Nord Literar

24/10/2025

Într-o zi de „toamnă nebun de frumoasă la Cluj” am urcat toată redacția Revistei de Cultură „Nord Literar” în mașină și-am purces în inima metropolei pentru a fi parte la săvârșirea unui gest cultural de-o importanță covârșitoare: lansare volumului de studii critice privind literatura română din Voivodina și din Timoc (volumul I) „De veghe la hotarul limbii române” al colegei noastre Delia Muntean. Evenimentul, desfășurat la sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, i-a avut ca oaspeți pe scriitorul Nicu Ciobanu, director al Editurii ICRV din Zrenianin, care a semnat și prefața lucrării, intitulată „Literatura română din Serbia - perpetuul exercițiu de reconfirmare a ființei naționale” și pe Todor Doru Ursu, director al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina. Realizarea unui astfel de studiu înseamnă o muncă de cercetare derulată pe parcursul a mai bine de cinci ani.
O bucurie a revederii, o efervescență a dialogului și-al schimbului de idei și-o întâlnire din care n-am mai fi plecat au relevat importanța și greutatea unei asemenea teme. Nu întâmplător, lansarea acestei cărți a fost apreciată ca fiind un moment istoric. Dragi mi-au fost toți acești titani ai literaturii transilvane care au participat, au spus lucruri, au problematizat.
În austeritatea care ne-a redus mijloacele și resursele la limita subzistenței, bucuria creației și-a dialogului rămâne. Ne-am emoționat pentru bucuria Deliei Muntean și am resimțit sufletește, românește, sentimental fiecare cuvânt care s-a spus acolo, fiecare problemă, fiecare întrebare care s-a ridicat.
Revista de Cultură „Nord Literar” rămâne un spațiu de exprimare și de dialog pentru scriitorii de limbă română din afara granițelor. E o bucurie și o mândrie fără margini să vedem că în ultimii ani, colegii noștri s-au aplecat cu sufletul și cu condeiul asupra acestui subiect. Dacă redactorul-șef al revistei, Delia Muntean a demarat un proiect magistral dedicat scriitorilor de limbă română din Serbia - despre care colega noastră Raluca Hășmășan spune că este o incursiune în „cartea lăuntrică” a scriitorilor români din Serbia -, seniorul-editor Gheorghe Pârja susține de mai bine de un an o pagină dedicată truditorilor condeiului de dincolo de Tisa și din Basarabia. De asemenea, colegul nostru Flaviu Mihali a realizat de curând o antologie din opera poetului din Biserica Albă, Gheorghe Moiș, parte dintr-un proiect mai amplu dedicat poeților de limbă română din afara granițelor. Mă gândeam că, în gândul și în visul meu de a deschide revista spre lume, există un proiect numit „Puntea de cuvinte” în care se integrează atât de frumos tot ce fac acești oameni minunați din redacție. Meritul este al lor. Doar al lor! Bucuria mea este de a ne fi întâlnit, adunat, înțeles. De a ne fi emoționat împreună și de a fi trudit cu toții în aceeași poveste a cuvântului românesc cu sens, cu nerv, cu dragoste. (Dana Buzura-Gagniuc)

Credit foto: Ana Herța, Romulus Moldovan, Cătălina Soare-Hull, Laura Poantă, Mircea Covaci

21/10/2025

Joi, 23 octombrie, vom fi cu toții alături de colega noastră Delia Muntean - redactor-șef al revistei de cultură „Nord Literar” - la lansarea cărții sale de studii critice privind literatura română din Voivodina și din Timoc (volumul I).
Din Serbia vor participa Todor Doru Ursu, director al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, și scriitorul Nicu Ciobanu, director al Editurii ICRV din Zrenianin, care a semnat și prefața lucrării, intitulată „Literatura română din Serbia - perpetuul exercițiu de reconfirmare a ființei naționale”.
Volumul este dedicat memoriei prof.univ.dr. Carmen Dărăbuș (3 februarie 1966-20 mai 2023) din Baia Mare, care a predat câțiva ani la Universitatea din Novi Sad.

19/10/2025

„Nu știu dacă mai fac festivalul în acest an...” spunea la începutul toamnei Gheorghe Pârja, oțărât de vremuri. „O să-l faci, frate Gheorghe, că nu poți altfel... Că nu se poate altfel. Și de tu nu-l vei face, poeții tot vor veni acolo, că drumul e făcut și cunoscut de zeci de ani. E bătătorit și pietruit cu toate cuvintele, cu toate poveștile și cu toate numele mari care-au pășit cu modestia imensității lor, acolo pe covorul de iarbă din gospodăria mamei Doca. E încrustat în lemnul porții, care-a stat mereu deschisă, după rânduiala așteptării oaspeților. Și de drumul nu va mai fi... și de poeții nu vor mai avea pași pământești pe-acolo, numele celor care an de an sunt pomeniți la slujba din bisericuța de lemn din vârful uliței bisericii, va reconstrui câte-o piatră, câte-o cruce, câte-un vers” – mi-am zis și i-am zis. Și-am fost amândoi de acord că nu se poate altfel.
Au fost două zile fabuloase dincolo de Gutâiul peste care octombrie a răsturnat bogăția galbenului în frunze și-n parfum. Zile cu poezie, muzică și artă la Sighetu Marmației, la cea de-a 52-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie, care se îngemănează firesc cu Serile de poezie de la Desești. O participare numeroasă, care a reunit poeți din țară, din Ucraina, Ungaria și Serbia. Și o altă zi la Deseștiul înnobilat de călătoriile lui Nichita Stănescu în acest sat care s-a fixat pe harta culturală a țării prin prezența celor mai importante nume ale poeziei, acolo pe covorul de iarbă din curtea poetului Gheorghe Pârja, de pe „Ulița bisericii”. O biserică monument UNESCO, unde în fiecare an, preotul săvârșește slujba de pomenire pentru toți poeții trecuți, petrecuți și atinși de toamna Maramureșului. Aici, poezia întotdeauna va mirosi a toate anotimpurile deodată, a toate sentimentele și culorile dimpreună, amestecate în acel fluviu al cuvântului care-i absoarbe pe cei care o creează și pe cei care o iubesc.
Premii și distincții care au oferit poeților bine-meritata recunoaștere, cenaclul de seara, emoția muzicii și întâlnirea cu fabuloasa lume a sculptorului Ioan Bledea au fost prilejuri de bucurie pentru numeroșii poeți prezenți. La Sighet, Premiul „Opera Omnia” a mers în acest an spre poetul Vasile Igna, iar Premiul Revistei de Cultură „Nord Literar” a mers spre o poetă extrem de sensibilă: Anca-Iulia Beidac. La Desești, Premiul „Nichita Stănescu” s-a acordat poetului Gheorghe Mihai Bârlea, iar premiul Consiliului Local al Comunei Desești, poetului Flaviu Claudiu Mihali.
Admirabil efortul Centului Cultural Sighetu Marmației, manageriat cu suflet de Ileana Matus care, în vremuri de austeritate, reușește să reunească oameni și spirite.

Oare poate crede cineva cât de emoționată am fost în zilele acelea la Sighetu Marmației și la Desești, unde am simțit poezia din carte, din cuvinte, din oameni? Unde s-a vorbit despre poezie și despre credință, de spirite înalte precum Ioan Pintea, Nicolae Băciuț, George Vigdor, Vasile Barbu, Gheorghe Moiș, Gheorghe Pârja, Gheorghe-Mihai Bârlea, preotul Ioan Ardelean. Unde am înțeles (a câta oară?) că nimeni niciodată nu poate pune lanț pe creația (cu toate avatarurile și mesajele ei) care mereu va ieși la lumină cu forța aceea cu care sămânța își conduce lăstarul printre pietre spre lumină.

Credit foto: Vasile Conoioși-Mesteșanu, Monica D. Cândea, Viorica Pârja, Ion Mariș

15/10/2025

Două volume pornite din același izvor – durerea - au fost lansate ieri la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare. Romanul „Blestemat a fi oricare” și volumul de versuri „Păsările timpului meu” ale scriitoarei Valeria Bilț au fost subiect și pretext al unor povești din care n-am mai fi plecat. Cele două cărți lansate în cadrul unui elegantul eveniment moderat de Loredana A. Știrbu s-au bucurat de prezența criticilor literari Daniela Sitar-Tăut și Gheorghe Glodeanu și a managerului Revistei de Cultură „Nord Literar”, Dana Buzura-Gagniuc.
Prozatoare, poetă, doctor în filologie, prezență constantă în viața culturală a Maramureșului, amfitrioană cu farmec al Festivalului „Zilele Iei, Zilele Poeziei”, Valeria Bilț, cu putere și cu tenacitate, și-a transformat - așa cm a remarcat prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu - durerea pierderii unicului fiu în creație.
„În urmă cu un an, autoarea venea spre noi cu acest roman fascinant și cutremurător, care i-a adus o serie de premii naționale și internaționale. Volumul de poezii, apărut în acest an, este o cheie simbolică de acces în intimitatea unei memorii transfigurate liric.” (Daniela Sitar-Tăut)
„Ce înseamnă pasărea în lirica Valeriei Bilț? E un vehicul care o detașează, o ridică – precum Omul-pasăre din filmul cu același nume al lui Alejandro González Iñárritu – care se desprinde de teluricul care a rănit, care a durut, pentru a-și putea survola trecutul și prezentul întru limpezire și vindecare.” (Dana Buzura-Gagniuc)
Un moment special a fost cel prezentat de un grup de copii din Ansamblul „Cununița Năzdrăvană”, coordonați de Carmen Sas.
Vizibil emoționată, autoarea și-a mărturisit bucuria întâlnirii și a dezvăluit detalii tulburătoare din perioada scrierii cărților.
Evenimentul a fost organizat grație parteneriatului dintre Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, Cenaclul Cronograf, Asociația Astra Lăpușeană, Editura Actaeon Books și Revista de Cultură „Nord Literar”.

Credit foto: Vasile Conioşi-Mesteşanu

13/10/2025

O după-amiază de lectură și de dialog cultural cald, elegant, interesant, cu dezvăluirea unor lucruri și întâmplări inedite, cu amintiri și cu nostalgii, cu povești aduse în prezent din vremuri de mult uitate. Așa a fost întâlnirea Revistei de Cultură „Nord Literar” cu membrii Clubului pasionaților de lectură de la Centrul Social CASPEV Baia Mare, coordonați de inimoasa Maria Gârbe.
Întâlnirea s-a structurat pe două paliere: pe de-o parte prezentarea Revistei de Cultură „Nord Literar”, a locului și a rolului pe care o instituție cu acest profil îl are în comunitate; pe de altă parte prezentarea volumului semnat de Dana Buzura-Gagniuc, „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată”, apărut la finele lui 2024 la Editura Școala Ardeleană.
Despre revistă au vorbit atât managerul dr. Dana Buzura-Gagniuc, cât și redactorii Raluca Hășmășan și Flaviu Mihali. S-a prezentat noul număr al publicației, precum și autorii importanți, evenimentele și acțiunile pe care instituția le organizează.
Personalitatea academicianului Augustin Buzura a fost evocată de oamenii care au avut prilejul de a se întâlni cu el în diverse contexte: profesoara Aura Ruszinsky, cea care a fost cooptată în echipa Cursurilor de Cultură și Civilizație Românească, organizate de Institutul Cultural Român la Baia Mare în anii ‘90; etnologul Pamfil Bilțiu care a venit cu povești total inedite din copilăria, adolescența și studenția lui Augustin Buzura. „Ne cunoaștem de mici, pentru că tații noștri au fost colegi de muncă la Combinatul Phoenix din Baia Mare. Apoi, am fost colegi de liceu, după care am fost coleg de grupă la facultate cu soția lui. Ne vizitam și de învârteam în aceleași cercuri literare. Am fost împreună la doctorul Fodor din Cluj, care era o adevărată enciclopedie, un iubitor de artă și de literatură, care vorbea câteva limbi străine. Augustin Buzura, în perioada în care era la Institutul Cultural Român, m-a sprijinit la editarea unei culegeri de colinde. Era un mare iubitor de folclor.” – a adăugat Pamfil Bilțiu.
Dana Buzura-Gagniuc a vorbit despre scânteia care a provocat scrierea cărții, despre relația sa cu unchiul său, precum și despre lumea care l-a dat pe Augustin Buzura, despre mitologia locală și despre tulburătoarele sale scrisori către părinți, scoase la lumină doar după ce scriitorul a plecat dintre noi.
Dialogul, care s-a legat ușor și firesc, a fost punctat cu momente de lectură, relevante pentru prezentarea spațiului și a vremii care l-au dat lumii pe unul dintre cei mai mari prozatori români ai secolului trecut.

13/10/2025

O dublă lansare de carte va avea loc mâine la Satu Mare, grație unui parteneriat între Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, Cenaclul Cronograf, Asociația Astra Lăpușeană, Editura Actaeon Books și Revista de Cultură „Nord Literar”.
Romanul „Blestemat a fi oricare” și volumul de versuri „Păsările timpului meu” vor fi prezentate de prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu, dr. Dana Buzura-Gagniuc – manager al Revistei de Cultură „Nord Literar” și dr. Daniela Sitar-Tăut – editor.
Evenimentul va începe la ora 16.00, la sediul Centrului de Creație Satu Mare și va fi moderat de Loredana Știrbu – redactor-șef al revistei „Cronograf”.

10/10/2025

Concursul „Cărțile Anului” și-a desemnat câștigătorii

Ediția 2025 a concursului de creație „Cărțile Anului”, organizat de Revista de Cultură „Nord Literar” și-a desemnat câștigătorii, în cadrul unui elegant eveniment desfășurat la Muzeul de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”.
Un juriu format din filologi și membri ai Uniunii Scriitorilor din România: lector univ. dr. Raluca Giurgiulescu (președinte), prof. dr. Delia Muntean, prof. Mihaela Popan, poetul Gheorghe Pârja și poetul Gavril Ciuban a avut de ales din 42 de cărți înscrise în concurs. O misiune dificilă, raportat la calitatea foarte bună a creațiilor care acoperă un mare număr de secțiuni.
„«O Doamne, ce bucurie să simţi cm toate elementele uneltesc împotriva ta, crivăţul suflă puternic şi totuşi nimic nu reuşeşte să stingă flăcăruia din pieptul nostru» - spune Nikos Kazantzakis în «O viață în scrisori». Așadar, ne-am adunat aici pentru că această «flăcăruie» există în pieptul fiecăruia dintre noi. Că se cheamă conținut cultural, că se cheamă lectură, că se cheamă talent, că se cheamă aspirație, dorință, că se cheamă urcuș, drum, vis, țel... cu toții suntem parte din aceeași familie a creației literare, a iubirii de carte, de cuvânt. Și toate acestea conferă măreție literaturii și noblețe oamenilor care o cinstesc. De ce mai facem «Cărțile Anului» într-o perioadă de austeritate extremă? E o întrebare pe care mi-au adresat-o multe persoane în ultima vreme și m-am întrebat și eu la un moment dat. Însă, indiferent de vremuri, de condiții, noi vom face acest lucru, pentru că aici este cel mai relevant for literar din Maramureș, care poate valida un demers creativ în acest domeniu. Pare greu de crezut, dar «Cărțile Anului» 2025 este un eveniment cu buget zero. Pentru că aceasta este situația în prezent. Însă, avem alături oameni fabuloși grație cărora evenimentul nostru este unul de înaltă ținută și așa va fi întotdeauna. Este minunat să te sune prietenii să întrebe dacă pot să vină însoțiți de alți prieteni, ori dacă pot să aducă elevii la acest eveniment. Și să vezi că sala devine neîncăpătoare. Dacă e așa – și așa este! - înseamnă că ne-am atins scopul. De aceea, țin să mulțumesc gazdelor noastre, elevilor din corul „Voci eminesciene” coordonați de prof. Alina Andreicuț, pentru minunatul moment muzical și dumneavoastră tuturor! A fost un dialog al literaturii și al muzicii într-un templu al artelor!” – a afirmat managerul instituției, dr. Dana Buzura-Gagniuc.
S-au acordat următoarele premii:
1. PREMIUL „CARTEA ANULUI” - Ioan Ardeleanu-Pruncu, pentru monografia „Victor Mihalyi de Apșa și lumea în care a trăit”.
2. PREMIUL PENTRU PROZĂ – Vasile Jurje, pentru volumul „Miracolul oglinzilor din noi”.
3. PREMIUL PENTRU POEZIE (ex aequo) – Valeria Bilț, pentru volumul „Păsările timpului meu”.
4. PREMIUL PENTRU POEZIE (ex aequo)- Mihaela Poduț-Ienuțaș, pentru volumul „Înger prin rouă”.
5. PREMIUL PENTRU CRITICĂ LITERARĂ – Ligia Duruș, pentru volumul „Perspective parabolice ale puterii totalitare”.
6. PREMIUL PENTRU ISTORIE – Dorel Michiș, pentru volumul „Alecsiu Latiș – o viață de mărturisire, slujire și apostolate la Baia Mare”.
7. PREMIUL PENTRU MONOGRAFIE (ex aequo) – Ioan Marchiș, pentru volumul „Monografia satului chiorean Ciolt”.
8. PREMIUL PENTRU MONOGRAFIE (ex aequo) – Ioan Dorel Todea, pentru volumul „Destin liric. Gheorghe Chivu”.
9. PREMIUL PENTRU DEBUT – Alexandru Sabou, pentru volumul „Wagner und Braga: Postmoderne im Fokus”.
10. PREMIUL PENTRU CARTE DIDACTICĂ – Daniela Sitar-Tăut, pentru volumul „Passerelles vers la maîtrise du français”.
11. PREMIUL PENTRU VOLUM BILINGV – Nicoară Mihali, pentru volumul „Iubirile lui Gabriel Garcia Marquez”.
12. PREMIUL PENTRU PUBLICISTICĂ – Ion Mariș, pentru volumul „Cu spatele la Centru”.
13. PREMIUL PENTRU MĂRTURII – Florica Bud, pentru volumul „În căușul veacului”.
14. PREMIUL PENTRU INTERFERENȚE – Ana Olos, pentru îngrijirea volumul de versuri și artă plastică „Mihai Olos. Ape moarte”.
15. PREMIUL „AUGUSTIN COZMUȚA” – Delia Muntean, Nicolae Scheianu, Flaviu Claudiu Mihali, pentru îngrijirea volumului „Remember Vasile Morar”.
16. PREMIUL „V.R. GHENCEANU” – Raul Conicica, pentru volumul „Teatru în viziunea mea”.
17. PREMIUL PENTRU JURNAL – Mihaela Ganța, pentru volumul „Scrisori netimbrate”.
18. PREMIUL „PUNTE DE CUVINTE” – Gheorghe Moiș, pentru volumul de versuri „Timpul învins”.
19. PREMIUL PENTRU DICȚIONAR – George Cadar, pentru volumul „Limba bătrână a poporului roman. Vlahogetica – dicționar etimologic”.
20. PREMIUL „CARTE PENTRU COPII” – Lucian Perța, pentru volumul „Cinci pași mici, de colo-ici”.
Mențiuni
1. MILIAN OROS - pentru volumul de proză „Femeia din vis. Răscoala”.
2. NICOLAE DUMITRU - pentru volumul de versuri „Ave. Poeme de aproape”.
3. MARIAN HOTCA - pentru volumul „Teste de gramatică rezolvate pentru reușita la examenele de titularizare și definitivat, învățământul antepreșcolar și preșcolar”.
4. GELU DRAGOȘ - pentru volumul de critică literară „Raftul lui Gelu”.
5. AMALIA MARIA DAN - pentru volumul „Acquiring learning experience”.
6. ADRIANA POP - pentru volumul „E ok să fii tu. Dezvoltare personală prin exerciții de gândire critică și reflecții filosofice”.

Credit foto: Alex Dan

09/10/2025

„Nord Literar” - 268

A apărut numărul 268 al revistei de cultură „Nord Literar”. Sunt douăzeci de pagini de critică, poezie, proză, eseu, actualitate literară, în această publicație lunară care poartă girul Uniunii Scriitorilor din România.
Irina Petraș evocă în eseul său două momente de istorie literară, având în centrul lor „Colecția Akademos” și „Colocviile Transilvaniei”. Pornind de la revoltele tinerilor din Parisul anilor 1968, Ion Papuc aduce în discuție interdicțiile și diversele lor nuanțe.
Gheorghe Glodeanu propune o invitație la lectura unei cărți cu un titlu seducător „Bestiaire des monstres féminins” având ca autoare pe Dominique Lanni și Aurore Petrilli.
O poezie care „ne îmbie să călătorim prin noi înșine către adevărul propriu” este cea a poetului Andreas Wellman, despre care scrie Delia Muntean.
Volumul de note de lectură „Sertarul cu lucruri bune” al Iuliei Anamaria Ghidiu este prezentat de Dumitru Cerna.
George Vigdor, un poet care „nu mai ironizează realitatea, ci o deplânge cu luciditate”, a publicat un nou volum, „Blestemul fragmentului”, pe care îl analizează critic Daniela Sitar-Tăut. Autoarea prezintă, de asemenea, lansarea de carte „Viața lui Bacovia. Mai bine singuratic și uitat” a lui Alexandru Buican, eveniment care a avut loc la Muzeul Național al Literaturii Române.
Tot despre un volum de poezie, apărut în acest an, „Doar împreună. Alte sigilii” al lui Gheorghe Mihai Bârlea, este vorba în cronica lui Mircea Popa.
Pagina „Orfeu”, precum și parodia lui Lucian Perța, îi sunt dedicate lui Ioan Dragoș. Poetul, care de curând a împlinit 70 de ani, este portretizat de Gheorghe Pârja.
Ovidiu Pecican continuă ciclul „Un pretendent valah la Curțile Europei” la pagina „Avalon”.
Dana Buzura-Gagniuc conturează actualitatea literară, oprindu-se cu precădere asupra apariției volumului „Timpul învins” a poetului român din Biserica Albă Gheorghe Moiș.
În pagina dedicată interpretărilor, sunt prezentate două volume. Valentin Talpalaru - despre „Raiduri prin cultură”, al lui Marius-Adrian Nicoară, iar Cristina-Anișoara Zainea - despre „Cartea lui Cezar” a Angelei Martin.
Sunt 175 de ani de la nașterea Veronicăi Micle, prilej cu care Constantin Cubleșan evocă personalitatea poetei.
Personalitatea lui Ioan Alexandru la „un sfert de veac de veșnicie” este evocată de Gheorghe Pârja, care prezintă și evenimentul de lansare al revistei „Nord Literar” la Cernăuți.
Flaviu Claudiu Mihali conturează jurnalul călătoriei unui grup de poeți români la Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice” – Uzdin.
Raluca Hășmășan consideră volumul „De veghe la hotarul limbii române” al Deliei Muntean, apărut de curând, un demers necesar și responsabil de recuperare a unui segment esențial al istoriei noastre literare, care vizează literatura română din Serbia.
Dan Anghelescu semnează cronica muzicală dedicată celei de-a 27-a ediții a Festivalului Internațional „George Enescu”.
Pagina de proză cuprinde un fragment din volumul în curs de apariție „Vremea evreilor” al lui Nicoară Mihali, iar în cea dedicată poeziei se pot citi versuri de Remus-Valeriu Giorgioni și de Nicolae Scheianu.
Antropologul Ana-Cristina Irian vorbește despre gătit ca formă de memorie și deopotrivă ca gest cultural și emoțional.
Câteva poezii din volumul „Loreley” al lui Heinz-Uwe Haus sunt traduse din limba engleză de Clelia Ifrim.
Poemul lunii îi aparține lui Alexa Gavril Bâle, iar ilustrarea acestui număr este cu peisaje maramureșene imortalizate de fotograful Ștefan Bela.

08/10/2025

08/10/2025

Revista de Cultură „Nord Literar” și-a mutat temporar sediul pe strada Moldovei, nr. 14, etajul 2, Baia Mare, în clădirea unde funcționează Direcția de Evidență a Persoanei.
Ne desfășurăm temporar activitatea în acest imobil, întrucât clădirea Palatului Administrativ Baia Mare, unde era sediul instituției noastre, este în această perioadă în reabilitare.

05/10/2025

Cea de-a două seară a Conferințelor Dilema la Baia Mare i-a avut ca invitați pe:
Cosmin Popa și „Nostalgia totalitară ca preludiu al autoritarismului”
Alina Necșulescu și „Tradițiile între memorie și uitare”
moderator: Sever Voinescu
fotografii: Ciprian Hord

03/10/2025

Prima seară a Conferințelor Dilema la Baia Mare. Un eveniment care continuă azi și mâine cu alte nume de rezonanță ale culturii românești, care ne vor provoca la a ne așeza gândirea într-o dilemă sănătoasă.