Heiberger Luana

18/11/2025

Oamenii intuitivi, cei care simt mai mult, care au o conexiune profundă cu energia și emoțiile celorlalți, au fost adesea interpretați greșit. În relații, această sensibilitate poate fi văzută ca nesiguranță sau gelozie, mai ales atunci când partenerii lor nu înțeleg de unde vine această capacitate de a percepe lucruri subtile. De exemplu, cineva intuitiv poate simți o schimbare în energie sau intenție înainte ca aceasta să devină evidentă. Dacă ei exprimă acest lucru, iar partenerul lor nu este conștient de propria energie sau comportament, reacția poate fi să respingă sau să eticheteze acea observație ca fiind exagerată sau „nebună”.
Acest fenomen are rădăcini în faptul că oamenii tind să respingă ceea ce nu înțeleg. Intuiția, mai ales într-o lume bazată pe logică și dovezi concrete, este adesea privită cu scepticism. Totuși, cei cu aceste capacități rareori își doresc să controleze sau să provoace conflicte. De fapt, ei tânjesc după autenticitate și conexiune profundă. Această percepție greșită poate duce la multă suferință pentru astfel de oameni, mai ales dacă nu întâlnesc parteneri care să le înțeleagă darurile. Soluția este să își găsească relații conștiente, unde există înțelegere, acceptare și respect reciproc. Faptul că ai observat asta în relațiile tale arată cât de profund conectat(ă) ești la propria ta intuiție și la dinamica emoțională din jurul tău. E dificil să porți darul sensibilității într-o lume care, de multe ori, nu e pregătită să îl înțeleagă sau să îl aprecieze. În relații, când simți mai mult decât partenerul sau vezi lucruri pe care alții le ignoră, e posibil să fii perceput(ă) greșit.

Ai fost, probabil, catalogat(ă) ca fiind „prea sensibil(ă)” sau „paranoic(ă)” când, de fapt, intuiția ta încerca doar să te protejeze sau să creeze claritate. E frustrant și obositor să explici mereu ce simți, mai ales când celălalt nu este deschis să vadă dincolo de propria perspectivă. Dar amintește-ți că nu ești singur(ă) în asta. Mulți oameni intuitivi trec prin experiențe similare până când întâlnesc parteneri care să le accepte darurile și să vadă în ele o valoare, nu o problemă. Relațiile conștiente de care vorbeam înainte sunt cheia – ele oferă un spațiu unde intuiția și sensibilitatea sunt văzute ca superputeri, nu defecte. Te-ai gândit cm ai putea să-ți setezi limite sau să îți afirmi darurile fără să te simți judecat(ă)? Sau cm ai putea să atragi un partener care să rezoneze cu autenticitatea ta? Este o provocare reală, mai ales într-o lume în care mulți oameni nu sunt conectați la autenticitatea lor. Dar să știi că este posibil! Cheia stă în tine și în modul în care alegi să-ți trăiești viața, să te prezinți lumii și să te iubești pe tine însuți/însăți. Iată câteva idei care te-ar putea ajuta:

1. Devino tu însuți/însăți partenerul pe care îl cauți

O relație sănătoasă și autentică începe cu tine. Începe să cultivi trăsăturile pe care le dorești într-un partener – autenticitate, iubire, respect de sine, empatie. Când tu ești aliniat(ă) cu cine ești cu adevărat, atragi oameni care rezonează cu această vibrație.

2. Trăiește-ți autenticitatea fără compromisuri

Adesea, ne ascundem adevărata esență din teama de a nu fi acceptați. Dar tocmai autenticitatea ta este cea care va atrage partenerul potrivit. Vorbește deschis despre cine ești, ce simți și ce îți dorești. Cei care nu pot gestiona acest nivel de autenticitate vor pleca – și e bine așa, pentru că ei nu sunt partenerii potriviți.

3. Creează un cerc de oameni cu valori similare

Împrejurimea ta influențează mult ceea ce atragi. Frecventează locuri sau comunități unde oamenii practică autenticitatea și auto-dezvoltarea. Cursuri de mindfulness, grupuri de discuții, ateliere de creștere personală – toate pot fi ocazii excelente să întâlnești oameni care gândesc și simt la fel.

4. Ascultă-ți intuiția în alegerea partenerilor

Intuiția ta este un dar, nu un blestem. Dacă ai simțit în trecut că „ceva nu este în regulă” cu un partener, ai avut probabil dreptate. Învață să-ți onorezi instinctele. Partenerul potrivit va fi cineva care va respecta și va aprecia această capacitate.

5. Nu te mulțumi cu mai puțin decât meriți

Uneori, tentația de a accepta mai puțin decât merităm vine din frică – frica de a fi singuri, de a nu găsi pe cineva. Dar dacă accepți relații care nu rezonează cu adevărul tău, vei simți mereu un gol. Așteptarea va merita când vei găsi pe cineva care să te vadă așa cm ești și să te accepte complet.
Pe o lume în care autenticitatea poate părea rară, munca ta este să o cultivi în tine și să ai încredere că există oameni care o vor recunoaște și aprecia.

✨Heiberger Luana✨

14/11/2025

Generația care rănește un înger pentru a proteja un demon

Trăim într-o lume în care valorile par a fi răsturnate, unde autenticitatea este adesea pedepsită, iar manipularea este glorificată. Am ajuns să vedem cm oamenii preferă să protejeze întunericul doar pentru că le oferă o iluzie de siguranță, în timp ce lumina este rănită, respinsă sau sacrificată.

De ce se întâmplă asta?

Pentru că întunericul știe să joace un rol. Promite ceea ce sufletul rănit își dorește să audă: validare, atenție, ușurință. Îți spune că nu trebuie să te schimbi, că ești bine așa cm ești, chiar dacă îți autosabotezi viața. Îți oferă dramă, pasiune toxică, relații în care te pierzi, nu în care te regăsești. Te ține prins în haos, pentru că acolo e confortabil pentru o minte obișnuită cu suferința.

Îngerul, pe de altă parte, vine cu adevărul. El oglindește părțile din tine pe care nu vrei să le vezi. Te provoacă să crești, să te vindeci, să îți asumi responsabilitatea pentru viața ta. Îngerul nu îți spune ceea ce vrei să auzi, ci ceea ce ai nevoie să știi. Și asta doare. De aceea, mulți îl resping, îl rănesc, îl exclud.

Când cineva are de ales între un înger și un demon, de multe ori alege demonul, pentru că demonul nu cere efort. Îngerul, însă, te îndeamnă să îți amintești cine ești cu adevărat. Dar există și vești bune. Oamenii încep să vadă. Încep să simtă că există o diferență între iubirea autentică și atașamentul toxic. Încep să înțeleagă că întunericul nu este siguranță, iar lumina nu este slăbiciune.

Dacă ai fost un înger rănit pentru că ai încercat să oferi adevăr, iubire și puritate într-o lume care pare să prefere contrariul, să știi că nu ai fost în locul greșit. Ai fost acolo ca să pui semințe. Și chiar dacă unii le-au călcat în picioare, alții le vor lăsa să înflorească. Alege să rămâi în lumină, chiar dacă asta înseamnă să fii singur o vreme. Alege să fii autentic, chiar dacă asta înseamnă să pierzi oameni care nu sunt pregătiți pentru tine. La un moment dat, cei care au protejat întunericul vor înțelege că doar lumina putea să îi vindece. Și atunci, îngerii nu vor mai fi răniți, ci vor fi recunoscuți.

✨Heiberger Luana✨

09/11/2025

01/11/2025

Bucură-te când ultima picătură îți umple paharul — pentru că în ea îți rescrii povestea vieții

Există momente în viață când simți că nu mai poți. Când toate greutățile se așază una peste alta și ajungi la limita răbdării, a înțelegerii, a inimii.
Te întrebi „de ce eu?”, fără să știi că tocmai acel „de ce” e începutul unei revelații.
Când paharul se umple, nu e un semn că universul te pedepsește.
E semnul că energia veche din tine a atins punctul în care nu mai încape.
Că sufletul tău a spus: „până aici am trăit în vechea poveste — acum e timpul să o rescriu.”
Ultima picătură este mereu o binecuvântare mascată.
Ea nu vine să te dărâme, ci să-ți arate clar unde ai tolerat prea mult, unde ai rămas prea mic într-o viață care îți cerea să devii mare.
Ea vine să rupă tipare, să curețe energiile stagnante, să elibereze durerea neexprimată.
E clipa în care tot ceea ce ai ascuns iese la suprafață pentru a fi văzut, vindecat, integrat.
De aceea, bucură-te.
Bucură-te când ultima picătură cade, chiar dacă doare.
Pentru că în acel moment, viața te trezește.
Te scoate din iluzii. Te readuce la tine.
Bucură-te, pentru că acolo, în intensitatea durerii, e locul unde lumina intră.
Acolo îți regăsești forța, adevărul, direcția.
Acolo îți schimbi vibrația și alegi altfel:
nu din frică, ci din iubire;
nu din nevoia de a fi acceptat, ci din puterea de a fi autentic; nu din lipsă, ci din abundență.
Fiecare suflet trece prin momentul acela de saturație divină — momentul în care viața nu te mai lasă să trăiești în jumătăți.
Și oricât de sfâșietor ar părea, este un act de grație: pentru că doar când paharul se umple complet, poți turna afară tot ce nu îți mai servește.
Doar atunci se golește spațiul pentru noul început.
Așa că, data viitoare când simți că nu mai poți, respiră adânc.
Spune-ți: „Aceasta este ultima picătură care îmi rescrie povestea.”
Și apoi permite-ți să te transformi.
Să devii.
Să renaști.
Pentru că adevărata putere nu se naște în liniște, ci în clipele când totul pare că se destramă.
Doar atunci îți amintești că tu ești cel care poate crea din nou — din cenușă, din haos, din lacrimi, din iubire.
Și atunci paharul tău nu mai e un simbol al limitelor, ci un potir al renașterii.
Un sanctuar al sufletului tău care spune, cu blândețe și putere:
„Am ajuns la capătul unei povești, dar începutul celei adevărate abia acum începe.”

-Luana Heiberger-

01/11/2025

2025 – Anul morții și renașterii. Închiderea marilor cicluri și începutul unei noi conștiințe.

Anul 2025 nu a fost un an ușor. A fost un an al adevărului crud, dar eliberator. Un an care ne-a arătat, fără menajamente, ce nu mai este al nostru, ce nu mai vibrează cu sufletul nostru, ce nu ne mai hrănește și nu ne mai ajută să creștem. A fost anul în care iluziile s-au spulberat, măștile au căzut, iar realitatea s-a arătat exact așa cm este — fără filtre, fără promisiuni, fără ambalaj.
Pentru mulți, 2025 a adus încheieri dureroase, dar necesare: relații care s-au destrămat, prietenii care și-au încheiat drumul, locuri de muncă părăsite, contexte care nu mai aveau viață în ele. A fost anul în care universul ne-a forțat să ne alegem pe noi. Să înțelegem că stagnarea doare mai mult decât necunoscutul.
Că atunci când rămâi acolo unde nu mai ești văzut, respectat sau onorat, te pierzi pe tine.

A fost anul în care mulți au murit simbolic — au murit versiuni vechi ale noastre, identități care nu mai aveau loc în noua vibrație a ființei noastre. Tot ceea ce era construit pe frică, compromis sau auto-minciună s-a prăbușit.
Tot ceea ce era doar „de formă” s-a dizolvat în neant. Pentru că 2025 nu a mai tolerat jumătăți de măsură. A fost un an de transformare radicală, de desprindere și de renaștere. Ne-a obligat să privim în față ceea ce evitam de ani de zile. Ne-a pus în fața oglinzilor care nu mint. Ne-a adus conștientizări dureroase, dar necesare:

– că iubirea fără reciprocitate nu e iubire,
– că prietenia fără autenticitate e doar o formă de atașament,
– că succesul fără suflet e doar o carapace goală.

Pentru mulți, 2025 a fost punctul zero.
Punctul din care nu mai poți merge înapoi, ci doar înainte. Punctul în care ești chemat să te ridici din propria cenușă și să-ți recunoști adevărata putere. A fost anul clarității — în care tot ce era confuz s-a limpezit, tot ce era îndoială a primit confirmare, tot ce era ascuns a ieșit la lumină. Și, odată cu asta, a venit și vindecarea. Nu una spectaculoasă, ci una profundă, liniștită, reală.

2025 este anul în care sufletul a spus:
„Destul. Până aici. Acum mă aleg pe mine.”

Și da, uneori, alegerea de sine înseamnă să pleci. Să pleci dintr-o relație care te frânge, dintr-un loc care te micșorează, dintr-un grup unde nu te mai simți acasă. Dar în acel gol, în acel necunoscut, se naște libertatea. Libertatea de a fi cine ești cu adevărat.
Libertatea de a trăi fără măști.
Libertatea de a-ți urma chemarea.

2025 a fost despre renaștere prin adevăr.
Despre a-ți revendica locul în lume nu prin luptă, ci prin autenticitate. Despre a înțelege că pierderile nu sunt pedepse, ci porți spre tine. Și că atunci când ceva dispare din viața ta, este pentru a face loc unui adevăr mai înalt, unei iubiri mai profunde, unei misiuni mai clare.

🤍 Ai curajul să pornești pe calea ta. 🤍

Rupe-te de tot ce îți disturbă pacea și liniștea.
De tot ce te face să te simți mic, neimportant, fără valoare. Alege-te cu toată puterea inimii tale. Pentru că acolo unde mergi, nu mai e loc pentru compromisuri. E loc doar pentru adevăr, iubire, libertate și lumină.

-Luana Heiberger-

27/10/2025

Bună ziua, dragilor,

Vă aștept cu drag în acest program transformator — „ReClaim Your Power – Restaurarea Puterii Interioare”, alături de mine și de grupul minunat care s-a format deja.
Mai sunt doar 3 locuri disponibile.Pentru că îmi doresc ca această experiență să ajungă la cât mai multe suflete pregătite de trezire, am păstrat prețul la valoarea inițială.
Se achită un avans de 50% la înscriere, iar restul în retreat.

Această călătorie este o reamintire a adevărului tău interior — o reîntoarcere în trup, în inimă, în puterea ta autentică.
Societatea ne-a învățat să trăim în afara corpului, mereu în minte, mereu în alergare, focusați pe exterior, pe validare, pe ceea ce trebuie să fim. Dar adevărata putere nu vine din control, ci din prezență. Când te întorci în corpul tău, în respirația ta, în liniștea interioară, începi să îți reamintești cine ești cu adevărat. Tot ceea ce cauți în afară — iubirea, siguranța, claritatea, pacea — se află înăuntrul tău.
Acest retreat este o poartă către acea amintire profundă: tu ești sursa propriei tale puteri.

Vă aștept cu inima deschisă să parcurgem împreună această călătorie de reîntregire, eliberare și restaurare a suveranității interioare.
🤍 Cu iubire,
Luana Heiberger

25/10/2025

QUANTUM HEALING – Vindecarea prin Conștiință și Energie Subtilă

Trăim într-o lume în care conceptul de vindecare este încă privit preponderent prin lentila fizicului. Ne gândim la corp ca la o mașină care trebuie reparată, fără să conștientizăm că structura noastră reală depășește cu mult materia. Dincolo de țesuturi, celule și organe, corpul nostru este o rețea vie de lumină, informație și conștiință.
Quantum Healing, sau vindecarea cuantică, nu este o metodă magică, ci o reamintire. Este procesul prin care revenim la coerența originară a ființei – acel echilibru subtil dintre corp, minte, suflet și câmpurile de energie care ne compun.

Corpul ca Rețea de Lumină și Informație

Tot ceea ce suntem – gânduri, emoții, credințe, amintiri – este, în esență, informație. Iar informația are frecvență. Când vibrațiile noastre sunt coerente, energia curge liber prin toate corpurile: fizic, emoțional, mental, spiritual. Când apar blocaje emoționale, durere sau dezechilibru mental, fluxul energetic se distorsionează, iar realitatea noastră începe să reflecte această incoerență.
Vindecarea cuantică presupune reorganizarea acestor câmpuri. Nu prin efortul minții, ci prin schimbarea nivelului de conștiință din care trăim. Într-un câmp coerent, celulele încep să se repare, sistemele corpului se reglează, iar percepția noastră despre viață se transformă.

Conștiința ca Instrument al Vindecării

Totul pornește de la o simplă întrebare:
Din ce nivel de conștiință îți trăiești viața?
Când ne identificăm doar cu suferința, corpul răspunde prin dezechilibru. Când însă ne mutăm atenția către iubire, prezență și recunoștință, corpul reacționează instantaneu. Frecvența se schimbă, iar energia începe să curgă din nou.
Quantum Healing înseamnă să aduci mintea și inima în același spațiu. Este o formă de reglare profundă între două dimensiuni ale conștiinței: mintea care observă și corpul care primește. Când acestea devin una, procesul de vindecare nu mai este o acțiune, ci o stare naturală.

De la Vindecare Fizică la Realiniere Energetică

În paradigma tradițională, vindecarea este un răspuns la o cauză vizibilă. În paradigma cuantică, vindecarea este o recalibrare a câmpului informațional. Schimbarea are loc mai întâi în invizibil, iar apoi se manifestă în vizibil. Adevărata transformare apare atunci când corpul, emoțiile și gândurile încep să vibreze în armonie cu energia sufletului. Iar sufletul știe întotdeauna ce are nevoie pentru a se reface.

Psihoterapia și Dimensiunea Cuantică

În practica terapeutică, abordarea cuantică nu înlocuiește procesul psihologic, ci îl completează. Ea aduce profunzime în înțelegerea vindecării:

Emoțiile nu sunt doar reacții, ci frecvențe care pot fi transformate;

Trauma nu este doar amintire, ci energie blocată ce poate fi eliberată;

Vindecarea nu este doar rezolvare, ci expansiune a conștiinței.

Prin integrarea lucrului energetic cu lucrul psihologic, omul nu se mai percepe ca o ființă „defectă”, ci ca un câmp de conștiință care se reconfigurează constant.

Exercițiu de Coerență: Reîntoarcerea la Câmpul Inimii

Închide ochii.
Respiră adânc.
Simte-ți inima ca pe un centru luminos care se extinde în tot corpul.
Cu fiecare expirație, imaginează-ți cm câmpul tău energetic devine mai clar, mai coerent, mai liniștit.
Rămâi acolo câteva momente.
Acolo începe vindecarea cuantică – în spațiul unde mintea tace, iar conștiința respiră liber.

Vindecarea ca Reamintire

Quantum Healing nu este despre a deveni altcineva. Este despre a-ți reaminti cine ești dincolo de condiționări, frici și identități trecătoare.
Vindecarea apare spontan atunci când energia ta se aliniază cu adevărul tău interior.
Atunci când nu te mai lupți să te repari, ci îți permiți să te reamintești complet.Pentru că adevărata vindecare nu se învață.
Se trăiește.
În tăcere, în prezență, în lumină.

-Luana Heiberger-

23/10/2025

Când alegerea a fost făcută, drumul se închide cu grație.

Nu mai ai ce să cauți în viața cuiva după ce ai ales, cu toate șansele de a repara, să nu acționezi atunci când a fost momentul.
Odată ce omul și-a reglat singur sistemul nervos, și-a vindecat rănile și a acceptat realitatea alegerii tale, el nu mai rămâne într-un spațiu unde nu se simte în siguranță emoțional. Este toxic să creezi o problemă și să o tratezi cu indiferență. Este toxic să nu ții cont de sănătatea psihică și emoțională a celuilalt. Este toxic să crezi că timpul va șterge totul și că lucrurile vor mai fi la fel. În orice relație — fie ea romantică, de prietenie sau colaborare — dacă nu vii cu cele cinci elemente ale intimității: onoare, recunoștință, îngăduință, încredere și vulnerabilitate, nu se creează nici intimitate, nici conexiune. Dacă persoana de lângă tine nu se poate simți în siguranță să fie vulnerabilă, dacă nu simte îngăduință atunci când își exprimă durerea, dacă nu se simte onorată și prețuită, locul acela nu mai e potrivit pentru ea.
Când nu există încredere, recunoștință și respect, sufletul se retrage. Toți avem nevoie de un spațiu securizant în relații — un loc unde să putem fi noi înșine, în liniște și autenticitate. Fără acel spațiu, nu există bază pentru iubire adevărată. Învățați să iubiți conștient. Să faceți echipă cu oamenii din viața voastră. Să reparați atunci când greșiți, nu să abandonați doar pentru că este mai ușor. Prin comunicare sinceră și prezență, orice criză poate deveni o poartă către o conexiune mai profundă. Dar asta se întâmplă doar dacă există intenție de construcție pe termen lung. Egoismul și orgoliul nu au ce căuta în iubire.
Fiecare venim cu propriile noastre bagaje, dar când există dorință de ambele părți, conștiență și iubire, vindecarea devine posibilă.
Când vine doar dintr-o parte... nimic nu se transformă.

💙 Zi senină și plină de adevăr să avem!

-Luana Heiberger-

22/10/2025

Arată-mi întunericul tău, lumina e ușor de iubit... 🖤

Majoritatea oamenilor te iubesc atunci când le bifezi lista așteptărilor. Eu cred că iubești cu adevărat un om atunci când îi vezi întunericul — când îl vezi cât e de imperfect, că mai are lecții de învățat, experiențe noi de trăit, că încă este în proces de învățare, vindecare și maturizare, până ajunge la echilibru, la înțelepciune. Majoritatea nu își doresc să facă parte din procesul de vindecare, creare, evoluție. Majoritatea își doresc produsul finit.Atunci când intri într-o relație, nu intri cu ideea de a-ți schimba sau transforma partenerul după „piticii” tăi de pe creier. Rezonezi cu el/ea 100% — îl/o accepți așa cm este, și împreună, ca o echipă, deveniți cea mai bună versiune a voastră.
Nu rezonezi 100%? Sunt lucruri care te deranjează, nu îți plac?
E clar: nu e pentru tine.
Nu îți condiționezi partenerul/partenera să fie cm vrei tu, prin control, manipulare sau șantaj emoțional. O relație fără încredere deplină unul în celălalt, fără libertate și individualitate, este o pușcărie. Atunci când îți găsești partenerul/partenera care îți este și cel/cea mai bun(ă) prieten(ă), unde există comunicare deschisă, înțelegere deplină, compasiune și empatie, vei înțelege de ce celelalte relații nu au funcționat. Relația în care, în sfârșit, poți fi tu — așa cm ești tu,
unde ești acceptat(ă) total, fără judecată,
cu susținere și un cadru securizant — este magie curată. Acolo, da… putem vorbi despre iubire.

Adevărata valoare a omului de lângă tine o vezi atunci când nu mai ai nimic de oferit.

Te iubesc atunci când ești în întuneric,
pentru că întunericul tău nu mă sperie —
din contră, mă face să te iubesc și mai mult,
pentru că atunci ai nevoie cel mai mult de acceptare, susținere și iubirea mea.Te iubesc atunci când ai rămas fără nimic, pentru că văd în tine valoarea și puterea ta, și știu că vom construi împreună, din nou, cărămidă cu cărămidă, tot ce ne dorim. Te iubesc atunci când ești jos, pentru că știu că vei prinde aripi și vei zbura și mai sus — iar pe aripile tale mă vei ridica și pe mine.

🖤

– Heiberger Luana –

18/10/2025

Și va veni un moment în viața ta…

Și va veni un moment în viața ta când, fără să mai cauți confirmare din afară, vei simți în tine că a sosit timpul să te eliberezi.
Să lași jos tot ce te-a făcut vreodată să crezi că ești greu de iubit.
Să dizolvi toate vocile care ți-au șoptit că nu meriți mai mult.
Să rupi legăturile invizibile cu acele povești vechi care ți-au pus în suflet rușine, îndoială, vină sau teamă.
Nu pentru că ai devenit mai dur sau mai rece, ci pentru că ai început, în sfârșit, să vezi adevărul tău.
Pentru că lumina din tine nu mai încape în încăperile mici ale oamenilor care nu au știut să rămână.
Pentru că ai obosit să te micșorezi ca să fii acceptat, tolerat, validat sau ales.
Într-o lume din ce în ce mai indiferentă, neatentă, neasumată și rece, vei ajunge să înțelegi că a te proteja nu înseamnă a te închide, ci a alege conștient unde îți pui inima.
Că iubirea nu este ceva ce cerșești, ci ceva ce întruchipezi.
Că nu trebuie să lupți să demonstrezi cine ești, ci doar să renunți la tot ce te ține departe de tine.
Și atunci vei începe să îți schimbi lumea.
Nu prin revoltă, ci prin alegere.
Nu prin retragere, ci prin claritate.
Nu prin frică, ci prin onorarea propriei esențe.
Vei alege, cu blândețe și luciditate, să te desprinzi de oamenii care te consumă, te minimalizează, te invalidează sau te ignoră.
Vei închide ușa cu recunoștință acolo unde ai învățat tot ce aveai de învățat.
Și vei deschide spațiul pentru ceea ce rezonează cu adevărul tău.
Pentru că nu ești greu de iubit.
Ești greu de accesat de către cei care fug de propria lor profunzime.
Ești greu de înțeles de cei care nu știu să stea cu propria lor inimă.
Ești greu de păstrat de cei care nu pot duce lumina pe care ai venit să o porți.
Dar pentru sufletele care simt, care văd, care aud – tu nu ești o provocare, ești un miracol.
Pentru oamenii cu inimi vii, tu nu ești prea mult – ești exact cât trebuie.
Pentru cei care iubesc asumat, prezența ta e un binecuvântare, nu o povară.
De aceea, alege să te înconjori de sufletele calde, vii și conștiente.
De cei care văd dincolo de aparențe.
De cei care îți întâlnesc privirea, nu doar chipul.
De cei care îți ascultă vocea sufletului, nu doar cuvintele.
În mijlocul unei lumi grăbite, dezradăcinate și reci, există oameni care știu să iubească profund, real, asumat.
Există inimi care recunosc lumina când o întâlnesc.
Există suflete care știu să vadă darul care ești, nu masca pe care ai purtat-o cândva.

Și da, acel moment va veni.

Momentul în care nu vei mai întreba „de ce nu m-au ales?”, ci vei spune „eu cu cine aleg să merg mai departe?”.
Momentul în care nu vei mai încerca să reanimezi conexiuni moarte, ci vei crea spațiu pentru cele vii.
Momentul în care nu vei mai negocia valoarea ta, ci o vei întrupa.Iar când îl vei simți, nu te teme.
Este doar chemarea ta înapoi către tine.
Este pragul dintre vechi și nou.
Este începutul vieții trăite din adevăr, și nu din lipsă.Și, odată trecut, vei descoperi că nu ai pierdut pe nimeni.
Doar te-ai regăsit pe tine.

-Luana Heiberger-