Gazeta Satelor

Gazeta Satelor Publicaţia Periodică „Gazeta Satelor” este una din puținele publicații periodice de limbă română scrise şi destinate cititorului din mediul rural.

EDITORIALDEGHIZAȚIIAcum câteva zile, la una din televiziunile noastre, urmăream o emisiune în care protagonistul, un șef...
14/07/2025

EDITORIAL

DEGHIZAȚII

Acum câteva zile, la una din televiziunile noastre, urmăream o emisiune în care protagonistul, un șef de partid dintre cele care se vor în viitorul parlament, vorbea despre toate, vorbea mult, doar că nu spunea aproape nimic. Din incursiunile de lungă durată și cam încâlcite pe alocuri, am înțeles doar, că starea în care se află țara este una precară și că lucrurile se vor schimba spre bine doar când anume partidul condus de el, va veni la putere. Atunci va începe etapa înfloririi pentru economia țării și a fericirii pentru toată populația acestui meleag.

N-ași fi atras atenția la pălăvrăgelile individului, dacă n-aș fi observat permanenta lui eschivare de la răspunsuri concrete adresate de corespondent. Astfel, întrebat fiind de integrarea Moldovei în Uniunea Europeană, eroul nostru a declarat că n-are nimic împotriva intrării țării noastre în comunitate, ba chiar pledează pentru această cauză, atât doar, că are anumite condiții. În continuare, parantezele n-au fost deschise, făcându-se doar niște aluzii, care, de fapt, reduc aproape la zero eforturile noastre spre integrare în lumea civilizată. În schimb, a lăsat să se înțeleagă, că fără legăturile economice cu rușii, Moldova nu prea are sorți de izbândă (se vede că pe acești înflăcărați adepți ai Kremlinului nici nenumăratele blocaje economice și embargouri din partea rușilor, nu-i conving) . N-a fost mai explicit, protagonistul emisiunii nici la o altă întrebare, cea privind atitudinea lui față de războiul din Ucraina. Clar, că n-a susținut fățiș invazia rușilor, dar nici n-a condamnat dezlănțuirea războiului, lăsând să se înțeleagă că de fapt este un conflict local, care urmează a fi soluționat. Nici un cuvânt despre condamnarea agresorului pentru violarea hotarelor unui stat suveran, despre condamnarea crimelor de război, despre încălcarea de către Rusia a unui șir de acorduri și legi la nivel internațional. Toate aceste fărădelegi nu-l prea deranjează pe acest conducător de partid.

Până la urmă, și din răspunsurile la alte întrebări legate în special de relațiile cu alte state, de extinderea exporturilor, de consolidarea legăturilor cu vecinii, s-a developat adevărata față a individului. Este clar că interesul lui cel mare ține de un singur scop, cel de izolare treptată a țării noastre de statele civilizate și menținerea Moldovei în spațiul de influență rusească.

Nimic nou. Și poate că nici n-ar merita atenție această persoană. Doar cu condiția, – dacă era una singură. Dar, fenomenul ea amploare. Acum, în preajma alegerilor, pe scena politică, ca din senin, apar tot mai mulți politicieni deghizați, în special dintre cei ratați, care în fel și chip se străduie să ne convingă că și ei sunt proeuropeni, că și ei poartă de grijă oamenilor de pe acest pământ și că doar ei sunt în stare să ne facă viața mai avută și mai frumoasă.

Aceștia, de fapt, ne tratează pe noi, alegătorii, ca pe niște oameni creduli, limitați, absolut neinițiați în ale politicii, ușor de manipulat. Anume din aceste considerente, în cele ce urmează, trebuie să le demonstrăm că strategia lor este una depășită, că nu mai suntem noi, alegători de altă dată, când ne lăsam manipulați, și, că până la urmă, ne-am învățat să alegem grâul de neghină.

Constantin Rotaru
Source:

Acum câteva zile, la una din televiziunile noastre, urmăream o emisiune în care protagonistul, un șef de partid dintre cele care se vor în viitorul parlament, vorbea despre toate, vorbea mult, doar că nu spunea aproape nimic. Din incursiunile de lungă durată și cam încâlcite pe alocuri, a...

Prin asistența României ajungem în UESiegfried Mureșan, despre summitul de la Chișinău: „O nouă confirmare că UE trateaz...
14/07/2025

Prin asistența României ajungem în UE

Siegfried Mureșan, despre summitul de la Chișinău: „O nouă confirmare că UE tratează cu prioritate Moldova”

Summitul Republica Moldova – Uniunea Europeană, care a avut loc la Chișinău, săptămâna trecută și la care au participatAntonio Costa și Ursula von der Leyen, transmite un semnal puternic de susținere din partea liderilor europeni pentru parcursul european al țării. Potrivit europarlamentarului Siegfried Mureșan, reprezentanții blocului comunitar au evaluat noile modalități prin care pot ajuta Moldova să gestioneze provocările.

„Cel mai important, liderii europeni și-au reiterat susținerea pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană. este un mesaj puternic și important, care confirmă progresele deja realizate de Republica Moldova în drumul său spre UE. În al doilea rând, liderii UE au demonstrat sprijinul pentru securitatea Republicii Moldova în fața amenințărilor dinspre Federația Rusă.

Nu în ultimul rând, au fost evaluate noi modalități prin care Uniunea Europeană să sprijine Moldova în parcursul său european și în gestionarea tuturor provocărilor. Un rol important îl are procesul de absorbție a fondurilor din Planul de Creștere de 1,9 miliarde de euro pentru Moldova – cel mai mare instrument european de sprijin din istoria Republicii Moldova”, a scris Mureșan, pe Facebook.

În contextul electoral, mesajul transmis de la Chișinău are o semnificație aparte, adaugă europarlamentarul:
„Înaintea unor alegeri parlamentare extrem de importante, care vor determina în ce direcție va merge Republica Moldova în următorii ani, oamenii din Moldova au o nouă confirmare că Uniunea Europeană tratează cu prioritate Republica Moldova”.

Amintim că săptămâna trecută, Chișinăul a găzduit primul Summit bilateral Moldova – Uniunea Europeană, un moment de cotitură pentru viitorul european al țării. Atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererile de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina.

Victor Brînza

Această publicaţie a fost tipărită cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova" www.drrm.gov.ro.
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova
Proiect finanțat de Departamentul pentru relația cu Republica Moldova
https://www.facebook.com/drrmromania/

VASILE ONICĂ: „Pe cât de îndreptățită-i nostalgia după trecut?”   Antreprenorul Vasile Onică din satul Cociulia, de la p...
09/07/2025

VASILE ONICĂ: „Pe cât de îndreptățită-i nostalgia după trecut?”

Antreprenorul Vasile Onică din satul Cociulia, de la poalele Codrilor Tigheci, membru al Federației Naționale a Fermierilor, este cunoscut și apreciat în satul natal, în raionul Cantemir, dar și dincolo de hotarele acestuia. Și iată de ce: deși se află la odihna binemeritată din 2013, activând până atunci în diferite funcții de răspundere, inclusiv, cea de conducător al gospodăriei agricole din satul Haragîș, ulterior - șef al secției economie și relații transfrontaliere a consiliului rational, a reușit în această perioadă să implementeze un șir de proiecte investiționale și comunitare în domeniul economic, privind dezvoltarea antreprenoriatului rural, turismului ecologic, al schimbului de experiență, atragerii și aplicării tehnologiilor avansate în diverse ramuri ale economiei raionului.

Încă în 2012, a înființat o minifermă în cadrul gospodăriei țărănești, gen de activitate - creșterea prepelițelor pentru ouă și carne dietetică. Chiar din start a manifestat un interes deosebit pentru aplicarea la proiecte și programe de tehnologii avansate. Astfel, în cadrul proiectului “ProRuralInvest”, a luat cunoștință de tehnologia creșterii prepelițelor la seminare instructive, cunoștințele și abilitățile acumulate fructificându-se în elaborarea unui proiect investițional nerambursabil în sumă de 70 mii lei, pentru procurarea utilajului, ceea ce i-a permis dezvoltarea afacerii, construcția unui incubator pentru 1000 ouă, în scurt timp, miniferma numărând 2000 de prepelițe. Mai mult: miniferma a obținut un certificat ecologic în cadrul proiectului “Promovarea dezvoltării ecologice în R.Moldova”, aceasta permițându-i extinderea activității, inclusiv, participarea la ECO Expoziții, Târgul alimentar sănătate “Biofest”, la târguri și expoziții locale, regionale și naționale cu vânzare, la activități de caritate, ajutorare a păturilor social-vulnerabile. Timp de mai mulți ani a donat ouă de prepelițe pentru persoane cu dizabilități și pensionari AO “Concordia” Serviciul Social Pleșeni.

În pofida vârstei onorabile, omul de afaceri Vasile Onică rămâne o persoană activă, drept confirmare este și faptul că, dincolo de numeroasele semne de gratitudine, distincții, de care s-a învrednicit pentru muncă îndelungată și ireproșabilă, nivel înalt de profesionalism și calificare, atitudine conștiincioasă, în exercitarea atribuțiilor, contribuție personală la dezvoltarea economică și socială a raionului Cantemir, dumnealui este Laureat al Premiului Național pentru vârstnici “Pentru o viață activă la orice vârstă”, ediția a VI-a. Deja de ani buni, cot la cot cu soția Zinaida, cu ajutorul fiicelor Lilia și Aliona, a celor doi gineri, au mai construit și o seră de legume, au în grijă și un teren agricol, unde aplică tehnologii ecologice la producerea fructelor, strugurilor, pomușoarelor-agricultură bio, îngrășăminte organice. “Munca zilnică la minifermă, în grădină și livadă este colțul nostru de rai, fericirea și viața noastră”, mărturisesc soții Onică. Ne considerăm împliniți, pentru că am realizat un vis frumos, care, treptat, a prins contururi reale - de a avea toate produsele alimentare necesare pe lângă casă. Asta ne dă noi puteri, suntem motivați să nu ne oprim la cele obținute; avem șansa și posibilitatea de a continua afacerea.

…Dar cel mai important lucru este, dacă vreți, poziția socială activă, spiritul civic, devotamentul, implicarea de care dă dovadă Vasile Onică. Stând de vorbă cu dumnealui zilele trecute, am abordat un subiect destul de actual - dezbaterile între persoanele care susțin că “înainte era mai bine”și cele care, analizând, la rece, situația reală, indicatorii economici și sociali, sunt de cu totul altă părere. Iată ce susține interlocutorul meu, Vasile Onică:
- Celor nostalgici după trecut, după “viitorul luminos”, declarat, dar irealizabil, inventat, le pot spune următoarele: nostalgia față de vremurile apuse a fost caracteristică de-a lungul veacurilor și este caracteristică persoanelor inactive, pesimiste și fricoase. La fel se întâmplă și cu o parte a conaționalilor noștri, născuți în secolul trecut, care privesc cu nostalgie copilăria și adolescența lor, deși tocmai acea perioadă a fost marcată de o profundă criză economică. Îmi amintesc dezastrul prin care a trecut economia din localitățile noastre, când, după destrămarea imperiului sovietic, prin satele noastre “se fura ca în codru“. Mi se strângea inima de durere, când vedeam cm se distrugeau, erau devastate obiectivele economice importante: în raionul nostru, acestea erau întreprinderea intergospdărească de creștere a juncilor din satul Haragîș, complexul de creștere a bovinelor din Baimaclia, întreprinderea intergospodărească de producere a cărnii de porc din Cania ș.a., care în scurt timp au fost distruse în totalitate. Și doar nu au venit extratereștrii să fure, să devasteze, tot ai noștri au făcut “împărțeala”. S-a ajuns până la aceea, că, pe alocuri, au fost tăiate, segmentate chiar și coșurile pentru evacuarea fumului la centralele termice (cazangerii). Doar tot unii locuitori ai satului Haragîș, angajați la acel complex, cei care, la sfârșitul zilei de muncă, “își umpleau torbele cu nutreț combinat”, au și fost “cei mai activi” la distrugerea acestui obiectiv. Este greu de explicat la ce se gândeau cei care au deteriorat până și turnul de apă de la complex, care, la o adică, ar fi putut asigura cu apă potabilă întregul sat (!). De menționat că turnul era alimentat cu apă din izvoarele din preajma pădurii, parte a Codrilor Tigheci(!); deci, era ecologic pură.

Cu mare regret constatăm că asemenea situații (fărădelegi) au avut loc în majoritatea satelor din țară. Am distrus atâtia bunuri-ferme, complexe zootehnice, stații de apă și sisteme de irigare etc., iar acum o facem pe… nostalgicii.

Ion Domenco

LAVANDĂ, PRACTICĂ ȘI TRADIȚIE: O lecție la Colegiului Agroindustrial din RîșcaniProfesorii și angajații Colegiului Agroi...
07/07/2025

LAVANDĂ, PRACTICĂ ȘI TRADIȚIE: O lecție la Colegiului Agroindustrial din Rîșcani

Profesorii și angajații Colegiului Agroindustrial din Rîșcani au desfășurat recent o activitate aparte, încărcată de energie, emoție și culoare. Sub un cer senin, printre rândurile mov de lavandă, colectivul a lăsat deoparte rutina zilnică pentru a lucra împreună la recoltarea culturii bogate de anul acesta, scrie TVN.

Lanul de levănțică a fost plantat în 2022, în cadrul proiectului investițional „Livada Moldovei” – o inițiativă care a prins contur și s-a transformat într-o resursă valoroasă, atât din punct de vedere estetic, cât și educațional. Cultura de lavandă contribuie la pregătirea practică a elevilor, în special cei înscriși la specialitatea „Tehnologia produselor cosmetice și medicinale”.

Levănțica, recunoscută pentru simbolistica sa legată de calm, echilibru și frumusețe, are o însemnătate specială pentru instituție. În cadrul orelor practice, elevii învață să o prelucreze și să extragă ulei esențial de lavandă, folosind metode naturale. Rezultatul este un produs 100% autentic, cu beneficii multiple, folosit în industria cosmetică și terapeutică.

Recolta din 2025 se anunță una generoasă, iar peisajul creat de lanurile de lavandă a oferit nu doar materie primă valoroasă, ci și un cadru ideal pentru colaborare și conectare între cadrele didactice. Activitatea s-a transformat într-un moment de comuniune și destindere, într-un spațiu viu de învățare și inspirație.

Evenimentul devine deja o tradiție a colegiului, reflectând devotamentul instituției pentru o educație aplicativă și pentru valorificarea durabilă a resurselor proprii.









Ocupație sau eliberare? O întrebare care încă doare BasarabiaData de 28 iunie 1940 continuă să provoace dezbateri aprins...
07/07/2025

Ocupație sau eliberare?
O întrebare care încă doare Basarabia

Data de 28 iunie 1940 continuă să provoace dezbateri aprinse în societatea moldovenească. Unii o numesc „ziua eliberării”, alții – cu argumente istorice solide – o consideră ziua ocupației sovietice a Basarabiei. Pentru majoritatea celor care au trăit acele evenimente, dar și pentru urmașii lor, răspunsul e clar: a fost începutul unei tragedii.

În seara zilei de 26 iunie 1940, la Moscova, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a înmânat ambasadorului român Gheorghe Davidescu un document care avea să schimbe pentru totdeauna soarta Basarabiei și a Bucovinei de Nord: un ultimatum.

Sub amenințarea directă a unui război, guvernul sovietic cerea ca România să cedeze, „fără întârziere”, Basarabia și partea de nord a Bucovinei, dând termen doar 24 de ore pentru retragerea armatei române.

Totul are rădăcini în Pactul Ribbentrop–Molotov (23 august 1939), un acord secret între Germania nazistă și URSS, care stabilea împărțirea Europei de Est în sfere de influență.

Basarabia era atribuită URSS-ului, ceea ce a permis Moscovei să pregătească din timp preluarea teritoriului, sub protecția înțelegerii cu Hi**er.

Germania a confirmat acest fapt pe 24 iunie 1940, când, prin ambasadorul von Killinger, a transmis României să accepte cererile sovietice „pentru a menține pacea”.

Pe 28 iunie, trupele sovietice au trecut Prutul și au ocupat aceste teritorii – fără un referendum, fără acordul populației, fără respect pentru dreptul internațional.

Ce a urmat: deportări, teroare, foamete

Pentru populația locală, a fost începutul unei perioade negre. Mii de oameni au fost arestați, deportați în Siberia și Kazahstan, uciși sau declarați „dușmani ai poporului”.

În iunie 1941, a urmat primul val de deportări, iar în anii următori, alte zeci de mii de familii basarabene au fost smulse din casele lor și trimise în exil. Regimul sovietic a interzis presa liberă, partidele politice, biserica, proprietatea privată, și a impus o ideologie străină tradițiilor și spiritului românesc.

Iar în iarna 1946–47, foametea organizată de autorități a dus la moartea a zeci de mii de oameni, în special copii.

Eliberare? Pentru cine?

Retorica sovietică a numit acea zi o „eliberare” – dar pentru cine a fost o eliberare? Poate pentru regimul totalitar care și-a extins granițele. Dar pentru satele basarabene, a fost începutul fricii, al denunțurilor, al pierderii identității.

Au rămas în amintiri ziua în care „au venit rușii” – cu tancuri, steaguri roșii și liste pregătite cu numele celor ce urmau să dispară în noaptea următoare.

Astăzi: între uitare și memorie

Deși au trecut 85 de ani, în Republica Moldova subiectul rămâne controversat. În 2010, ziua de 28 iunie a fost declarată oficial „Ziua ocupației sovietice și a comemorării victimelor regimului totalitar comunist” printr-un decret semnat de președintele interimar al Republicii Moldova de atunci, Mihai Ghimpu. Însă, Curtea Constituțională a Republicii Moldova, în urma unei sesizări depuse de Partidul Comuniștilor, a declarat decretul neconstituțional. În schimb, în România, ziua este comemorată oficial ca zi a ocupației Basarabiei.

Pentru istorie, faptele sunt clare. Pentru politicieni, însă, interpretările pot fi diferite. Dar, indiferent de denumirea oficială, amintirea suferinței trebuie păstrată vie, iar adevărul – apărat.

Să ne amintim cu respect de cei deportați, omorâți sau exilați. Istoria nu trebuie să fie uitată – nici mistificată.

Tatiana Rotaru
Source:

Trebuie totuși să restabilim adevărul istoric și să spunem lucrurilor pe nume. Altfel, nu prea avem sorți de izbândă pentru viitor.

În Poiana Dorului     Poiana Dorului, este locul din preajma satului Popeasca, acel loc pitoresc înconjurat de stejari ș...
07/07/2025

În Poiana Dorului

Poiana Dorului, este locul din preajma satului Popeasca, acel loc pitoresc înconjurat de stejari și frasini seculari preferat de sătenii, care vin cu plăcere aici pentru a participa la diferite evenimente și solemnități.
… Și Duminica trecută, pe la amiază, Poiana Dorului mişuna de lume.
De la mic la mare săteni şi nu numai au venit la festivalul folcloric regional, pentru a admira cu bucurie în suflet măiestria celor peste zece colective artistice de amatori printre care s-au dovedit a fi: ”Vatra”, satul Popeasca, „Grai”, satul Talmaza, ”Străbunii”, satul Volintiri, ”Sălcioara” şi „Frunze de dor” din Ermoclia, ansamblul folcloric ”Flori de măr” din Pohrebea, raionul Dubăsari, ”La izvoare” şi „Glia” din ,Ţiganca,raionul Cantemir.
De un succes şi interes deosebit la festival s-a bucurat ansamblul folcloric de dans popular(într-un număr de 55 membri, cu vârsta între 12 şi 80 de ani) din comuna Şolteşteni, judeţul Vaslui, cât şi instrumentaliştii Constantin Ciubotaru din Feşteliţa şi Constantin Petre din Marianca, Ştefan Vodă, rapsozii Vladimir Popescu din Cantemir, Denis Munteanu din Căplani, Ştefan Vodă. Până spre seară vocea festivalului în cauză, sub egida Consiliului raional, a făcut să vibreze plăcut întinsurile.
Toţi participanţii la festival au fost distinşi de Diplome de excelenţă. Iar cele mai bune colective artistice, (la părerea juriului), s-au dovedit a fi cele din satele Ermoclia (conducător- Silvia Lutenco), Popeasca (conducător - Iurie Pogor, Ştefan Vodă, şi Pohrebea, Dubăsari-conducător Maria Maslenco, care s-au învrednicit şi de premii băneşti.

Text și imagini Grigore Teslaru































Prin asistența României ajungem în UENicușor Dan, un susținător consecvent al aderării noastre la UEtrecută la Bruxelles...
07/07/2025

Prin asistența României ajungem în UE

Nicușor Dan, un susținător consecvent al aderării noastre la UE

trecută la Bruxelles, România a reiterat susținerea de aderare a țării noastre în UE și a cerut încurajarea ei și mai decisă.

Noul președinte român Nicușor Dan, care a câștigat marea majoritate a voturilor românilor din R. Moldova în mai, a mers la reuniune cu un mesaj pro-Chișinău fără echivoc.

„Merg la Bruxelles la primul meu summit UE. La cererea României, Consiliul European (summitul, n. red.) va reafirma sprijinul UE pentru Republica Moldova înaintea summitului UE-R. Moldova (din 4 iulie)”, a menționat în mesajul postat pe rețelele sociale liderul român.

Între timp, la Chișinău, vicepreședintele Parlamentului European, politicianul român Nicolae Ștefănuță, a declarat că „nu este corect” ca Ucraina să fie ținută legată de R. Moldova în procesul aderării.
„Nu poți să condiționezi mersul mai departe pentru că un guvern se descurcă într-un fel, unul are o viteză, altul are un război. E cumva injust să le ții legate. Înțelegem, startul a fost bun și e simbolic. Însă rapiditatea cu care fiecare guvern se mișcă, – asta nu poate fi judecat. Mai ales că guvernul Moldovei, s-o zicem pe cea dreaptă, a făcut progrese ferme, multe și rapide”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European. Ștefănuță a mai anunțat că la Chișinău se va deschide, probabil după vacanța de vară, în septembrie, un biroul al Parlamentului European.

Principalul „bonus” oferit Chișinăului la summitul de vară al UE este inițierea unui summit anual UE-Moldova. În general, blocul cu 27 de membri ține asemenea reuniuni cu parteneri mai mari - ca Ucraina.

Liderul de la București, Nicușor Dan, a menționat înainte de începerea reuniunii de la Bruxelles că paragraful despre R. Moldova a fost inclus la inițiativa României. Totodată, președintele roman a spus că la summitul R. Moldova – UE din 4 iulie de la Chișinău va fi deschis capitolul 1 - valori fundamentale - din procesul de negocieri de aderare.

Gheorghe Răducanu

Această publicaţie a fost tipărită cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova" www.drrm.gov.ro.
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova
Proiect finanțat de Departamentul pentru relația cu Republica Moldova
https://www.facebook.com/drrmromania/

Când au venit să ne rupă de acasăEra dimineață devreme pe 6 iulie 1949. Satul se trezise cu noaptea în cap, scuturat din...
06/07/2025

Când au venit să ne rupă de acasă

Era dimineață devreme pe 6 iulie 1949. Satul se trezise cu noaptea în cap, scuturat din somn de lătratul agitat al câinilor. Nu era un lătrat obișnuit, ci unul din acela care taie în carne vie și trezește în om o neliniște veche, moștenită din vreme de război. Pe ulițe încă întunecate, ferestrele se aprindeau rând pe rând, ca niște ochi care se deschid spre o primejdie nespusă.

Aerul mirosea a praf, a teamă și a ceva nedefinit. Era sosirea răului.
În curtea lui Ion și a Anei, liniștea s-a frânt în pași grei și voci scurte. Uniformele apăruseră de după poartă ca o umbră fără chip, tăcuți și reci ca o sentință rostită în întuneric.

Ana ieși din casă cu copilul în brațe. Încă îl alăpta, avea doar un an. Părul i se lipise de tâmple, iar inima îi bătea ca aripa unei păsări prinse în capcană.

– Aveți zece minute, spuse unul. Luați ce puteți. Sunteți deportați pe viață.

Vocea lui era seacă. Fără ură. Fără compasiune.
N-au apucat să strângă nimic. A aruncat în grabă câteva haine într-o legătură slabă, fără să-și dea seama dacă împachetează pentru o zi, un an sau o eternitate.

La selsovet – clădirea veche de lemn, cu drapelul roșu legănat în vânt – erau zeci de oameni. Unii plângeau, alții țineau copii strâns de mână, iar alții doar priveau neputincioși în gol.
Căruțele stăteau trase în șir, cu caii agitați. Pământul era uscat și ridica praf la fiecare pas. O femeie din sat, o vecină, s-a apropiat de Ana:
– Ia, Anicuță, păturica asta... pentru copil. Cine știe unde vă duc....
Ana întinse mâna. Dar un soldat rus s-a apropiat și a spus, fără să se uite:
– Не надо, ребенок все равно не выживет.
(Nu trebuie. Copilul oricum nu va supraviețui.)

Ana nu l-a contrazis. Doar a luat păturica și a înfășurat-o în jurul micuțului. Nu pentru că îl credea. Ci tocmai pentru că refuza să-l creadă. A strâns copilul mai tare, de parcă îmbrățișarea ar fi putut fi un scut. Iar mama ei, undeva în mulțime, încremenită, cu ochii în lacrimi uscate. Îi tremurau mâinile, dar nu putea să le ridice. Se ruga, fără sunet, pentru o minune care nu mai avea loc.

Când căruțele s-au pus în mișcare, Ion a ridicat capul. Neputința lui s-a transformat într-un blestem:
– Să dea Domnul ca cel care a scris listele să umble urlând printre oameni ca un câine bolnav, să nu-l mai primească nici casa, nici pământul...

Au ajuns la gara din Bălți pe înserat. Erau murdari de praf, flămânzi și înfometați de răspunsuri. Gara nu avea chip de salvare. Doar o lungă linie de vagoane de vite, vopsite cu litere rusești și pline de întuneric.

Fiecare vagon avea o ușă de fier care scârțâia când era deschisă. În interior – podea de scânduri, fără fereastre. Vagoane închise, ca niște sicrie. Urcarea nu a fost însoțită de niciun cuvânt. Doar pași, plânsete înfundate și câteva cruci făcute pe furiș.

Într-un colț de vagon, Ana aștenuse pătura. A învelit copilul, l-a sărutat pe frunte. Ion o ținea de mână. Niciunul nu a zis nimic. Dar între degete, încă mai simțeau că sunt împreună.

Nimeni nu le-a spus unde merg. Știau doar că drumul va fi lung. Unele femei își murmurau rugăciunile, altele legănau pruncii. O bătrână strângea la piept o băsmăluță cu pământ – luase cu ea o mână din grădina ei.

Apoi trenul a pornit spre Siberia. Și viața lor de până acum a rămas în urmă. Ca o fotografie ruptă în două.

Tatiana Rotaru

Ziua în care s-a întors URSS-ulÎntr-o dimineață, Moldova s-a trezit și nu mai era Moldova.Pe casele primăriilor apăruse ...
02/07/2025

Ziua în care s-a întors URSS-ul

Într-o dimineață, Moldova s-a trezit și nu mai era Moldova.
Pe casele primăriilor apăruse steaua roșie. La radio nu mai erau știri de la Europa Liberă, ci cântau marșuri sovietice. Din difuzoare, o voce groasă anunța:
- „Cetățeni! Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost restaurată. Trăiască marea prietenie cu fratele mai mare - poporul rus!”
Oamenii au clipit. S-au frecat la ochi. N-au înțeles. Dar peste tot erau afișe vechi cu Lenin, panouri cu secera și ciocanul, iar în școli copiii făceau exerciții cu „Pionierii”.
Internetul nu mergea. Facebook era închis. Pe ecrane apărea doar un mesaj sec:
- „Conținut periculos. Încălcare a unității ideologice.”

La școală
Într-o clasă din sat, tovarășa învățătoare se străduia să le explice copiilor că azi vor scrie în alfabet chirilic.
— „Dar eu știu să scriu în română...”, a șoptit Ilinca.
A fost trimisă acasă pentru „manifestare naționalistă”.

La lucru
La primărie, administrarea a fost înlocuită cu noi veniți. Unul din ei nu știa română, dar avea o mapă groasă și o cravată roșie. Le-a zis angajaților:
— „Tovarăși! Începând de azi, nu mai e alegeri. Avem conducere centrală. Voi aveți de muncit. Restul, nu contează.”

În sat
La magazin, rafturile se goliseră. În loc de banane și ciocolată, se vindea „conserva de varză de mare – marca URSS”. Uleiul, zahărul și chibriturile – toate se dădeau cu cartelă.
La poartă, moș Vasile s-a uitat la biletul de pensie. Primea 60 de ruble sovietice. Nu mai știa cât valorează, dar știa că nu-i ajung.
Și-a amintit de vremurile când lucra la colhoz. Atunci era tânăr. Dar acum? Acum era bătrân într-o lume care se întorcea din mormânt.

Securitatea
Pe uliță, lumea tăcea. O femeie a spus la coadă:
- „Nu se poate, ce facem, iar cu rușii?”
A doua zi a fost dusă la „reeducare” – într-o clădire fără geamuri, cu portretul lui Stalin pe perete.

Granițele
Cortina căzuse din nou.
Granițele erau închise. Nimeni nu mai putea pleca la muncă în Italia sau Germania.
Pașaportul moldovenesc fusese anulat. În locul lui, se emitea o legitimație de tip sovietic, valabilă doar „pentru uz intern”.
Turismul se limita la excursii organizate cu autocare la Soci, Moscova sau Minsk. Scrisorile și pachetele din străinătate erau controlate, uneori returnate, alteori dispăreau pur și simplu.
Oamenii se obișnuiau, încet, cu ideea că lumea se micșorase din nou până la granițele raionului și „centru”.

Dimineața următoare
A doua zi, Moldova s-a trezit din vis.
Totul era la locul lui: steagul tricolor, limba română, rețelele libere, oameni care vorbeau ce gândesc, tineri plecați, dar cu speranță de reîntoarcere.
Și totuși, ceva rămăsese. Un fior. O înfricoșare surdă.

Pentru că atunci când unii visează la trecutul cu lanțuri, lanțurile încep să se forjeze din nou.

***
Aceasta e doar o poveste. Dar dacă nu prețuim libertatea, povestea poate deveni realitate. Fără tancuri. Fără referendum. Doar prin uitare și indiferență.

Tatiana Rotaru

Prin asistența  României ajungem în UENicușor Dan: „Prezența mea aici, este o garanție a continuării sprijinului pe care...
02/07/2025

Prin asistența României ajungem în UE

Nicușor Dan: „Prezența mea aici, este o garanție a continuării sprijinului pe care România îl acordă R. Moldova

Președintele României s-a aflat în vizită La Chișinău. După întrevederea bilaterală cu șefa statului, Maia Sandu, a avut loc o conferință de presă. În cadrul ei, Nicușor Dan a declarat: „ Prezența mea la Chișinău este o garanție a continuării sprijinului pe care România îl acordă Republicii Moldova. Împărtășim același valori și avem aceleași aspirații”.

Președintele României a subliniat că aceasta este prima sa vizită oficială în calitate de șef de stat și reprezintă „o decizie simbolică”.
„Sunt foarte bucuros să fiu azi la Chișinău. E prima mea vizită oficială bilaterală în calitate de președinte al României. Am ținut ca aceasta să aibă loc la Chișinău pentru că este evident că avem o relație specială, de suflet. În prezent, Republica Moldova trăiește un moment important, mă refer la procesul de aderare la Uniunea Europeană. Este evident că împărtășim același set de valori și avem aceleași aspirații”, a spus Nicușor Dan.

Cei doi oficiali au discutat despre proiectele de infrastructură și interconectare energetică pentru a spori independența țării și a fi mai aproape de piața UE.

„Am discutat mai multe chestiuni concrete. Este nevoie să consolidăm relația bilaterală în toate domeniile. Mă refer la sectorul energetic, proiectele de interconectare și infrastructură, astfel încât Republica Moldova să fie mai aproape de piața europeană. Am vorbit despre procesul de traversare a frontierei și necesitatea ca agenții economici din România să investească mai mult în Republica Moldova. Un alt subiect a fost continuarea proiectelor în domeniul educației”, a informat Nicușor Dan.

Liderul de la Cotroceni a reiterat că România susține efortul Republicii Moldova în parcursul de aderare europeană. „Vă felicităm pentru determinarea în a reforma statul și în acest fel de a accede în Uniunea Europeană - o garanție pentru prosperitate, predictibilitate instituțională și pentru securitatea Republicii Moldova. Așa cm am mai spus, România susține eforturile dumneavoastră atât în mod diplomatic, în raport cu partenerii noștri, cât și concret, în măsura în care în anumite domenii este nevoie de expertiza noastră”, a remarcat Nicușor Dan.

Președintele român s-a referit și la „amenințările” care ar veni din partea Rusiei, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.
„Cea mai mare amenințare a prezentului este relația cu Federația Rusă, dincolo de războiul din Ucraina, care generează insecuritate în toată zona. Trebuie să fim foarte atenți și să avem mijloace comune de răspuns la războiul hibrid. Am vorbit despre colaborarea în această direcție. Cel mai important obiectiv al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, aveți aici tot sprijinul nostru. Urmează o etapă importantă – alegerile parlamentare din 28 septembrie. Sunt foarte optimist că, așa cm s-a mai întâmplat, cetățenii Republicii Moldova vor avea spiritul civic necesar pentru a păstra direcția europeană a țării”, a afirmat Președintele României, Nicușor Dan.

Ion Axenti

Această publicaţie a fost tipărită cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova" www.drrm.gov.ro.
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova
Proiect finanțat de Departamentul pentru relația cu Republica Moldova
https://www.facebook.com/drrmromania/

Address

Kischinew

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Gazeta Satelor posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Gazeta Satelor:

Share