Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş

Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureş

Centrul Universitar Nord Baia Mare din cadrul Universității Tehnice Cluj – Napoca a găzduit, în perioada 29 – 30 octombr...
01/11/2025

Centrul Universitar Nord Baia Mare din cadrul Universității Tehnice Cluj – Napoca a găzduit, în perioada 29 – 30 octombrie 2025, Forumul Național AGIR 2025 pe tema „Resursele Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest și valorificarea acestora”, organizat de Asociația Generală a Inginerilor din România.
Din cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș, manager Prof. Lucian Ilut, a participat Drd. Corina Isabella Csiszár și a prezentat lucrarea „Resurse culturale și spirituale în județul Maramureș și modalitățile de valorificare ale acestora”. Tot ceea ce înseamnă cultură, condiționează natura umană, cultura interacționează și modelează comportamentul uman. Avem datoria morală de a ne face auziți în civilizația europeană și acest fapt se poate realiza doar prin redescoperirea istoriei și a culturii noastre populare, cm am fost și cm suntem. Maramureșul este o zonă care a fost cercetată, care merită cercetată în continuare și care are încă multe de oferit lumii moderne spre care ne îndreptăm, vrem, nu vrem.
Pe lângă reprezentanții asociației, în cadrul evenimentului au luat parte autoritățile județene și locale, membri ai Academiei de Științe Tehnice din România, cadre didactice universitare, cercetători, dar și reprezentanți ai mediului economic.
Întâlnirea a avut un real succes, s-au prezentat lucrări extrem de interesante, ieșind în evidență cât de conectați suntem cu toții, indiferent de domeniile pe care le studiem și le reprezentăm.
Îi mulțumim domnului prorector al Centrului Universitar Nord din Baia Mare, Conf. Univ. Dr. Ing. Dinu Darabă, pentru invitație, pentru buna organizare și desfășurare a Forumului!

„Pâine de grâu mâncam la Crăciun, An Nou, Bobotează și la Paști, la Rusalii poate da, poate nu. Mâncam neapărat la Sfânt...
31/10/2025

„Pâine de grâu mâncam la Crăciun, An Nou, Bobotează și la Paști, la Rusalii poate da, poate nu. Mâncam neapărat la Sfântă Mărie că atunci măcinam grâu. Ucrainenii mai măcinau și hrișcă, noi nu aveam decât grâu, secară, orz. Dar nu aveam cantități, era totul puțin.
Mergea tata după mălai la Năsăud, aducea câte un măciniș. Mai mult mâncam brânză și lapte, decât coleșe și pită.
Se mânca în schimb, mult cartoful și zamă și fript, copt, fiert și cu ai sau cu lapte, hrenzăle. Cartoful nu știu să fi avut deficit.
Delicatesă era grâul, aveam 100-200 kg. Ori îl făceai negru la morile noastre ori mergeai la Sighet la moară și scoteai două tipuri de făină, de piclu, de nula, neagră și tărâțe. Mergeau cu caru, se asociau mai mulți. Lângă biserica ucraineană din Sighet era moară de foc, aia era de picluit.
Carne aveau care aveau. Erau câțiva bogați care își puteau permite. Se tăiau uneori doi porci pe an, oi tăiate iarna și mielul de la Paști și găinile care se tăiau pe parcursul anului. Dar nu să spun că ajungeam la o sațietate, ci, aveam și noi degustări firești, combinate cu brânza. Tata era un fel de măcelar, tăie oi și porci și era plătit nu în bani, ci cu carne.
Carnea o afumam sau o țineam în slatina de la izvorul de la Coștiui. Se duceau cu carul, că trebuia să aduci cu butoiul. Și unii vindeau, făceau negoț cu slatina.
Și apoi o venit modelul în 1970, carnea la borcan, friptă, cu unsoare turnată peste ea. Așa se făcea și de porc și de vițel”. (De la Dr. Ioan Petrovai, Petrova 2023)

✍️Corina Isabella Csiszar
📸Marius Marian
📸 Gabriel Motica
📸Dan Dinescu„

Sânmedrul (Sf. Dumitru) Sfântul Dumitru este considerat protectorul păstorilor și stăpânul iernii ce o să vină. Reprezin...
26/10/2025

Sânmedrul (Sf. Dumitru)

Sfântul Dumitru este considerat protectorul păstorilor și stăpânul iernii ce o să vină. Reprezintă un stâlp calendaristic de reînnoire a timpului sezonal sau anual, alături de Sângeorz care înverzește natura, pe când Sânmedrul o dezgolește, încuind căldura și slobozind frigul.
Sărbătoarea are și un caracter funerar de pomenire a morților, este ziua „Moșilor de toamnă” sau a „Moșilor de Sâmedru”.

Această zi marchează totodată și încheierea sezonului pastoral, sărbătoarea implicând practici de ordin fertilizant.
În Lăpuș, în octombrie are loc „ruptul sterpelor” sau „slobozâtul berbecilor”. „Fiecare om din sat care ţâne berbece, îl duce la stânaş acasă. Trei, patru oameni mână berbecii la stână şi îi slobod între oi. Zâce că era frumos ruptul sterpelor că să făcea chef. Şi dintre femei trebuia să să lupte cu câte un cioban. Dacă câştiga femeia or fi mai multe miele. Dacă câştiga bărbatul, or fi mai mulţi miei.
La 26 octombrie iar se face petrecere de Sânmedru, mere fiecare cu sticla de horincă. Când să duc oile să aruncă apă păstă ele.” (De la Nicolae Pop Dinu, Lăpuș)

✍️Corina Isabella Csiszár
📸Dan Dinescu
📸 Peter Lengyel

Cultul morţilor, cultul strămoşilor, legătura cu aceştia se concretizează într-o serie de acte comemorative în afara pra...
24/10/2025

Cultul morţilor, cultul strămoşilor, legătura cu aceştia se concretizează într-o serie de acte comemorative în afara practicilor ceremoniale funebre.
Luminația în județul Maramureșare loc la diferite date, în funcție de zonă, în vinerea de dinaintea sărbătorii Sf. Dumitru, în duminica de dinainte de 1 noiembrie, la 1 noiembrie sau în 3 noiembrie. Luminația este considerată aproape atât de importantă ca Paștele sau Crăciunul. Sufletele celor trecuți în eternitate iau lumină din lumina lumânărilor și vin la întâlnirea cu cei dragi. Pregătirile pentru luminație se fac cu două, trei zile înainte, gardurile sunt reparate, se curăță crucile.
Vineri, femeile vin în sintirim cu flori, lumânări și cele necesare pomenii și parastasului. Fie că e de mărimea modestă a unui muncel sau cât o măgură, fie cã se înalță înspre cer ca o piramidă, mormântul ne amintește de simbolul muntelui. Fiecare mormânt reprezintă o replică modestă dată munților sacri, considerați rezervoare ale vieții.
Mormintele se împodobesc cu flori și lumânări. Cei mai importanți - membri ai familiei poartă dialog cu morții, deapănă amintiri, femeile "să cântă" (bocesc):

"Ioi, mămucă și hăi ma,
Fă-ți cărare prin priboi
Și mai zină pă la noi
Fă-ți cărare printre nuci
Și mai zină pă la prunci". (Oncești)

Preotul, diacul și cârstnicul oficiază parastasele pe morminte. Este nevoie de o sticlă de vin, ca simbol al nemuririi și prin generalizare, simbol a tuturor darurilor pe care Dumnezeu le-a adus oamenilor, un colac, ca hrană spirituală, pâinea vieții cm îi spunem lui Hristos din Euharistie, trei lumânări și lista cu morții familiei, așezându-se în capul listei cel căruia i se face parastas. Apoi pregătește masa cu mâncăruri de post: ptiroște cu hribe, pancove de post și vin. Cu cât este mai bogată masa, cu atât sunt morții mai pomeniți. Convingerea este că morții văd tot ce oferi astăzi în numele lor.

După masă, li se oferă dulciuri copiilor și săracilor peste morminte sau printre morminte. Când preotul încheie parastasele pentru familii, face un parastas în fața capelei și o masă comună, pentru cei care au murit nespovedițiși fără lumânare. Participă cât mai multe familii și din nou
se face pomană.
În această zi se întorc în vatra străbună toți fiii satului, pentru a-și comemora strămoșii. Strãbunul, strãmoșul, anticul sunt cuvinte ce poartă învestitura sacrului, indiferent de obiectul sau
persoana la care se referă. Faptul că ceva e strămoșesc, străvechi, ne evocă deja un soi de legătură cu forțele supratemporale. Ceea ce e străbun, străvechi și a existat odinioară influențează psihismul ca un
element stabilizator și ca o prezență a celuilalt tărâm, a lumii de dincolo.

Corina Isabella Csiszar
📸Dan Dinescu
📸Felician Săteanu
✍️

Magia dansului popular la Moneasa În perioada 12-18 octombrie 2025 la Moneasa, a avut loc cea de a XVI- a e...
21/10/2025

Magia dansului popular la Moneasa

În perioada 12-18 octombrie 2025 la Moneasa, a avut loc cea de a XVI- a ediţie a Seminarului Coregrafic, ,,Magia dansului”. Organizatori au fost Federația Națională a Asociațiilor Folclorice din România în colaborare cu Primăria Comunei Seleuș (jud. Arad) și Primăria Comunei Sohodol (jud. Alba) în parteneriat cu Școala de dans „Vasile Stoia” Sibiu. Au participat peste 80 de dansatori, instructori, maeștri și profesori coregrafi din majoritatea zonelor folclorice ale țării, dar și reprezentanți ai instituțiilor de cultură și iubitori ai dansului tradițional românesc, atât din țară, cât și de peste hotare (Canada). La această ediție s-au predat jocuri tradiționale din Moldova de Sud, Galați, Făgăraș, si Dobrogea. Județul Maramureș a fost reprezentat de maestrul coregraf prof. Grigore Simionca, reprezentând C.J.C.P.C.T. ,,Liviu Borlan” Maramureș, care a predat câteva dintre cele mai reprezentative jocuri din zona Țării Lăpușului.
Este o mare onoare și mândrie să participi la astfel de Seminarii, să faci parte din marea familie a celor mai buni maeștrii și profesori coregrafi din țară, să reprezinți folclorul și să promovezi cultura tradițională din zona de proveniență.
Scopul acestor seminarii coregrafice este acela de învățare a dansurilor de a cunoaște, valorifica și promova cultura tradițională specifică fiecărei regiuni în parte, de a se crea schimburi culturale între ansamblurile tradiționale, rezultatul fiind punerea în valoare a jocurilor tradiționale românești în suite și tablouri muzical-coregrafice de o frumusețe rară care vin într-o combinație frumoasă de strigături, costume și interpretare a stilului original, dar și de conservare și transmitere mai departe tinerilor și iubitorilor de artă populară.
Evenimentul a fost unul extrem de reușit și eficient cu oameni interesați, păstrători și continuatori ai tradițiilor, obiceiurilor, cântecului, portului și dansului popular autentic, care nu precupețesc nici un efort pentru a reprezenta cultura tradițională românească, atât la nivel național cât și internațional.

✍️Grigore Simionca
📸Din colecția Grigore Simionca

Claca de desfăcat mălaiu "Era clacă de desfăcat mălaiu. Și hotărâți o venit oamenii. Dac-o zis că vin, apoi o fost de ...
20/10/2025

Claca de desfăcat mălaiu

"Era clacă de desfăcat mălaiu. Și hotărâți o venit oamenii. Dac-o zis că vin, apoi o fost de cuvânt. Toamna târziu să făcea clacă, când se aduceau cartofii, porumbu, merele. Toamna târziu spre postu Crăciunului, când începeau șezătorile, să aducea porumbu și să punea în casă. Și erau câte patru fete și veneau băieții. Puneau șî câte o litără de horincă. Și erau hori și minuni.
Să băgau în pănuși, să sărutau. Una – două, era mălaiu gata desfăcat și pus în pod. Așa să bucurau atunci cu tineret. Atunci semănau oamenii mălai pestriț, alb sau roșu. Anume semănau așa. Și când desfăcau, fiecare căuta să afle mălai pestriț. Și-l închidea pe celălalt la joc. Și celălalt trebuia să găsească și el mălai pestriț ca să se deschidă. Și dă-i repede ca să găsești. Să poți închide și tu pă alții. Este un hibrid mălaiu pestriț.
Femeia la care am mers în clacă s-o pregătit. O dat pălincă, o făcut ptiroște, o făcut orice cozonac, mâncare de dulce.Le dădea la clăcași scoverză și un păhar de horincă. Da ce bune erau scoverzăle închise la culoare, făcute din săcară. Vara tata aducea săcara și o punea pă claie și o usca. Și în șură, dă-i cu blăciul, hop pă ea, pă un lipideu. O hopăluie și o ducea la moară. Avea o botă lungă c-o bucată de piele și cu aia dădea pă săcară". (De la Ioana Pop - Tupiță, Ocna Șugătag, 2021)

✍️Corina Isabella Csiszár
📸Costas Dumitrescu
📸Felician Săteanu

🍲 În orice împrejurare a vieții sale, țăranului maramureșean îi place să mănânce pe săturate. De aici și proverbul „îi ...
15/10/2025

🍲 În orice împrejurare a vieții sale, țăranului maramureșean îi place să mănânce pe săturate. De aici și proverbul „îi beteag de moarte și mănâncă cât poate”. Foametea este considerată o mare nenorocire.
Când ai masa plină, e dar de la Dumnezeu.

Mesele țărănești sunt numeroase și sunt de mai multe feluri: „mâncarea diminețî”, „gustarea mică”, „gustarea mare”, „ujâna” și cina. Rar mâncau maramureșenii carne în timpul săptămânii.

Un paprikas delicios de la Dămăcușeni

„Se tăia un pui sau o găină. Şi se făcea un paprikás, care se cheamă, rojdás leves. (Zamă ruginie). Se pune boia multă, făină albă şi făină de mălai. Se mănâncă cu tocană de mălai. Se mai pregătea o supă de găină cu házi laska (tăiţei de casă) şi pui fript la felui doi. (De la Nemeth Zoltán, Dămăcușeni)

Popricaș ca la Lăpuș

N-o fo mnisărniță (măcelărie), mai avéi tu un pui. În alte sate era mnisărniță, era om angajat și tăie el o oaie, un vițăl. Făcém popricaș de pui. Să frigé puiu' și puném groștior (smantană). Zdrobdém aiu' (usturoiul) c-am avut un păhar de-acela de zdrobdit de lemn. Și punem o lingură de unsoare colo și pă când să topté, puném aiu' acela să să prăjască un miezuc. Api carnea demnicată (tăiată) și spălată o slobozăm acolo până ce scădé zămuca ceie din ié. Șî puném puiu' tânăr, de-acela cu carne țapână. Și puném groștior șî cu întingală șî cu tocană. (De la Palaga Pop, Lăpuș)

✍Corina Isabella Csiszár
📸Gabriel Motica

Fata Pădurii și Omu de Miazănoapte „Am prănicat haine. De la casa me mai în gios, era o fântână cu apă bună. Și am uitat...
09/10/2025

Fata Pădurii și Omu de Miazănoapte

„Am prănicat haine. De la casa me mai în gios, era o fântână cu apă bună. Și am uitat scaunul acolo cm am spălat cămeși. Și dimineață tare, cm să scoală unteșu sie iertat, zice:
– În, haida, să vă arăt oarice. Noa, uite, cine pranică cămeși!
Și am văzut și eu și unteșu și mătușa și am strigat și la vecini să o vadă și ei! Era lungă, lungă și subțâre și o horit când o dat cu pranicu pă cămeși: „Rostopască, rostopască, tătă lume a si a noastă”.

„Tata era la boi în munte, că să plătea bani mulți dacă merei și stai în munte cu boii. El s-o dus că aveam nevoi, eram 7 prunci. Fata Pădurii o trecut pângă colibă și i-o împrăștiet tăt focu. Și o rămas în întuneric, o fo numa sângur. Și ne-o povestit tata cât de tare s-o temut acolo sângur.
O strâns cărbunii di pă gios, de p-afară, cm i-o aruncat Fata Pădurii și o reușit să aprindă focu.
Fata Pădurii i-o zâs la tata să nu spuie cătă nime că ea o trecut pă acolo și încotro o luat-o. Că o căta Omu de Miazănoapte, umbla după iè s-o prindă. Iè o fugit să nu să tâlnea cu el”. (De la Ileana Dușinski, 93 ani, Bârsana, 2025)

✍️Corina Isabella Csiszár
📸Dan Dinescu

𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐚 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ „𝐋𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐜𝐚-𝐧 𝐂𝐨𝐝𝐫𝐮”, 𝐀𝐫𝐝𝐮𝐝, 𝐒𝐚𝐭𝐮 𝐌𝐚𝐫𝐞Patrimoniul cultural din Zona Codrului a fost subiectul unor...
04/10/2025

𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐚 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ „𝐋𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐜𝐚-𝐧 𝐂𝐨𝐝𝐫𝐮”, 𝐀𝐫𝐝𝐮𝐝, 𝐒𝐚𝐭𝐮 𝐌𝐚𝐫𝐞

Patrimoniul cultural din Zona Codrului a fost subiectul unor prezentări științifice deosebit de interesante ale specialiștilor, masteranzilor, profesorilor etc. care au participat azi la conferința „Lumea ca-n Codru”.
C.J.C.P.C.T. Liviu Borlan Maramureș, manager Lucian Iluț, a fost partener al acestui eveniment de promovare a identității culturale din Zona Codrului.

Drd. Corina Isabella Csiszar a prezentat în cadrul conferinței filmul documentar „Fărsangul”, realizat la Dămăcușeni (scenariu și text Corina Isabella Csiszar, filmare Felician Săteanu, sunet și montaj Florin Avram). La Dămăcușeni, sat maghiar din Țara Lăpușului, se păstrează acest obicei, numit „Fărșang”, de alungare a iernii preluat de la sași și organizat în perioada dintre Bobotează și Miercurea Cenușii. Prezentarea acestui film s-a făcut în contextul în care în Zona Codrului există și o comunitate maghiară importantă.

Maria Mirela Poduț a prezentat proiectul „Biserici de lemn din Zona Codrului. Tururi virtuale”, un proiect dedicat cercetării și promovării a 18 biserici de lemn codrenești cu statut de monument istoric. Proiectul, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, a fost coordonat de Rada Pavel, în calitate de manager de proiect și s-a derulat în perioada august - noiembrie 2021.
C.J.C.P.C.T. Liviu Borlan Maramureș a realizat acest proiect alături de alți 8 parteneri, instituții și organizații din cele 3 județe (Maramureș, Satu Mare și Sălaj) care dețin câte „o parte de Codru”, respectiv:
- Asociația ARHAIC: dr. Bogdan ILIEȘ
- Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare: Maria Carmen SAS, Robert LASZLO
- Ordinul Arhitecților din România – Filiala Nord-Vest: Laura Zaharia
- Serviciul Județean Maramureș al Arhivelor Naționale: dr. Klara GUSETH
- Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș: Loredana ROMAN
- Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș: Oana LEȘIU
- Asociația Ghizilor de Turism Maramureș: Karin LACHNER, Alexandra LAZĂR
- Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest: Ioana TRIPON

Colaboratori:
- Direcția Județeană pentru Cultură Satu Mare: dr. Imola KISS

Vă invităm cu drag să accesați site-ul https://codru.culturamm.ro pentru a descoperi informații prețioase despre aceste biserici și pentru a le vizualiza.

„Femeia gravidă să nu poarte floare la ureche, să nu aivă coptilu’ sămn pă corp. Să nu ieie aşchie în zadie când mere la...
01/10/2025

„Femeia gravidă să nu poarte floare la ureche, să nu aivă coptilu’ sămn pă corp. Să nu ieie aşchie în zadie când mere la tăietor, c-apoi zice că face coptil mucos”. (De la Anica Butcure, 78 ani, Cupşeni, Ţara Lăpuşului, 2008)

„Când ridică paos la beserică, femeia gravidă să nu să ţână, de haina altuia, ştii cm să ţân, că zice că nu naşte până nu vine acela de care s-o ţânut la paos şi să vină să să ţână iară”.

„Ca să naşti uşor tre să te rogi la Maica Sfântă. Da’şi când să mărită şi mere la cununie să-şi pună femeia un ou în sân. Şi să-l ţâie acolo tătă cununia. Şi când zine acasă de la beserică să-l facă aşé să ptice pă sub tătă legăturile, câte le are. Aşé să nască de uşor, cm o ieşit ou’ de uşor. La biserică te gândeşti cam câţi coptii vrei să ai. Şi câţi vrei, atâtea jedite să pui pă uşă, vrei, unu’, doi, tri, pui mâna acolo”.
„Dacă nu vrei să ai coptii vo doi ani, ori tri după ce te-ai măritat, api pui atâtea jedite pă uşa de la beserică câte vrei”. (De la Raveca Hereş, 70 de ani, Costeni, Ţara Lăpuşului, 2008)

„Femeia însărcinată să nu se mire de lucruri urâte, ca să nu-i fie urât copilul; în cazul în care totuşi uită şi se miră, trebuie să spună pentru a anula efectul: „Doi vedem, doi ne mirăm”. (De la Ileana Drăguş, 78 ani, moaşă, Onceşti, Maramureş, 2017)

Când să gată tiara, când mai este numa’ de vo două palme, scoţi fuşteii şi închizi ochii. Pui fuşteii între pticioare şi ieşi afară. Deschizi ochii. Dacă vezi coptil, fecior, bărbat, api îi naşte băiat, dacă vezi femeie ori fată, api îi avé fată. (De la Maria Rednic, 74 ani, Onceşti, Maramureş, 2016)

✍️Corina Isabella Csiszár
📸Florin Avram

"Am învățat de la mătușa mea să fac prescuri. Și de atunci am făcut tăt mereu. Aiesta îi un dar la beserică. Nu era slob...
28/09/2025

"Am învățat de la mătușa mea să fac prescuri. Și de atunci am făcut tăt mereu. Aiesta îi un dar la beserică. Nu era slobod să facă femeie tânără care găzdăluie cu bărbatu', numa femeie iertată și credincioasă.
Să fac 7 pupti, așe 7 pituțe. Frământ cu drojdie, fărină, apă neîncepută de la fântâ nă. Numa' așe să pune la prescuri. Frămânți și când ai 7, iei pecetariu, pecetluiești și îi gata. Am pus pecetariu pă ele și le-am băgat în bloadăr ori în cuptiori.
Pecetariu îl face un om din sat, îl sculptează.
Și amu fac, batăr că-s bătrână. Duce cine se-ndură să facă, de aceie totdeauna trebe la beserică.
O bagi în traistucă, o duci la beserică și o dai la cârsnic. Le pun tăte acolo grămadă. Vin slujitorii bisericii și o demnică (taie), numa așe o îmbucăturiță cât să bagi în gură și să sfințește. Și să dă o bucățică, când miruie". (De la Ileana Dușinski, 93 ani, Bârsana, 2025)

✍Corina Isabella Csiszar
Foto 1: Gheorghe Petrila
Foto 2-4: Gabriel Motica

Address

Culturii 7A
Baia Mare

Opening Hours

Monday 08:00 - 16:00
Tuesday 08:00 - 16:00
Wednesday 08:00 - 16:00
Thursday 08:00 - 16:00
Friday 08:00 - 16:00

Telephone

+40262211560

Website

https://www.memoria-ethnologica.ro/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş:

Shortcuts

Share

Category

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureş

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureş, înfiinţat în anul 1956 sub numele de Casa Creaţiei Populare, este instituţie publică de cultură, finanţată din subvenţii de la bugetul local şi din venituri proprii, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Maramureş, având ca obiective principale cercetarea, conservarea şi promovarea culturii tradiţionale în contextul dezvoltării culturii naţionale. Cu o echipă de specialişti în etnologie, mitologie, folclor, audio-video – instituţia maramureşeană de profil îşi propune să-şi aducă o contribuţie esenţială la acest important şi complex fenomen de cercetare, arhivare şi promovare a tot ceea ce este valoros în viaţa culturală şi spirituală a Maramureşului şi a zonelor limitrofe.

Activitatea Centrului este concretizată prin campanii de cercetare în teren, prin realizarea și promovarea de manifestări cultural-tradiţionale în judeţ, vernisarea de expoziţii, târguri ale meşterilor populari în judeţ şi în ţară, promovarea tinerilor interpreţi ai muzicii tradiționale autentice, precum și tipărirea a diverse lucrări ce se integrează în programul de promovare a culturii tradiţionale. Astfel, prin intermediul editurii noastre (Editura Ethnologica) punem la dispoziţia specialiştilor, dar şi a publicului larg, volume din colecţia “Cultura tradiţională”, “Imago Mundi”, „Lirica”, „Axis Mundi”, „Personalităţi”. Tot la editura instituţiei se tipăreşte “Memoria Ethnologica”, revistă ştiinţifică a C.J.C.P.C.T. Liviu Borlan Maramureș. O menţiune specială trebuie să facem în cazul revistei “Memoria Ethnologica”: în anul 2011 Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.) a evaluat publicaţia noastră şi a decis acordarea acreditării la nivelul C, ceea ce înseamnă o recunoaştere atât la nivelul naţional cât şi internaţional. Tot în cadrul acţiunii de susţinere şi promovare a culturii tradiţionale, organizăm tabere Naţionale de Fotografie şi tabere de pictură şi artă populară. Componenta de cercetare prezintă o prioritate în activitatea instituţiei.