat și drepturile fundamentale ale unor categorii largi de persoane.

Criticii deciziei spun că hotărârea creează un precedent periculos, care slăbește sistemul de control reciproc dintre instituțiile americane și lasă loc unor abuzuri de putere din partea executivului.

Pentru moment, aplicarea efectivă a decretului lui Trump depinde de eventualele noi contestații și de modul în care instanțele locale vor interpreta noile limite impuse. Subiectul rămâne unul de maxim interes într-un an electoral încărcat și tensionat, cu implicații directe asupra comunităților de imigranți din întreaga țară.

20/06/2025

Restaurantul „Noroc” din Sacramento, SUA, fondat de o familie originară din Republica Moldova, a fost inclus în clasamentul 101 Best Restaurants in California, realizat de criticul culinar Bill Addison și publicat în Los Angeles Times.

19/06/2025

România a reluat negocierile cu Statele Unite privind aderarea la programul Visa Waiver, care ar permite cetățenilor români să călătorească în SUA fără viză pentru o perioadă de până la 90 de zile. Ambasadorul Emil Hurezeanu a declarat că „știm care sunt așteptările americane” și că există șanse reale ca până la finalul anului financiar american – adică toamna acestui an – să existe un răspuns clar din partea autorităților americane.

Oficialul român a precizat că în doar câteva zile vor avea loc la Washington D.C. discuții tripartite între reprezentanții României, ai Statelor Unite și ai Uniunii Europene, într-un efort diplomatic coordonat pentru avansarea procesului. Aceste întâlniri sunt considerate esențiale în perspectiva reducerii ratei de refuz a vizelor și consolidării cooperării în domeniul securității și al schimbului de informații.

În contextul în care Bulgaria a anunțat progrese semnificative spre includerea în program, autoritățile de la București sunt optimiste că România va reuși în curând să obțină acest beneficiu important pentru cetățenii săi.

16/06/2025

Trump in a social media posting called on ICE officials “to do all in their power to achieve the very important goal of delivering the single largest Mass Deportation Program in History.”

15/06/2025

13/06/2025

Declarațiile recente ale președintei Republicii Moldova, Maia Sandu și ale premierului Dorin Recean readuc în prim-plan o temere latentă în societatea moldovenească: posibilitatea unei escaladări a prezenței militare ruse în regiunea transnistreană. Contextul geopolitic fragil din Europa de Est, coroborat cu apropierea alegerilor parlamentare din toamna acestui an, sporește îngrijorările legate de o potențială destabilizare a Republicii Moldova, în cazul în care forțele proruse ar obține controlul asupra Parlamentului de la Chișinău.

Avertismentele conducerii de la Chișinău

Președinta Maia Sandu a lansat un semnal de alarmă în legătură cu intențiile Federației Ruse de a influența rezultatul alegerilor și de a aduce la putere o guvernare favorabilă intereselor Kremlinului. Potrivit șefei statului, acest scenariu ar putea deschide calea mobilizării unor noi trupe ruse în stânga Nistrului, consolidând astfel controlul Moscovei asupra regiunii transnistrene.

În același ton, premierul Dorin Recean a estimat că Rusia ar putea disloca aproximativ 10.000 de militari în regiunea transnistreană, dacă la Chișinău ar exista un guvern controlat de forțe proruse. „Este un risc real dacă puterea de la Chișinău va fi sub control rusesc”, a declarat Recean, subliniind caracterul strategic al viitoarelor alegeri.

Implicații geopolitice și de securitate

Un asemenea scenariu ar avea implicații majore pentru stabilitatea regiunii:

1. Amplificarea tensiunilor regionale: O prezență militară rusă sporită în Transnistria ar putea provoca tensiuni suplimentare nu doar în Moldova, ci și în Ucraina vecină, deja angajată într-un conflict deschis cu Rusia. Regiunea transnistreană are o frontieră lungă cu Ucraina, iar militarizarea acesteia ar fi percepută ca o amenințare directă la adresa securității ucrainene.

2. Pierderea controlului asupra regiunii de est: Chișinăul riscă să piardă orice pârghie de influență asupra Transnistriei, ceea ce ar complica procesul de reintegrare teritorială și ar perpetua status quo-ul impus de Rusia încă din anii '90.

3. Blocarea parcursului european al Moldovei: O guvernare prorusească și o eventuală escaladare militară în Transnistria ar putea frâna sau chiar anula procesul de integrare europeană, obiectiv declarat al actualei administrații de la Chișinău.

4. Efecte asupra securității energetice și economice: Într-un climat instabil, Moldova riscă pierderea investițiilor externe, scăderea încrederii partenerilor occidentali și posibile șantaje energetice din partea Rusiei, într-un moment în care Chișinăul încearcă să se desprindă de dependența față de Gazprom.

Alegerile – un punct de cotitură

În acest context, alegerile parlamentare din toamnă capătă o importanță crucială. Ele nu vor decide doar componența viitorului legislativ, ci și orientarea strategică a Republicii Moldova: spre Vest, cu o agendă pro-europeană și democratică, sau spre Est, sub influența tot mai agresivă a Federației Ruse.

Maia Sandu a îndemnat la vigilență și unitate, fără a alimenta panica. „Riscurile pentru țară sunt mari, dar nu vreau să alarmez pe nimeni. Trebuie să fim înțelepți și să ne protejăm resursele”, a spus președinta, sugerând o mobilizare civică și instituțională pentru protejarea democrației și suveranității naționale.

Republica Moldova se află într-un moment de cumpănă. Alegerile din toamnă nu sunt doar un exercițiu democratic, ci o bătălie pentru viitorul geopolitic al țării. Riscul reînnoit de militarizare a regiunii transnistrene, în contextul influenței crescânde a Rusiei, cere o reacție fermă din partea autorităților, societății civile și partenerilor internaționali ai Moldovei. Miza este însăși independența statului moldovean.

12/06/2025

I went to the LA Riots were Anti-ICE protesters have taken over the city... What do you think about these protest?If you enjoyed please like and subscribe to...

12/06/2025

Statele Unite se află în mijlocul unei crize naționale fără precedent. Un val de proteste se extinde rapid, după ce agenția pentru Imigrare și Controlul Vămilor — ICE — a declanșat o serie de raiduri în California, sprijinită de Garda Națională. Raidurile au fost desfășurate fără aprobarea guvernatorului statului, ceea ce a stârnit o undă de șoc în întreaga țară.

In doar câteva ore de la primele acțiuni, peste 150 de persoane au fost arestate. Printre ele — nu doar imigranți fără acte, ci și cetățeni cu statut legal, reținuți pentru simpla participare la proteste pașnice.

În Los Angeles, oraș care găzduiește aproape un milion de imigranți ilegali — adică un sfert din totalul estimat din întreaga țară — atmosfera este explozivă. Străzile sunt pline de oameni furioși, care scandează împotriva abuzurilor autorităților.

Detalii aici https://shorturl.at/YMLSO