Ecopresa

Ecopresa Ecopresa este redacția Asociației Jurnaliștilor de Mediu. Producem materiale pe subiecte de mediu

Suntem în plină iarnă, temperaturile sunt scăzute, iar păsărilor sălbatice le este tot mai greu să găsească hrană. Zăpad...
13/01/2026

Suntem în plină iarnă, temperaturile sunt scăzute, iar păsărilor sălbatice le este tot mai greu să găsească hrană. Zăpada limitează accesul la resurse, dar noi putem ajuta înaripatele să reziste iernii.

Instalarea unei hrănitori și alegerea alimentelor potrivite sunt măsuri simple, dar care vor ajuta foarte mult păsările.

🟢 Specialiștii recomandă ca păsările să fie hrănite cu semințe crude de floarea-soarelui, mei, grâu, ovăz, nuci nesărate sau bucăți de mere. De asemenea, grăsimea animală crudă (fără sare și condimente), pusă în cantități mici, este o sursă valoroasă de energie pe timp de iarnă.

🟢 În același timp, este important să știm ce nu trebuie să oferim păsărilor. Nu oferim pâine, produse de patiserie, alimente sărate, dulciuri, chipsuri sau resturi de mâncare - ele pot afecta grav sănătatea păsărilor sălbatice.

Hrănitoarele trebuie amplasate în locuri sigure, ferite de prădători și curățate periodic pentru a preveni răspândirea bolilor.

Pentru a ne mobiliza, indiferent de vârstă, Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii din Republica Moldova, ne invită să participăm și la un Concurs dedicat protejării păsărilor sălbatice: „Hrănește păsările sălbatice și câștigă premii!”.

Pentru a participa, doritorii trebuie să instaleze o hrănitoare la fereastră, să fotografieze păsările care vin să se hrănească și să expedieze o singură fotografie la adresa de e-mail: [email protected]. Cele mai reușite imagini vor fi premiate.

Concursul se desfășoară până la 28 februarie 2026. Câștigătorii vor fi desemnați în funcție de:
– numărul de aprecieri ale fotografiei (50%);
– calitatea hrănitorii din imagine (50%).

Organizatorii precizează că nu vor fi acceptate fotografii care prezintă hrănitori cu alimente neadecvate, precum pâinea sau produsele procesate.

Ai deja o hrănitoare și hrănești păsările sălbatice? Plasează fotografia în comentarii, ca să ne bucurăm și noi!

sursa foto: Ivan Banu

30/12/2025

Un test de civilizație și bun-simț: focurile de artificii și petardele

Un indicator al bunăstării cândva, astăzi, artificiile sunt mai degrabă un test de bun-simț urban.
În orașele civilizate, artificiile nu mai sunt un „must” - sunt un obicei depășit.

Nu pentru că „nu mai sunt frumoase”, ci pentru că trădează o raportare primitivă la spațiul comun (de petarde nici nu vorbim).

Pentru că adevăratul efect — cel într-adevăr “spectaculos”, începe abia când dispare lumina de pe cer. După ce artificiile se opresc, rămâne haosul - copii mici treziți și speriați, animale îngrozite, păsări moarte, aer încărcat cu particule toxice.

Unii zic că este exagerare, alții nu schimbă nimic pe acest spectacol și poveste. De ce, totuși, până și China, țara care a inventat focurile de artificii, a ajuns să le înlocuiască?

🟢Impact asupra animalelor

Animalele de companie tolerează, în mod obișnuit, sunete de 60–70 dB.
Focurile de artificii produc explozii de 140–170 dB, nivel la care apar durerea și leziunile auditive.

Această diferență provoacă reacții acute - panică, fugă necontrolată, traumatisme. Medicii veterinari raportează anual cazuri de accidente grave și stres sever, inclusiv decese.

De asemenea , în fiecare an sunt raportate sute de păsări moarte după nopțile cu focuri de artificii. Exploziile și luminile declanșează zboruri nocturne haotice - în mediul urban, coliziunile cu clădiri, cabluri și copaci sunt frecvente și fatale.

🔴Potrivit ornitologului Silvia Ursu, păsările se înalţă pe durata focurilor de artificii la altitudini de până la 800 de metri şi rămân acolo, „iar la final, pentru că folosesc pentru aceasta multă energie, cad epuizate, chiar moarte. Sau pot supravieţui, dar mor peste câteva zile”.

🟢Impact asupra aerului

Artificiile eliberează particule fine PM2.5 și PM10 și compuși chimici rezultați din arderea materialelor pirotehnice. După miezul nopții, nivelurile de poluare cresc și pot rămâne ridicate ore sau chiar zile.

Particulele inhalate afectează în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare.

Mai mult, reziduurile pirotehnice (tuburi, cartoane, resturi chimice) rămân în spațiul public și ajung ulterior în sol și în apele de suprafață.

🟢 Se practică peste tot în lume să-ți lansezi propriile focuri de artificii, afară cu prietenii

Mai multe state au ales să interzică sau să limiteze strict folosirea individuală a artificiilor, păstrând doar evenimentele autorizate.

În Japonia, utilizarea de către persoane fizice este sever reglementată și rară, fiind permisă aproape exclusiv în contexte organizate.

În Germania, artificiile sunt permise doar într-un interval foarte scurt, iar utilizarea individuală este interzisă în numeroase zone - în centre urbane dense, cartiere rezidențiale aglomerate, zone istorice, în apropierea spitalelor, azilurilor și grădinilor zoologice. În multe orașe, aceste zone „fără artificii” acoperă suprafețe extinse.

În Olanda, utilizarea individuală a fost interzisă la nivel național în mai mulți ani consecutivi.

În Australia și Canada, persoanele fizice nu pot folosi artificii fără autorizație, fiind permise aproape exclusiv spectacolele organizate.

În China, inclusiv în orașe cu tradiție îndelungată a artificiilor, utilizarea individuală este interzisă sau strict limitată, la fel, din motive de poluare, siguranță publică și sănătate.

🟢Gestionarea artificiilor publice în alte țări

Europa
În mai multe state europene, autoritățile locale limitează sau interzic artificiile zgomotoase și utilizează alternative fără zgomot (spectacole de lumini, drone). În acest cadru se înscriu și deciziile adoptate în România, unde orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Brașov și Ploiești au renunțat la focurile de artificii sau le-au înlocuit cu variante mai blânde față de mediu.

Alte țări
În Japonia, țară binecunoscută pentru comportamentul respectuos (până și telefoanele le țin de regulă pe silențios, să nu deranjeze pe cei din jur), artificiile sunt strict reglementate, iar evenimentele publice sunt concepute pentru a minimiza zgomotul și perturbarea spațiului public.

În Australia și Canada, mai multe orașe folosesc spectacole cu drone sau proiecții de lumină.

China
Deși este țara de origine a artificiilor, China a introdus interdicții și restricții extinse în orașe mari, din motive de poluare, siguranță publică și sănătate.

🟢Un articol pe acest subiect avem și pe site-ul Ecopresa, puteți găsi linkul în primul comentariu.

Cu doar câteva decenii în urmă, Nistrul era un fluviu al sturionilor. Morunul, nisetrul, păstruga și cega urcau sute de ...
29/12/2025

Cu doar câteva decenii în urmă, Nistrul era un fluviu al sturionilor. Morunul, nisetrul, păstruga și cega urcau sute de kilometri pentru a se reproduce pe boiștile naturale ale râului. Astăzi, aceste specii emblematice nu mai apar nici în statistici, nici în rapoartele oficiale – ci doar, sporadic, în plasele braconierilor.

Construcția barajelor de la Dubăsari și Novodnestrovsk a întrerupt definitiv migrația sturionilor din Marea Neagră, blocând accesul spre zonele de reproducere. Deși sunt strict protejați prin Cartea Roșie, convenții internaționale și legislație națională, habitatele critice rămân insuficient ocrotite, iar braconajul continuă să existe „invizibil” în rapoarte, dar real pe teren.

Datele istorice arată capturi de tone în anii ’30–’40. Astăzi, cercetătorii mai semnalează doar exemplare izolate. Morunul, cel mai mare pește de apă dulce din lume, nu mai ajunge la boiști.

Legea a slăbit protecția unor sectoare sensibile ale Nistrului, iar Republica Moldova nu are încă un program național dedicat sturionilor.

Ce am pierdut, ce (mai) putem salva și de ce protecția „pe hârtie” nu este suficientă – citiți articolul complet pe Ecopresa: https://shorturl.at/hGxWS

***
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Un agricultor din Moldova și o echipă de cercetători au testat o soluție care ajută solul să rețină apa și să-și refacă ...
27/12/2025

Un agricultor din Moldova și o echipă de cercetători au testat o soluție care ajută solul să rețină apa și să-și refacă structura: un biosubstrat pe bază de alge și microalge.

🟢Ce face:
– formează în sol o peliculă biologică invizibilă
– ajută pământul să păstreze apa mai mult timp
– susține microorganismele benefice
– nu încarcă solul cu substanțe chimice

🟢Ce arată testele (laborator + câmp):
– primele efecte apar după 3–6 luni
– recoltele au crescut cu 5–10% în primul an
– solul rămâne mai umed și mai stabil

🟢Cât costă:
– aproximativ 162 USD/hectar (60 l/ha)
– efectele pot dura 5–7 ani
– reaplicare, de regulă, la 3 ani

Produsul este testat în ferme-pilot, a fost premiat la Gala Moldova Eco Energetică și se află în proces de certificare ca biofertilizant.

Mai multe detalii, inclusiv cm funcționează și ce spun agricultorii care l-au testat, în articolul complet: https://shorturl.at/uEwuI

Articol de debut semnat de Dumitru Paniş, Ariana Arpenti, Diana Paniș.

***
Articol realizat în cadrul proiectului „Dezbateri Verzi: tinerii în dialog despre viitorul mediului în Republica Moldova”, implementat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu, în parteneriat cu Friedrich Ebert Stiftung Moldova.

Crăciun fericit și un An Nou cu liniște, sens și bucurii împărtășite.La final de an, vrem să vă spunem, simplu și sincer...
24/12/2025

Crăciun fericit și un An Nou cu liniște, sens și bucurii împărtășite.

La final de an, vrem să vă spunem, simplu și sincer: vă mulțumim că ați fost alături de noi.
Că ați citit, ați întrebat, ați criticat, ați distribuit, ați venit la evenimente, ați crezut.

Anul acesta ne-am întâlnit în multe feluri — pe Ecopresa, în pădure, la Festivalul Pădurilor, în comunități, la „Școala Veche – Timpuri Noi”, în proiecte comunitare și educaționale, la dezbateri, în jurul petițiilor și inițiativelor civice, precum și la Universitatea de Stat din Moldova, unde jurnalismul de mediu a fost mai mult decât o disciplină.

Ne dorim ca anul care vine să ne găsească la fel: conectați, curioși, dispuși să construim împreună lucruri care lasă urme bune.

Noi rămânem aici — cu aceleași valori și cu deschiderea de a merge mai departe, pas cu pas, alături de voi.

Șapte localități din raionul Strășeni încearcă ceva ce, de obicei, lipsește când vorbim despre gunoi: un sistem care chi...
24/12/2025

Șapte localități din raionul Strășeni încearcă ceva ce, de obicei, lipsește când vorbim despre gunoi: un sistem care chiar să funcționeze.

Oamenii spun de mult timp că ar sorta deșeurile. Problema e că, în multe sate, nu există pubele, nu există colectare separată și nu e clar unde ajunge gunoiul. Totul se adună în aceleași locuri, iar peisajele care cândva erau curate se schimbă încet.

Rădeni, Greblești, Codreanca, Negrești, Țigănești, Onești și Romănești au decis să încerce o soluție comună: colectare separată de la gospodării, sortare și un punct comun de gestionare a deșeurilor. Inițiativa pornește de la un proiect aplicat deja în 2024, care a arătat că lucrurile se pot schimba atunci când localitățile lucrează împreună.

În raionul Strășeni există 25 de gunoiști, iar impactul lor se vede în sol, în apă și în aer. Autoritățile locale spun că noul sistem ar putea reduce treptat aceste depozite și ar putea schimba felul în care sunt privite deșeurile: nu ca o problemă fără soluție, ci ca ceva ce poate fi gestionat.

Este un exemplu local, dar cu potențial mai larg. Pentru că, de multe ori, problema nu e că oamenii nu vor, ci că nu au cum.

Mai multe detalii despre cm va funcționa sistemul și ce spun locuitorii din satele implicate — în articolul complet: https://shorturl.at/BdjS5

Articol de debut semnat de Eugenia Maros și Daniel Grajdan.

***
Articol realizat în cadrul proiectului „Dezbateri Verzi: tinerii în dialog despre viitorul mediului în Republica Moldova”, implementat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu, în parteneriat cu Friedrich Ebert Stiftung Moldova.

Suntem în toiul pregătirilor de sărbători. Anul trecut am plasat un material de rezonanță și foarte actual. Îl repetăm ș...
24/12/2025

Suntem în toiul pregătirilor de sărbători. Anul trecut am plasat un material de rezonanță și foarte actual. Îl repetăm și sperăm să vă fie de inspirație și ajutor.

————————————-

🟢 Sărbătorile de iarnă aduc multă bucurie în casele oamenilor, dar și tone de decorațiuni din plastic. Și când te gândești că există alternative ecologice care arată mai scump, mai rafinat și cu mai mult gust…

Le găsim în magazine (ce-i drept, de regulă sunt mai scumpe), dar le putem crea chiar acasă, într-o atmosferă caldă de familie, sau pur și simplu din plăcerea să punem suflet în tot ce pregătim pentru sărbători.

Articolul complet îl găsiți pe: https://shorturl.at/md0nM

Brad natural sau artificial? Alegerea pare una de comoditate, dar are consecințe diferite pentru mediu.În Republica Mold...
23/12/2025

Brad natural sau artificial? Alegerea pare una de comoditate, dar are consecințe diferite pentru mediu.

În Republica Moldova, brazii artificiali nu pot fi reciclați, atrage atenția Roman Bahnaru, expert în gestionarea deșeurilor din cadrul organizației e-Circular.org.

„Bradul artificial este fabricat aproape integral din plastic. Mai devreme sau mai târziu, ajunge în mediul înconjurător, unde poate polua solul și apa timp de zeci sau chiar sute de ani. Plasticul se descompune între 20 și 400 de ani, iar structura «frunzulițelor» face reciclarea aproape imposibilă”, explică specialistul.

În schimb, un brad natural, crescut în pepiniere specializate, nu reprezintă o problemă pentru mediu, dacă este utilizat responsabil. Poate fi replantat (dacă este în ghiveci), compostat sau folosit ca lemn de foc, fără a lăsa deșeuri pe termen lung.

Am vorbit cu oameni din Chișinău și raionul Hîncești: unii aleg bradul artificial pentru că este practic, alții rămân fideli bradului natural pentru miros, tradiție și simplitate. Diferența reală apare după sărbători — în ce rămâne în urmă.

Autoritățile recomandă procurarea pomilor doar din surse autorizate. În acest sezon, Moldsilva pune la dispoziție peste 37.000 de pomi de Crăciun crescuți în pepiniere silvice.

Mai multe explicații și opinii, în articolul complet: https://shorturl.at/IQJLC

Articol de debut semnat de Daniela Studentt și Maria Jenaru.

***
Articol realizat în cadrul proiectului „Dezbateri Verzi: tinerii în dialog despre viitorul mediului în Republica Moldova”, implementat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu, în parteneriat cu Friedrich Ebert Stiftung Moldova.

Apa de ploaie ajunge, de regulă, pe drumuri și în șanțuri.În trei localități din raionul Telenești, ea va fi păstrată și...
17/12/2025

Apa de ploaie ajunge, de regulă, pe drumuri și în șanțuri.
În trei localități din raionul Telenești, ea va fi păstrată și folosită.

16 rezervoare pentru colectarea apei de ploaie vor fi instalate în gospodării și instituții publice din localitățile Suhuluceni, Ghermănești și Coropceni (Telenești).

Acestea vor fi utilizate pentru irigarea grădinilor, a spațiilor verzi și pentru activități zilnice.

Instalarea rezervoarelor face parte dintr-un set de măsuri de reducere a presiunii asupra resurselor de apă subterană și de adaptare a comunităților locale la efectele schimbărilor climatice, implementate prin proiectul „Comunități locale reziliente prin soluții bazate pe natură”, derulat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic (AJMTEM).

Lilia Curchi, directoarea executivă a AJMTEM:
„Cu toții știm cât de prețioasă este apa și cât de acută este criza apei, nu doar la nivel local. Vedem acest lucru prin fântânile care seacă și prin iazurile secate. Colectarea apei de ploaie este o măsură de economisire a apei subterane, extrem de valoroase.
Este important să colectăm apa de ploaie în măsura în care putem și să o folosim rațional, contribuind astfel la protejarea resurselor locale de apă.”

Ion Harea, primarul satului Coropceni:
„Ploi puține, apa în fântâni a cam secat peste tot. Nu este o noutate pentru Republica Moldova. Natura ne taxează. Cu ajutorul acestor rezervoare, beneficiarii vor avea avantaje – pentru irigare, udare, spălat și curățenie.”

Iacob Stegărescu, primarul comunei Suhuluceni:
„Beneficiarii au fost selectați în primul rând din rândul instituțiilor de învățământ – grădinița din Ghermănești și Gimnaziul din Suhuluceni – pentru a insufla tinerelor generații respectul față de natură. Ne dorim ca acest proiect să aibă o durabilitate de zeci de ani.”

Lidia Stegărescu, directoarea Gimnaziului Suhuluceni:
„Colectarea apei de ploaie ne va permite să reducem consumul de apă din rețea, să facem economii și să o folosim pentru udarea copăceilor și a florilor plantate în jurul școlii. În plus, va fi și o lecție practică pentru copii despre protejarea resurselor de apă.”

-
Rezervoarele au fost procurate cu sprijinul New Democracy Fund (Danemarca), în cadrul proiectului „Comunități locale reziliente prin soluții bazate pe natură”, implementat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu, în parteneriat cu Centrul de Dezvoltare Comunitară Suhuluceni și primăriile Suhuluceni și Coropceni.

Dorin Poverjuc, noul șef al Inspectoratului pentru Protecția MediuluiGuvernul a aprobat astăzi numirea lui Dorin Poverju...
17/12/2025

Dorin Poverjuc, noul șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului

Guvernul a aprobat astăzi numirea lui Dorin Poverjuc în funcția de șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului. Dimineață, ministrul Gheorghe Hajder a scris pe Facebook că va propune numirea acestuia.

În prezent, Dorin Poverjuc deține funcția de director al Agenției de Mediu.

Pentru această funcție nu a fost organizat concurs, deoarece, din 2024, legea a fost modificată (https://shorturl.at/VdURa), iar funcția de șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului a trecut de la statutul de funcție publică la funcție de demnitate publică, fiind ocupată prin numire directă de către Ministrul Mediului.

„Numirea nu este prin concurs, legea nu prevede organizare de concurs. Este numire directă. Așa prevede procedura”, a declarat pentru Ecopresa Elena Boboc, reprezentant al Ministerului Mediului.

-----------
Reamintim că fostul șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului a fost ales prin concurs în 2021.

Contactat de Ecopresa, Ion Bulmaga a comentat: „Din aprilie 2024, s-a modificat, prin hotărâre de Guvern, ca toate funcțiile prevăzute de Legea 158 privind funcția publică să treacă sub Legea 199 privind funcțiile de demnitate publică, prin numire directă, semnată de prim-ministrul Recean.”

16/12/2025

Mobilizare comunitară în trei sate din Telenești: localnicii au salubrizat malurile fostului iaz Molovateț

Peste 100 de persoane din Suhuluceni, Coropceni și Ghermănești s-au unit pentru a salubriza malurile fostului iaz Molovateț. Participanții – de la copii până la vârstnici – au strâns PET-uri, sticle, plastic și hârtie și au îndepărtat plante invazive care amenințau vegetația locală și sănătatea oamenilor.

---------
„Așa trebuie mai des, ca să menținem ordinea”, spune Iurie Sprînceană din Coropceni, iar Lilia Ciobanu din Ghermănești adaugă: „Sunt multe persoane care aruncă fără să fie responsabile de mediul și aerul pe care îl respirăm.”

Tatiana Curchi din Suhuluceni a venit împreună cu fiul ei, Alexandru, în vârstă de trei ani.
„Consider că este o inițiativă bună pentru ca tânăra generație care vine după noi să conștientizeze că deșeurile care nu sunt folositoare în gospodărie nu trebuie aruncate în natură, ci duse într-un loc special.

---------
🟢 Deși apa nu va reveni în iaz, studiul privind starea ecologică și peisagistică a zonei iazului din valea Molovateț realizat în cadrul proiectului „Comunități locale reziliente prin soluții bazate pe natură” propun soluții pentru regenerarea ecosistemului: restabilirea microzonelor umede, păstrarea izvoarelor și plantarea vegetației de luncă și forestiere.

🟢 Următoarea etapă prevede continuarea salubrizării, eliminarea speciilor invazive lemnoase (arțarul american și ailantusul) și plantarea puieților de salcie, plop, tei, frasin, salcâm, stejar, dud și ulm.

***
Material produs în cadrul proiectului „Comunități locale reziliente prin soluții bazate pe natură”, implementat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu, cu sprijinul New Democracy Fund (Danemarca), în parteneriat cu Centrul de Dezvoltare Comunitară Suhuluceni și primăriile Suhuluceni și Coropceni.

Mai multe organizații de mediu, inclusiv Asociația Jurnaliștilor de Mediu/Ecopresa au transmis o petiție colectivă către...
11/12/2025

Mai multe organizații de mediu, inclusiv Asociația Jurnaliștilor de Mediu/Ecopresa au transmis o petiție colectivă către Președinția Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Mediului și Agenția Moldsilva, prin care solicită revizuirea urgentă a practicilor actuale din cadrul Programului Național de Împădurire 2023–2032.

🟢 (Petiția: https://docs.google.com/document/d/1RbQ0em6Dnn_NVsFSHXia4hnowu01-eiBTRHN1LZXLYo/edit?usp=sharing )

Semnatarii petiției avertizează asupra predominării tot mai accentuate a plantațiilor de salcâm (Robinia pseudoacacia) în acțiunile de împădurire derulate în ultima perioadă, tendință care riscă să compromită obiectivele programului: refacerea pădurilor native, îmbunătățirea regimului hidrologic și creșterea rezilienței ecosistemelor la schimbările climatice.

Potrivit lor, salcâmul este o specie invazivă, inclusiv la nivel european, care nu poate substitui funcțiile ecologice ale pădurilor indigene. Studiile științifice arată că această specie se extinde agresiv, reduce biodiversitatea, alterează solul și nu contribuie la stabilizarea izvoarelor sau la reținerea umidității, ba dimpotrivă, poate accentua scăderea apelor subterane.

În contextul dat, extinderea necontrolată a salcâmului poate duce la degradarea accelerată a ecosistemelor, risipirea fondurilor publice și întârzierea refacerii pădurilor autentice.

Datele oficiale ale Agenției „Moldsilva” indică faptul că salcâmul reprezintă deja peste 36% din compoziția speciilor din fondul forestier al Republicii Moldova, iar suprafața ocupată de această specie continuă să crească prin practicile actuale de împădurire. Semnatarii consideră această evoluție îngrijorătoare, în special în contextul crizelor climatice și hidrologice tot mai accentuate.

🟢În petiție se precizează că utilizarea salcâmului poate fi justificată doar în condiții strict delimitate – precum stabilizarea solurilor sever degradate sau afectate de eroziune – însă nu ca soluție generalizată pentru împădurire. Accentul pe plantări rapide și suprafețe mari, spun autorii documentului, favorizează abordări cantitative în detrimentul calității ecologice a pădurilor, generând costuri viitoare pentru refacere și conversie.

🟢Printre solicitările adresate autorităților se numără limitarea strictă a utilizării salcâmului, promovarea speciilor autohtone în proporție de cel puțin 70% din noile plantări, publicarea datelor actualizate privind speciile invazive, instituirea unui mecanism extern de verificare a calității împăduririlor și revizuirea indicatorilor Programului Național de Împădurire, cu accent pe calitatea ecologică și serviciile ecosistemice reale.

Petiția este susținută de peste 52 de organizații și experți din domeniul mediului, iar lista semnatarilor rămâne deschisă pentru completare.

Address

Chisinau

Opening Hours

Monday 09:00 - 18:00
Tuesday 09:00 - 18:00
Wednesday 09:00 - 18:00
Thursday 09:00 - 18:00
Friday 09:00 - 18:00

Telephone

+37322237149

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Ecopresa posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Ecopresa:

Share

Pentru un jurnalism de mediu de calitate

Instruiri pentru jurnaliști și reprezentanți ai ONG-urilor

Vizite de documentare pentru jurnaliștii de mediu

Campanii de presă pe subiecte stringente și abuzuri de mediu

Program editorial: broșuri, pliante, ghiduri de jurnalim de mediu.