
17/07/2025
Balázs Jarábik de la Centrul Carnegie despre alegerile parlamentare din Moldova.
”Moldova se îndreaptă spre alegerile parlamentare din 28 septembrie, iar majoritatea observatorilor evită să facă predicții. Experiența amară a referendumului din toamna trecută, prin care chestiunea privind integrarea în UE a fost înscrisă în Constituție, dar și alegerile prezidențiale care au urmat – două scrutine ale căror rezultate au diferit semnificativ de sondajele preelectorale – fac ca actorii politici și analiștii să fie reticenți. Două variabile-cheie au impact asupra rezultatelor electorale: influența tot mai mare a diasporei moldovenești precum și inevitabilul factor rusesc.
Principalul instrument de mobilizare a forțelor pro-guvernamentale rămâne însă amenințarea hibridă rusă. Moscova s-a implicat activ în campania prezidențială de anul trecut și o face și în acest an. Totuși, eticheta politică de „pro-rus” a fost folosită prea des, nu doar împotriva apropiaților oligarhului fugar Ilan Șor și Partidului Socialist condus de fostul președinte Igor Dodon, ci și împotriva altor forțe de opoziție, inclusiv noul bloc politic Alternativa.
PAS și aliații săi au consolidat o narativă politică ce îi poziționează ca fiind singura forță pro-UE legitimă, iar prin aceasta PAS efectiv prezintă alegerile ca o alegere binară între integrarea europeană și regres.
UE a preluat această abordare binară simplistă, crescând miza aderării și consolidând rolul central al PAS. În mod paradoxal, această narativă pare să îi fie comodă și Rusiei. Oficialii ruși au reluat recent retorica privind pretențiile asupra Odessei, inclusiv în discuții informale de tip track-two, chiar dacă o ofensivă militară asupra acestui oraș portuar pare foarte puțin probabilă, având în vedere realitățile actuale de pe câmpul de luptă.
Deși zvonurile privind manipularea alegerilor persistă – în special în ceea ce privește votul diasporei, pe care unii îl consideră în mod esențial incorect în ciuda statutului său legal – nu au apărut dovezi concrete care să susțină aceste zvonuri.
Drumul Moldovei către UE va continua și după alegeri: ritmul integrării va depinde mai mult de disponibilitatea Bruxelles-ului de a se extinde decât de disponibilitatea Chișinăului de a face reforme.
Opoziției îi lipsește atât capitalul financiar, cât și capacitatea organizațională. Schimbările demografice profunde – însoțite de o schimbare generațională și de atitudine – continuă să încline electoratul moldovean spre Uniunea Europeană. Cu toate acestea, discuții precum cea despre neutralitatea constituțională, dar și îngrijorările socio-economice, în special cele legate de politica energetică, rămân profund relevante. Aceste preocupări nu ar trebui respinse ca fiind „proruse”. Ele reflectă anxietăți reale în rândul alegătorilor, în special în afara clasei mijlocii urbane.
Lucrul care agravează și mai mult fragilitatea opoziției este excluderea acesteia din ecosistemul societății civile finanțate de Occident și prin canalele instituționale europene: aceste spații sînt dominate de PAS și aliații săi. Dincolo de formalitățile procesului de aderare la UE, sistemul politic al Moldovei are nevoie urgentă de reînnoire: mai multă diversitate politică, o mai mare responsabilitate instituțională și un cadru economic mai receptiv la nevoile sociale. PAS s-a bazat într-o mare măsură pe societatea civilă pentru a compensa capacitatea limitată a statului, dar această abordare riscă să slăbească și mai mult mecanismele deja fragile ale Moldovei în materie de supraveghere civică și politică pluralistă.”
- - - -
Articolul a apărut inițial, cu titlul Consolidating Power, Losing Ground: Moldova Risks Repeating Past Mistakes Ahead of Fall Elections pe pagina Centrului Carnegie și a fost tradus de redacția Platzforma.
Moldova se îndreaptă spre alegerile parlamentare din 28 septembrie, iar majoritatea observatorilor evită să facă predicții. Experiența amară a referendumului din toamna trecută, prin care chestiunea privind integrarea în UE a fost înscrisă în Constituție, dar și alegerile prezidenția...