04/05/2026
Nu știu dacă ați observat, dar dictatorii care pozează în oameni de fier ajung, mai devreme sau mai târziu, să se teamă și de propria umbră.
Citesc în CNN ca Kremlinul ar fi întărit masiv securitatea din jurul lui Putin, pe fondul temerilor lui Putin ca ar putea fi asasinat fie de ai lui fie de către ucraineni.
Și nu vorbim de 5-10 bodyguarzi în plus.
Au devenit și mai stricți legat de cine are acces la Putin. Vorbim de controale duble pentru cei care ajung la el, telefoane fără internet pentru oamenii din apropiere, interdicții pentru bucătari, fotografi și agenți de pază de a merge cu transportul public și chiar sisteme de supraveghere instalate în casele unor membri ai personalului apropiat.
Asta spune multe despre Rusia din 2026. În exterior, propaganda vinde imaginea liderului puternic, stăpân pe țară, pe armată și pe destinul lumii.
Și pe la noi, ani la rând, s-a turat aceeași placă pe unele canale cm că nu te pui cu rușii, că dacă se apucă “serios” de război ajung până la Lisabona, că armata rusă e de neoprit și că Occidentul e slab, obosit și decadent.
Doar că, în realitate, marele lider de la Kremlin pare tot mai închis într-o bulă de frică, păzit obsesiv, controlându-și și spionandu-și oamenii din jur și trăind constant cu frica ca i se poate întâmpla ceva oricând.
Populația pare sătulă deja de închiderile de rețele sociale și de faptul ca războiul a ajuns și la ei acasă. Rușii nu mai pot ascunde bombardamentele ucrainene si neajunsurile războiului de populație.
Ucrainenii le lovesc constant rafinăriile de petrol, depozitele, infrastructura energetică și obiectivele strategice, iar războiul a scos la suprafață o realitate pe care propaganda rusă încearcă să o ascundă. Rusia nu este invincibilă.
Și-a consumat enorm din stocurile de muniție și armament strategic, inclusiv din depozite moștenite încă din perioada URSS, iar acum încearcă să câștige nu doar pe front, ci și prin oboseala noastră. “De ce îi ajutăm pe ucraineni? Noi trebuie să fim prieteni cu rușii” și tot felul de alte lozinci aud în continuare de la o parte dintre români care nici acum, după mai bine de 4 ani de război, nu înțeleg despre ce e miza.
De aceea, în opinia mea, războiul din Ucraina nu se va încheia prea curând, poate nici înainte de 2030. Nu pentru că Rusia ar avea o strategie genială, ci pentru că regimul de la Kremlin nu poate recunoaște că a greșit. Nu poate spune propriului popor că a sacrificat sute de mii de oameni pentru o invazie eșuată. Așa că merge înainte, cu încăpățânarea unui sistem care preferă să ardă o țară întreagă decât să admită adevărul.
Și tot de aceea Rusia are nevoie de Trump, de oamenii lui, de Orban și de toți cei care, direct sau indirect, încearcă să slăbească ajutorul pentru Ucraina. Pentru că Ucraina nu duce războiul doar cu curaj. Ci îl duce cu arme, muniție, bani, sisteme antiaeriene și sprijin occidental. Iar fiecare veto, fiecare blocaj, fiecare discurs despre “pace” spus în termenii Moscovei nu face decât să-i dea lui Putin exact ce își dorește. Și mai mult timp pentru a ne obosi, a ne diviza și a ne cuceri în cele din urmă. Inclusiv cu propriile noastre arme și oameni.
