Gazeta de Maramures

Gazeta de Maramures Revistă de rafinament şi atitudine!

11/05/2025

Eroii celui de-Al Doilea Război Mondial, cel mai lung din istoria omenirii, în care s-au implicat peste 30 de țări și peste 100 milioane de oameni, au fost c...

11/05/2025
"Marea tergiversare”: Procesul de restituire a pădurilor, blocat de legede Mircea Crișan Mii de maramureșeni care au avu...
17/03/2025

"Marea tergiversare”:
Procesul de restituire a pădurilor, blocat de lege

de Mircea Crișan

Mii de maramureșeni care au avut păduri confiscate de regimul comunist nu pot să intre în posesia proprietăților forestiere care li se cuvin chiar dacă au sentințe definitive · Din cauza unui blocaj legislativ, nu mai pot fi eliberate titluri de proprietate și nu se pot face puneri în posesie de cel puțin 5-6 ani · Culmea, primăriile sunt pasibile să plătească daune importante pentru întârzierea punerii în posesie, deși vina nu le aparține · Situația este generală, la nivel național, dar în Maramureș cele mai multe dosare blocate sunt pe Valea Izei și a Ruscovei.

În timpul regimului comunist, mii de maramureșeni și-au pierdut pădurile din cauza naționalizării, iar acum, la 35 de ani de la Revoluție, nu pot intra în posesia lor din cauza... legii. De mai bine de 5 ani, procesul de restituire a pădurilor către foștii proprietari este blocat. Deși instanțele judecă în continuare dosare, nu se pot emite titluri de proprietate și nu pot fi puși în posesie vechii proprietari, din cauza unor probleme de interpretare a legii. De aici, un cerc vicios cu numeroase consecințe.

Pe scurt, România a avut după Revoluție două legi în baza cărora foștii proprietari puteau să ceară restituirea terenurilor forestiere. Ultima și cea mai recentă, 247/2005, a fost în vigoare peste un deceniu și, cu toate că retrocedările s-au derulat lent din diverse motive, nu au existat blocaje majore. Asta, până când legea a fost atacată la Curtea Constituțională, care a decis că restituirea terenurilor forestiere care aparțin domeniului public al statului se realizează numai după trecerea lor în domeniul privat al statului. Or, toate terenurile forestiere au fost inventariate în domeniul public al statului. Rezultatul? Un blocaj masiv și general în întreaga țară. Comisiile de fond funciar nu mai reconstituie dreptul de proprietate nici asupra vechilor amplasamente ale proprietarilor deposedați și nici nu aprobă restituirea suprafețelor stabilite de instanțele judecătorești, pentru că nu au o lege în vigoare care să le permită acest lucru. Culmea, asta nu înseamnă că sunt scutite de daune pentru întârzieri la punerea în posesie.

În Maramureș, cele mai multe probleme de acest fel se înregistrează pe Valea Izei și Valea Ruscovei. Toader Ștefanca, primarul comunei Bârsana, explică: „Problema este general valabilă, dar în ceea ce privește comuna Bârsana avem foarte mulți proprietari de pădure, de fond forestier care nu au reușit să-și revendice pădurile. La început a fost reglementată situația pe Legea 18, apoi Legea 1 (Lupu), iar apoi Legea 247 până în 2005 privind retrocedarea fondului forestier.

Mulți dintre cei care nu au reușit, fie că autoritățile de la vremea respectivă nu și-au făcut treaba, fie că nu au știut, au rămas cu suprafețele neretrocedate. Iar astăzi nu mai există o lege prin care omul să poată să intre în posesie și să obțină titlu de proprietate pentru pădure. Asta pentru că, în comuna Bârsana, după cm bine se știe, statul nu a avut fond forestier. Până în anii 50, când s-a format acel amenajament, oamenii au fost proprietari. Ei au rămas în registrul agricol cu suprafețe de pădure, înregistrați la Primărie, pentru că sunt moștenire. Cu toate astea, până în momentul de față, o mare parte nu au reușit să-și revendice pădurile, iar acum vin în continuare la Primărie să le rezolvăm problema. Legea este expirată, a depășit termenul și nu se mai poate face nimic pentru oameni din acest punct de vedere. Statul nu a avut păduri în Bârsana, a existat doar pădurea oamenilor din comuna Bârsana, au fost pădurile Bisericii și ale Mănăstirii. Cred că undeva la 70% dintre oamenii din Bârsana nu au reușit să intre în posesia pădurilor care li se cuvin. Problema aceasta este similară în toată zona, ba mai mult, este o problemă la nivel național. Cei care au acel proces-verbal de punere în posesie până în 2005 și cei care au sentințe judecătorești după ce au dat statul în judecată și au câștigat nu au mai avansat, nu au mai făcut nimic.

Cei care dețin un proces-verbal de punere în posesie sau o sentință judecătorească pot astăzi să-și obțină titlul de proprietate, dar trebuie să facă demersurile să reactualizeze documentația cu ceea ce solicită Comisia județeană de fond funciar și Romsilva. Mai exact, identificare topografică, planuri de amplasament de delimitare și multe altele.

Eu am tot discutat cu autoritățile de la București și vreau din nou să ajung la ministrul Mediului. Anul trecut, mi s-a promis că se va verifica dacă legea se poate prelungi, dar totul trebuie să treacă prin Senat. Cel mai ușor ar fi să se găsească o soluție să se prelungească Legea 247, pentru că a fost bună, dar a expirat termenul.

Când vorbesc de Bârsana, oamenii au simțul proprietății, de aceea își doresc să aibă titluri de proprietate pe ce este al lor. Comuna Bârsana nu a fost cooperativizată, de aceea oamenii vor să dețină ce este al lor, ce au moștenit, dreptul lor. Oamenii din Bârsana nu comercializează lemne, nu exploatează pădurile. Chiar și cei cu titluri de proprietate cer să li se marcheze copacii când au nevoie de lemn de foc, dar asta doar pentru nevoile personale. Se depune o cerere la Romsilva, se marchează cantitatea permisă și omul e mulțumit. Până la urmă, oamenii își doresc să se vadă puși în posesia pădurilor la care au dreptul și să știe că, așa cm le-au moștenit, le vor da mai departe urmașilor lor”.

Adrian Vlad, consilier județean și topograf, explică: „Este o problemă în toată țara că nu se mai fac retrocedări de pădure. Asta, în urma unei decizii date de Curtea Constituțională și ANRP, care prevede că nu se mai pot face puneri în posesie dacă nu vor fi trecute pădurile din domeniul public în domeniul privat. Din cauza acestui blocaj, toată lumea stă, nu se mai pot face puneri în posesie. Sunt sute de dosare în primăriile din Maramureș și, din câte știu, din 2019 totul este blocat. Punerile în posesie se pot face doar dacă sunt pe vechiul amplasament, iar pentru asta trebuie sentință și să scrie exact locul. Mai nou, comisia județeană de aplicare a legilor fondului funciar a mai pus o prevedere în plus în procedura lor internă, prin care cere ocoalelor silvice să dea un aviz pentru amplasament înainte de a le pune în posesie. Ocoalele silvice nu vor să dea acel aviz, care este în plus față de lege, pentru că ei spun că, până nu se face trecerea din domeniul public în privat, ei nu mai semnează niciun document. Iar trecerea se poate face doar printr-o hotărâre de guvern. Prefectura a trimis o adresă către primării să înceapă să facă o evaluare pentru a avea o situație estimativă și, în baza acelei evaluări, să se facă trecerea din domeniul public în privat. Întrebarea primarilor este următoarea: de ce să facă Primăria evaluarea pădurilor dacă nu este proprietar sau de ce să facă persoana fizică, din moment ce nu știe dacă va fi pusă sau nu în posesie acolo? Cum poți să faci documentații sau demersuri pentru o zonă despre care nu știi dacă vei beneficia. Evaluatorii percep niște taxe la hectar, iar sumele nu sunt deloc nesemnificative”.

Blocajul poate genera și un blocaj financiar la nivelul primăriilor, din cauza daunelor percepute pentru întârzierea punerii în posesie. „Nici măcar cei care au câștigat în instanță nu pot fi puși în posesie. Ba mai mult, din câte am auzit, primarilor le vin notificări prin care se percep daune pentru că nu se fac punerile în posesie. Instanța știe că nu se fac puneri în posesie, dar asta nu împiedică să dea sentințe proprietarilor. Iar oamenii pot să ceară daune pentru fiecare zi de întârziere de nepunere în posesie. S-a ajuns în situația în care efectiv primarii ajung să se roage de cei care trebuie puși în posesie să nu le blocheze conturile și să mai aibă răbdare pentru că se va schimba legea. Deci, efectiv au ajuns să facă negocieri și înțelegeri ca să nu li se blocheze activitatea primăriei. S-a tot anunțat și de la nivelul Prefecturii situația la București, dar este un blocaj și lucrurile stagnează. Problema se poate rezolva prin hotărâre de guvern, ca să se poată face trecerea din domeniul public în privat. Din păcate, tema retrocedărilor este un subiect care nu se mai termină. Toate pădurile erau proprietăți private, iar apoi comuniștii le-au trecut la stat. După ce intră în posesia pădurilor, oamenii au obligații și noi cheltuieli, pentru că trebuie să încheie contract de pază și le pot exploata doar cu aprobare, iar în zonele de arii protejate blocajele și complicațiile sunt și mai mari, pentru că de acolo nici lemn de foc sau arbori căzuți nu se mai pot lua, însă este proprietatea lor, dreptul lor și trebuie să li se restituie”.

De-a lungul timpului, au existat numeroase demersuri și chiar o inițiativă legislativă în acest sens, dar lucrurile nu s-au rezolvat. Într-un raport al Avocatului Poporului realizat în urmă cu doi ani, se arăta că numărul cererilor de restituire a pădurilor nesoluționate în Maramureș depășește 7.800.

În același document, care analizează problemele în restituirea proprietăților la nivelul comisiilor județene, sunt menționate câteva blocaje la nivelul județului Maramureș: „Activitatea în cadrul compartimentului fond funciar este îngreunată și de relațiile interinstituționale, respectiv comisii locale, ocoale silvice, nu întotdeauna foarte prompte sau cooperante. Se întâmpină, de asemenea, greutăți în ceea ce privește rezerva de teren agricol sau forestier, pusă la dispoziția comisiilor locale, incompletă sau incorect identificată.

Un alt factor care a condus la încetinirea procesului de finalizare a punerilor în posesie îl reprezintă și „situația generată de Decizia nr. 395/2017 a CCR. Documentația stufoasă pretinsă de către ANRP și procedura anevoioasă prin care ar urma să se emită acele hotărâri de guvern care să permită transmiterea terenurilor cu vegetație forestieră validate de către comisiile județene de fond funciar, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, fac ca proprietarii să-și intre în drepturi după o perioadă foarte îndelungată de la depunerea cererilor.”

O altă cauză care reprezintă un factor de încetinire a acestei activități este numărul redus de personal în cadrul serviciului juridic care, împovărat cu un volum foarte mare de muncă, face cu greu față diverselor situații specifice activității de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor”.

Vom reveni.

https://www.gazetademaramures.ro/marea-tergiversare-procesul-de-restituire-a-padurilor-blocat-de-lege-28043

Dirijorul Florian Mătăsaru este Cetățean de Onoare al Băii Mari de Mircea Crișan Dirijorul Florian Mătăsaru a primit tit...
31/01/2025

Dirijorul Florian Mătăsaru este Cetățean de Onoare al Băii Mari

de Mircea Crișan

Dirijorul Florian Mătăsaru a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Baia Mare. Acest lucru a fost decis de aleșii băimăreni,
în ședința Consiliului Local din 30 ianuarie 2025, printr-un proiect de hotărâre inițiat de primarul Doru Dăncuș.

„Se conferă titlul de «Cetăţean de Onoare al Municipiului Baia Mare» domnului Florian Mătăsaru pentru dedicarea și excelența în coordonarea Fanfarei Municipale, precum și pentru contribuția sem­ni­ficativă la promovarea imaginii municipiului prin intermediul muzicii”, asta spune articolul din proiectul de hotărâre votat, în 30 ianuarie 2025, de către consilierii locali ai municipiului Baia Mare. Hotărârea luată la inițiativa primarului Doru Dăncuș este dovada respectului pe care și l-a câștigat de-a lungul timpului dirijorul Florian Mătăsaru în rândul băimărenilor și nu numai.
În cadrul expunerii de motive în baza cărora s-a acordat acest titlu, se precizează că Baia Mare este unul dintre puținele orașe - și chiar municipii din România - care se mândrește cu o Fanfară ce oferă solemnitate și prestanță tuturor evenimentelor importante și îi încântă pe băimăreni cu numeroase concerte de promenadă. Acest lucru este posibil datorită implicării de excepție a dirijorului Florian Mătăsaru. Recent, s-au împlinit 20 de ani de când dirijorul Florian Mătăsaru a reușit înființarea Fanfarei Municipale, iar de atunci coordonează fără întrerupere acest act artistic de mare importanță pentru solemnitatea evenimentelor cu caracter patriotic.
În plus, aproape în fiecare duminică, instrumentiștii fanfarei oferă publicului băimărean concerte de promenadă. De-a lungul celor 20 de ani, datorită implicării dirijorului Florian Mătăsaru, Fanfara Municipală a avut în permanență între 20 și 25 de instrumentiști, muzicieni cu experiență și studii de specialitate, iar, din 2010, pentru un plus de „culoare sonoră”, s-a alăturat grupului o soprană.
Profesionalismul la care a ajuns Fanfara Municipală este demon­strat de un repertoriu extrem de variat, din toate genurile muzicale, care însumează peste 300 de melodii.

Florian Mătăsaru s-a născut în 28 decembrie 1955 și a studiat la Liceul de Muzică din Satu Mare, iar apoi a absolvit Școala Militară de Muzică din București. Spune cu mândrie că este băimărean din 1977, când a fost repartizat la Garnizoana Baia Mare, la Muzica Militară. A parcurs în scurt timp toate treptele, de la muzicant instrumentist, la treapta de conducere a Muzicii Militare a Garnizoanei Baia Mare. Odată cu reorganizarea Armatei, prin ordonanța de atunci, a ieșit în pensie în 1998, iar Muzica Militară din Baia Mare s-a desfiin­țat complet în 2002. Cu toate acestea, fiind un om de vocație, Flo­rian Mătăsaru a reușit în 2004 să-și împlinească visul de a oferi băimărenilor ceea ce a învățat și a iubit o viață întreagă, înființând Fanfara Municipală a orașului Baia Mare și adunând în jurul său 20 de instrumentiști, care, deși aveau diferite profesii, și-au dat mâna într-un demers ce ținea strict de dragostea pentru muzică.

În cei 20 de ani de activitate a Fanfarei Municipale, dirijorul Florian Mătăsaru și-a demonstrat abi­li­tățile incontestabile de lider, bun organizator, profesionist desă­vâr­șit în domeniul muzical, dar mai ales caracterul puternic și abilitatea de a-i uni pe oameni într-un demers artistic. De-a lungul anilor, și-a păstrat perseverența și ambiția de a aduce lucrurile cât mai aproa­pe de perfecțiune, indiferent de problemele cu care s-a confruntat. S-a preocupat și de educația și promovarea tinerilor, punând bazele Fanfarei Stibina din Tăuții-Măgherăuș în 2012, pe care a condus-o până în 2017 (asta în paralel cu proiectul Fanfarei Municipale).
Împreună cu prietenii săi din Fanfara Municipală, dirijorul băimărean a reprezentat cu cinste orașul la diferite evenimente organizate în țară și străinătate, precum și în diferite localități ale județului Maramureș, unde s-au organizat festivități sau concerte care aveau nevoie de plus valoare, prin pre­zența instrumentiștilor din Baia Mare.

Pentru toate acestea, dar mai ales pentru dragostea, patriotismul și dedicarea în tot ceea ce face și felul în care ne reprezintă municipiul Baia Mare, la 20 de ani de la înființarea Fanfarei Municipale Baia Mare, Consiliul Local a decis acordarea Titlului de Cetățean de Onoare al Municipiului Baia Mare dirijorului Florian Mătăsaru. Un titlu binemeritat, care aduce cinste băimărenilor, care demonstrează încă o dată că-și cinstesc valorile și oferă modele demne de urmat noilor generații.

https://www.gazetademaramures.ro/dirijorul-florian-matasaru-este-cetatean-de-onoare-al-baii-mari-27865

Alpaca de Maramureșde Mircea Crișan Seamănă cu o oaie, dar nu-i oaie, face parte din specia cămilelor, dar nu-i cămilă! ...
23/09/2024

Alpaca de Maramureș

de Mircea Crișan

Seamănă cu o oaie, dar nu-i oaie, face parte din specia cămilelor, dar nu-i cămilă! Este alpaca, un animal absolut încântător, care a ajuns de curând în Maramureș, la prima fermă autorizată din România. O familie tânără din Poienile de sub Munte s-a întors acasă din străinătate după 20 de ani și au lansat o afacere unică în România.

Maramureșul are multe ciudățenii, dar una ca asta chiar nu s-a mai văzut: alpaca și lame în Poienile de sub Munte. Animalele, originare din America de Sud, zona Peru, au ajuns de curând la prima fermă de acest gen din România și au devenit rapid subiect de maxim interes. Toți cei care le văd se îndrăgostesc de ele, atâta doar că pe oamenii de la țară îi intrigă subiectul când află că nici nu le poți mânca și nici nu dau lapte. Se mai liniștesc atunci când află că au lâna foarte valoroasă și abia atunci exclamă: „No, așe da!”.

Cristina și Fedor Brotnei sunt o tânără familie care, după 20 de ani de muncă în străinătate, au decis să se întoarcă acasă să deschidă o afacere. Deocamdată, drumul pe care au pornit ține mai mult de pasiune, dar entuziasmul și curajul lor de a fi primii pe un domeniu din România le va asigura în mod sigur succesul. Cristina și Fedor Brotnei au deschis prima fermă autorizată de alpaca din România!

„Am lucrat în Italia și apoi în Austria și ne-am întors acasă după 18, respectiv 20 de ani. Suntem căsătoriți din vara acestui an (2024). La două săptămâni după ce ne-am căsătorit, au ajuns alpacalele în Maramureș (pluralul de la alpaca nu este «alpace» ci «alpacale»).

Fedor a mers cu un prieten în Italia să facă o drumeție cu alpacale, împreună cu copiii. Am văzut pozele și mi s-a părut atât de interesantă ideea încât am început să mă interesez despre aceste animale. În Italia există ferme de alpaca ce oferă drumeții cu aceste animale, ceva extrem de relaxant. Apoi am mers și eu să văd pe viu aceste animale. Am ajuns la o fermă din Austria și ne-am îndrăgostit de aceste animale. Când ești în compania lor, te simți foarte bine, iar când pleci, parcă ți-e deja dor de ele și vrei să te întorci. Sunt animale care nu fac gălăgie, nu miros și, în urma studiilor, au început să fie folosite tot mai mult în terapie. Sunt foarte blânde, curioase și prietenoase. Vin să te cunoască și să te miroase, iar dacă le place mirosul, de foarte multe ori nu se mai dezlipesc de tine, ci te adulmecă de parcă ar vrea să te pupe. În Danemarca aceste animale sunt ținute în curtea școlilor, în alte părți sunt folosite ca terapie în azile de bătrâni”, a început să ne povestească Cristina Brotnei.

Animalele alpaca fac parte din specia cămilelor, nu sunt neam cu oile, pentru că, printre altele, diferă inclusiv sistemul de rumegat. Tot în specia cămilelor intră și lama. Alpaca își are originea în America de Sud, Peru, Bolivia, Chile, Argentina. În ultimii 10 ani, a crescut foarte mult numărul fermelor de profil în Europa. Asta în special pentru producția de lână, pentru că au o lână de calitate, extrem de scumpă. Marile ferme sunt pentru producția de lână, iar micile ferme pentru recreere. În Europa nu se consumă carnea de alpaca, iar animalele nu dau lapte decât șase luni, cât își hrănesc puii. Sunt considerate exotice, de aceea nu sunt crescute pentru consumul de carne.

Aducerea acestor animale în Maramureș n-a fost chiar floare la ureche: „Ne-am dus în Austria, ne-au plăcut și am început să ne documentăm ce trebuie să facem să avem și noi asemenea animale. Am găsit o fermă de alpaca la granița dintre Austria și Italia și ne-am exprimat intenția să cumpărăm. Dar nu ne-au vândut animale până am urmat un curs de trei zile, timp în care ne-au învățat tot ce trebuie să știm despre creșterea și îngrijirea acestor animale. Condiția este să cumperi un grup, pentru că acestea nu stau singure, ci au nevoie să trăiască în grup. Dacă vrei să faci și reproducere, trebuie știut că femelele, după ce sunt gestante, nu suportă masculii lângă ele. Așa că trebuie să cumperi un grup de femele și cel puțin doi masculi.

Noi ne-am cumpărat patru femele și trei masculi. Este punctul de pornire pentru ferma de Alpaca. Tot de acolo am luat și un mascul și o femelă de Lamă.

Ne-am decis să le aducem în România, dar, pentru că ne-am dorit să avem o fermă autorizată, am început să facem documentația. Așa am descoperit că suntem primii în România care am solicitat așa ceva. Mai sunt exemplare de alpaca în România. Undeva la București există două exemplare, dar acolo sunt doi masculi, deci nu este o fermă, o crescătorie. Și mai este cineva care vinde alpaca aduse din străinătate, dar nu oferă informații și detalii despre creștere. Ne-a fost destul de greu să autorizăm ferma de alpaca, nu a fost ușor, pentru că ne-am izbit de birocrație, dar oamenii au fost deschiși și s-au documentat și ei ce condiții trebuie să avem pentru a ne da autorizația.

Ai nevoie de minimum un hectar de teren pentru 10 animale. Am autorizat ferma pe terenul pe care îl avea Fedor din Poienile de sub Munte. Am început autorizarea fermei în luna aprilie și animalele au ajuns la noi în 15 august 2014, la o săptămână după ce am avut toate documentele. Ele erau deja cumpărate, dar nu le-am adus până când a fost ferma autorizată.”, a mărturisit Cristina Brotnei.

Încă din primele zile după ce au ajuns în Maramureș, animalele s-au acomodat cu noua lor casă. Sunt foarte inteligente și curate, de exemplu nu își fac nevoile în iarba unde mănâncă sau unde dorm. Și-au ales un loc într-un colț de grădină unde își fac nevoile și doar acolo merg. Sunt rezistente la frig, trăind afară și la minus 20 de grade. Au nevoie doar de un loc cu acoperiș ca să poată dormi pe un loc uscat. Le-a fost amenajat un șopron, fără pereți, care este suficient pentru ele și în perioada de iarnă, pentru că ele au nevoie de aer și vânt. Nu suportă căldura. În Italia, dacă trăiesc în zone mai calde, au nevoie de piscine sau neapărat să fie udate cu furtunul pentru a se răcori. Se tund o dată pe an, primăvara. Lâna este foarte valoroasă tocmai pentru că nu miroase.

„Noi, fiind mici producători, nu o să exportăm lâna, pentru că nu vom avea cantitate mare. Dar o să încercăm să o folosim să facem plăpumi sau să o toarcem noi și să facem manual șosete, de exemplu”, a spus Cristina.

Animalele mănâncă doar iarbă și fân și au nevoie de săruri minerale. Consumă foarte puțin raportat la greutatea lor. Un adult de alpaca are 1,2 metri și 89-90 de kg.

Sunt celebre filmulețele de pe internet cu alpacalele care scuipă. Trebuie știut că acestea sunt crescute într-un ambient domestic și nu scuipă. Ele scuipă doar atunci când sunt nervoase sau simt pericol. De asemenea, se scuipă între ele atunci când femela alungă masculul dacă este gestantă. Este felul lor de a-și impune supremația. „Dar pe noi nu ne-au scuipat niciodată, pentru că nu le-am agresat, nu s-au simțit în pericol.

Întrebarea cea mai frecventă este dacă dau lapte și dacă sunt bune de mâncat. Maramureșenii sunt pragmatici și mulți nu înțeleg cm să dai atâția bani pe un animal doar de dragul lui. Un exemplar poate costa între 1500 de euro și poate ajunge până la 15 mii de euro, în funcție de calitatea lânii și de caracteristicile animalului. Contează foarte mult cât este de subțire fibra lânii. La curs am învățat și la ce trebuie să fim atenți când cumpărăm un animal, pentru a fi de calitate. Exemplarele noastre sunt născute în Europa, dar lama este adusă din Peru. Alpacalele și lamele trăiesc între 18 și 20 de ani, depinde de condițiile în care trăiesc. Cu lamele poți face drumeții pe munte și poți să le pui greutăți pe spinare, ca la măgari. Și lâna de lamă este la fel de calitativă ca și cea de alpaca. Nu beau multă apă, au nevoie de 2,5 litri de apă pe zi. Vecinii sunt foarte încântați, dar sunt și oameni care ne-au spus că suntem nebuni să investim în așa ceva”, au explicat soții Brotnei.

Entuziasmul și curajul familiei din Poienile de sub Munte sunt cea mai bună garanție a succesului: „Ne dorim să le oferim turiștilor și posibilitatea să ia masa la noi, dar urmează să vedem legislația să ne autorizăm să oferim produse locale și legume din grădina noastră. O să ridicăm o cabană, pentru a oferi și cazare, iar pe viitor vrem să facem drumeții. Anul viitor, dacă totul merge bine, o să avem patru pui. Ne dorim ca, în următorii 5 ani, să avem minimum 20 de animale pentru drumeții. Și vrem să facem drumeții la Vârful Farcău și Lacul Venderelu, unde turiștii să poată dormi peste noapte și să ducem bagajele cu lamele. Excursii de 3-4 zile cu alpaca. Acum câteva zile, am lansat site-ul alpacamaramures.ro și deja am avut primii vizitatori, chiar din București, la ferma de alpaca din Poienile de sub Munte. Oferim drumeții sau doar vizită la fermă. Venim cu ceva unic în zonă, iar pentru că Maramureșul are un potențial turistic foarte mare, vrem să contribuim și noi în acest sens cu ferma de alpaca. Suntem încrezători că o să-i încântăm pe turiști. Am obținut deja autorizația de construcție pentru a face o cabană și ne vom axa pe latura aceasta turistică” au spus soții Brotnei.

https://www.gazetademaramures.ro/alpaca-de-maramures-27421

Tuning Fest A.P. ediția a IX-a. Cel mai mare eveniment auto din Maramureș s-a organizat la Cavnic Mircea Crișan  Cel mai...
02/09/2024

Tuning Fest A.P. ediția a IX-a.

Cel mai mare eveniment auto din Maramureș s-a organizat la Cavnic

Mircea Crișan

Cel mai mare eveniment auto din Maramureș s-a organizat anul acesta la Cavnic. Au fost aduse 98 de mașini unicat din țară și din străinătate, iar spectacolul și distracția au fost pe măsură.

Andy Puha, mare iubitor al tuningului auto, a organizat anul acesta a IX-a ediție a celui mai mare eveniment auto din Mara­mureș. Ediții similare au avut loc și în Baia Mare și Seini anii trecuți, iar anul acesta show-ul s-a desfășurat în orașul natal al organizatorului, la Cavnic. El ne-a spus că ideea acestui festival auto i-a venit în urmă cu 9 ani, când a văzut într-un film o petrecere ținută într-o parcare plină cu mașini scumpe, iar atunci și-a spus că și el vrea să organizeze așa ceva.

Evenimentul a luat o amploare tot mai mare, așa că anul acesta s-au înscris la Tuning Fest A.P. 98 de participanți cu mașini care mai de care mai scumpe și mai aranjate, în așa fel încât să atragă toate privirile. Putem spune că festivalul auto a fost unul internațional, pentru că au venit participanți din Germania și Ungaria, iar din România au fost aduse mașini din Suceava, Oradea, Arad, Cluj, Satu Mare și Maramureș. Există o întreagă comunitate a iubitorilor de mașini, iar Andy Puha a fost și de această dată liantul între aceștia, iar spectacolul pe care l-a oferit a fost unul de excepție.

Probele pentru participanți au fost bine gândite, cu premii și diplome pentru cea mai frumoasă mașină, pentru cea mai mare presiune în toba de eșapament, pentru cea mai frumoasă colantare, pentru cea mai frumoasă vopsea, pentru cele mai frumoase jante (au fost jante de mii de euro), dar a fost și o probă statică și una de „limbo” pentru cea mai joasă mașină (pentru mașini pe perne de aer) sau probe pentru cele mai puternice instalații de sonorizare din mașini.

Spre deliciul publicului, au fost testate instalații de mii de wați, sonorizări care rivalizau cu sonorizarea scenei, iar vibrațiile le ridicau la propriu părul de pe capul fetelor care stăteau în mașină în momentul testelor. Au urmat probele de drift cu mașini chiar de 600 de cai putere, iar spectatorii au putut testa senzația de a fi copiloți. Seara, Andy Puha le-a promis celor peste 1500 de spectatori un foc de artificii inedit: au ieșit la rampă mașinile care scoteau foc pe tobe.

Au avut loc două probe inedite pentru spectacolele de acest gen. Pentru că majoritatea participanților cu mașini puternice fac sală și au mușchi, a fost și o probă în care concurenții trebuia să tragă cel mai repede un ATV pe o distanță de 30 de metri. Proba, cu un premiu în bani, a fost câștigată de un copil, spre deliciul publicului, iar asta pentru că participanții și-au tras cu ochiul și i-au interzis copilului să se uite în spate, iar ei au împins ATV-ul. Câștigătorul a plâns de bucurie la propriu că a câștigat.

O altă probă inedită a fost proba „de parcare”. Se știe că iubitorii de mașini „fac mișto” unii de alții atunci când stau la o poveste în parcare, așa că acum au avut ocazia să spună pe scenă „perle” despre mașinile prietenilor lor, trase pe biletele de concurs. Publicul a stabilit câștigătorii cu cele mai lungi aplauze.

Un moment deosebit a fost show-ul campionului Angyal Zoltan, din Ungaria, care i-a uimit pe spectatori cu o reprezentație de acrobație și îndemânare pe motocicletă. Motocicliștii din Maramureș au aflat că vine Zoltan în România, așa că l-au așteptat la graniță și l-au escortat până la Cavnic într-un alai de aproape 30 de motociclete.

Timp de două zile s-au adunat la Cavnic spectatori mai ceva ca la serbările orașului. Iar asta și pentru că, pe lângă show-ul cu mașini și motociclete, Andy Puha a pregătit și un spectacol pe toate gusturile. Special pentru acest eveniment, el s-a ocupat de o coregrafie de zile mari pentru cea mai tânără trupă de dans din Cavnic, așa că fetele Ioana Costeniuc, Olivia Petric și Paula Keresztes au fost răsplătite pentru dansul lor cu ropote de aplauze.

Un alt moment cu muzică pop-dance a fost susținut de Maria și Andreea, apoi a urcat pe scenă și trupa de trap MB. Fachirul din Carpați „Ianis&Anda” a uimit publicul scuipând flăcări la peste 6 metri înălțime, aruncând cuțite cu o precizie incredibilă și, nu în ultimul rând, întinzându-se pe furci de fier extrem de ascuțite.

O altă surpriză a fost că pe scena de la Cavnic de la Tuning Fest A.P. a dansat Anamaria Vaida, una dintre ispitele din acest sezon de la Insula Iubirii, alături de prietena ei Diana S. După spectacol, a avut loc o petrecere în aer liber.

Organizatorul Andy Puha le mulțumește tuturor celor care l-au sprijinit în reușita acestui eveniment, tuturor participanților și spectatorilor și, în mod special, celor de la Primărie și Consiliul Local Cavnic. De asemenea, le mulțumește prietenilor săi Daniel Nicolae și Bogdan Kordos care l-au ajutat în toate momentele organizatorice, precum și reprezentanților Poliției, Jandarmeriei și celor de la Ambulanță, care au avut grijă ca totul să fie ok în perioada desfășurării evenimentului. Și, nu în ultimul rând, le mulțumește sponsorilor: Royal Alpin Crown, Rednic Pro Detailing, Moft Food&Coffee, Pizza Albina, Speedy, AKMvulc, Premium Cocktail Bar, Pă Coastă, JJA Performance, Wembley Flor, Gaia Urban Store, Inside Media și 35 Garage.

https://www.gazetademaramures.ro/tuning-fest-a-p-editia-a-ix-a-cel-mai-mare-eveniment-auto-din-maramures-s-a-organizat-la-cavnic-27333

Address

Boulevard Unirii 24/8
Baia Mare
430232

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Gazeta de Maramures posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Gazeta de Maramures:

Share