Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş

19/07/2025

La Muzeul în aer liber ASTRA din Dumbrava Sibiului, a avut loc în perioada 16-18 iulie ediția a X-a a Seminarului "Gastronomia-tradiție, inovație, identitate culturală".
S-au întrunit specialiști din întreaga țară, într-o incursiune captivantă în universul artei culinare, explorand rolul gastronomiei ca element definitoriu al patrimoniului cultural și ca spațiu al elementului cultural.
Din partea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale "Liviu Borlan" Maramureș, manager prof. Lucian Iluț, au participat drd. Corina Isabella Csiszar și Florin Avram și au prezentat filmul documentar etnografic "Plăcinta creață din satul Boiu Mare", realizat în anul 2025. La Boiu Mare, plăcinta creață înseamnă tradiție, deoarece rețeta și micile secrete ale preparării, se transmit din generație în generație. Plăcintele crețe cu branză, reprezintă în Boiu Mare, zonă ce avea ca îndeletnicire de bază creșterea animalelor și agricultura, o hrană ritualică a sărbătorilor de peste an, un aliment care combină simbolul graului, cu cel al laptelui.
Le mulțumim din suflet organizatorilor pentru invitație și pentru minunata primire! Ne-am simțit onorați să participăm la un eveniment de o asemenea ținută! Ne simțim binecuvantați de a avea o asemenea meserie!
Mulțumim, Muzeul Astra Sibiu, "inima Romaniei!"

✍ Corina Isabella Csiszar
Foto: Florin Avram și Muzeul Astra

14/07/2025

"Erau mai mulți părtași de moară, câte trei, patru zile era moara unuia, trei, patru zile a altuia. Duceai și măcinai, nu ne lua din sac numa un ptic de mălai, cu noapte, cu zî tăt măcina. Api era moara lui Țâdulă și mai în jos era a lui Indrei de la Corni. Tomna în capătu satului era moară în Budeni. Atâtea mori o fo în satu nost, duceau oamenii grâu, mălai aveam holde de grâu, ovăs, săcară. Ne tâlneam câte trei, patru când merem după zipți (saci). Ne chema moraru după sac. Măcina poate și câte 30 de saci, că era moară pă apă. Și mergeam și ne întâlneam cu vecinii la moară și stam în povești. Poate nu era încă ieșit din coș ziptu'. Și mai întrebai morariu, mai povestei și de cela și de cela, îi pomeneai pe toți până ajungeai mai din jos de sat, stam acolo în moară și povesteam. Și de eram numa sângură povesteam cu morariu și morărița. Apoi tare mândru horea morărița în grumaz și m-o învățat și pă mine. Am putut hori tăte doinele, da hoream mai sus. Nu am putut face școală. Că mama zicea: „nu ti-i fa doamnă, du-te la marhă!” Și mergeam cu marhăle sau coseam și hoream".

✍️Corina Isabella Csiszár
📷 Florin Avram

08/07/2025

«Se făceau fundății de piatră, să aducea piatra di la râu în clacă. Tata meu o fo maistăr de căs, Nuțu Cucului. Tata când încheie straturi la șură, la casă ori la ce, el făcea acolo unde să-nteatură lemnul, cm să îmbucă lemnul, el făcea cruce cu securea. Punea boabe de grâu și bănuți mânânței din metal. Și stroptea cu adezmă.
La vârvu căsî, de abde așteptam să rădice cornii, tata unde era maistăr îmi spunea: „mândra tatii, pă mâni sară rădic cornii, pă desară îți aduc o pânzătură.” Când ridica cornii prima legătură de corni să rădica cu struți. O pânzătură la maistăr, de o fost doi, două pânzături, de-o fo trei, trei pânzături. Tata tăt cam cu doi oamini o lucrat. Punea flori. Se lega ca un buchet pă o botă șî să coase cătă flori. Și acăța o pânzătură (batic) ca la steag. Și pă când ajungea cu lețuitu, punea toți cornii. Și numa după lețuit o cobora de acolo. Dacă ploua eram supărată că mi-a ploua pânzătura. Ăla o fo darul meșterului că o ajuns să-i pună clopu-n cap la casă, adică acoperișu casei. Și când găta le dădea o masă la meșteri. N-o lipsit țuica, prima era. Aceie o avem din tată în fiu. Punea și uiagă de horincă în struț de era gazdă omu. Că demult n-o fo horincă multă la oameni.»

✍️Corina Isabella Csiszár
📸 Felician Săteanu

03/07/2025

Meștergrinda

În interiorul casei, elementul care domină este meștergrinda (grinda meșterului) considerată ax al clădirii. La grindă sunt păstrate plante precum busuiocul, floarea de ferigă, mătrăguna, pelinul. Tot la grindă se păstrează acte, scrisori, cărți, obiecte luate în gaj, firele de păr de la animalul vândut, pentru a nu se pierde norocul o dată cu animalul, păr de la mort, măsura mortului dacă acesta a fost om norocos, pentru a nu se pierde norocul casei.
„Să făceau grinzile la casă, să făce podu, nu exista tavan, nu să tincuie deasupra. Să puneu 3 grinzi în lățime și apoi să pune una lungă care să nume meștergrindă. Aia era frumos curățată și jiluită.”(Ileana Drăguș, 82 de ani, Oncești, 2022)
„La meștergrindă femeile erau bucuroase că pot ține ulcele, carte de citit, Biblia. Bărbații păstrau acolo briciu de ras înt-o șcătuie din lemn. Și banii îi țineau oamenii la meștergrindă.” (Ileana Drăguș, Oncești, 2012)
„Buricu se înnoda și să țâne la grindă și i să da pruncului să-l deznoade numa după 5 ani. De îl deznoda iute, pruncu avea noroc, viață ușoară și lungă.” (Anica Butcure, 78 de ani, Cupșeni, 2008)
„Ridicarea” ca și stropitul cu apă sunt gesturi arhaice, transferate în stropitul cu agheasmă. Copiii sunt ridicați și loviți ușor cu creștetul capului de grinda casei, spunând „tâta mare”, de către părinți și de către cei care intră în casă. Meștergrinda era ultima fază din construcția caselor.

✍️Corina Isabella Csiszár
📸Felician Săteanu

20/06/2025

𝐓𝐄𝐙𝐀𝐔𝐑 𝐔𝐌𝐀𝐍 𝐕𝐈𝐔 𝟐𝟎𝟐𝟓

Ediția din acest an a Programului Tezaure Umane Vii, dedicat purtătorilor, păstrătorilor și transmițătorilor de patrimoniu cultural imaterial, a fost de bun augur pentru Maramureș. Astfel că 3 din cele 15 titluri acordate s-au îndreptat către următorii păstrători și continuatori ai zestrei culturale maramureșene:
1. 𝐇𝐚𝐢𝐝𝐮𝐜𝐞𝐚𝐧 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐉𝐮𝐣𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐒𝐚̂𝐫𝐛𝐢, 𝐜𝐨𝐦. 𝐁𝐮𝐝𝐞𝐬̦𝐭𝐢 - 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐮𝐥 „𝐢𝐧𝐬𝐭𝐚𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚̆ 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐫𝐚̆-𝐩𝐢𝐮𝐚”;
2. 𝐑𝐮𝐬 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 („𝐏𝐨𝐬̦𝐭𝐚𝐬̦𝐮𝐥”) 𝐝𝐢𝐧 𝐕𝐚𝐝𝐮 𝐈𝐳𝐞𝐢 - 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐬𝐩𝐢𝐫𝐢𝐭𝐮𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐩𝐫𝐞𝐭 𝐝𝐞 𝐦𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚̆ 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐚̆ 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆;
3. 𝐒̦𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧𝐜𝐚 𝐃𝐨𝐜𝐡𝐢𝐭̦𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐍𝐚̆𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐜𝐨𝐦. 𝐁𝐚̂𝐫𝐬𝐚𝐧𝐚 - 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐞𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐟𝐢𝐛𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐟𝐢𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐭𝐞𝐱𝐭𝐢𝐥𝐞 - 𝐜𝐚̂𝐧𝐞𝐩𝐚̆, 𝐛𝐮𝐦𝐛𝐚𝐜, 𝐥𝐚̂𝐧𝐚̆.

CJCPCT Liviu Borlan Maramureș a întocmit dosarele de candidatură pentru Haiducean Maria Juja - etnolog Maria Mirela Poduț și Marius Marian, iar pentru Rus Vasile - drd. etnolog Corina Isabella Csiszar și Florin Avram.

𝐉𝐮𝐣𝐚 𝐇𝐚𝐢𝐝𝐮𝐜𝐞𝐚𝐧 merită cu prisosință acest titlu onorific, după o activitate de aproape 40 de ani cu instalațiile de prelucrare a lânii, în special piua (principala instalație de îndesire a materialului din lână), cea din gospodăria Morărenilor fiind singura din Maramureș în stare de funcționare și este vitală pentru păstrarea autenticității costumului popular moroșenesc. (Maria Mirela Poduț)

𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐑𝐮𝐬, ceterașul din Vadu Izei, este un instrumentist și promotor al folclorului maramureșean autentic, o prezență constantă de mai bine de 4 decenii în spațiul cultural popular al zonei, și nu numai, unanim respectat ca profesionist de valoare. Este impresionanată profunda sa preocupare pentru conservarea și promovarea adevăratelor tradiții românești din Maramureș, dar și deschiderea sa spre alte orizonturi culturale (muzica klezmer, muzica maghiară și ucraineană). (drd. Corina Isabella Csiszar)

Felicitări dragilor noastre TEZAURE!

https://www.cultura.ro/anunt-programul-tezaure-umane-vii-2025

13/06/2025

A doua ediție a Festivalului Național 'Ethnologica Film fest" organizat de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale 'Liviu Borlan" Maramureș, manager prof. Lucian Iluț, în parteneriat cu C.J. Maramureș și Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare, a avut un adevărat succes! Filme de calitate, emoții, bucurie, talent, cultură tradițională, muzică bună, și oameni faini și talentați!
Un adevărat regal în "Aula Magna" a Centrului Universitar Nord din Baia Mare!
Felicitări tuturor premianților!
Vă așteptăm cu drag și la următoarele noastre ediții!👏

În perioada 10 – 11 iunie, în Baia Mare a avut loc a II-a ediție a Festivalului Național Ethnologica Film Fest. Evenimentul este unul unic, fiind la ora actuală singurul festival de film etnografic de scurt metraj din România. Festivalul își propune descoperirea și punerea în valoare a p...

08/06/2025

Astăzi, prăznuim Rusaliile, sărbătoare care marchează momentul Pogorârii
Sfântului Duh peste Sfinții Apostoli.
În credința populară rusalcele sunt ființe mitice de temut, sunt vântoase, care bântuie văzduhul în această noapte, pedepsindu-i pe cei ce nu le respectă sărbătoarea. Ele umblă în cete prin aer, îmbrăcate în alb și se prind în horă în văzduh.
În Țara Lăpușului, Rusaliile se sărbătoresc timp de 3 zile, perioadă în care se sfințesc holdele, se împodobesc casele și grajdurile cu frunze de tei, mentă broștească și frunze de nuc cu rol apotropaic. "La Rusalii să sfințea țarina. Fiecare femeie ducea de acasă la biserică, apă în cantă, busuioc, frunze și crengi de tei. Femeile făceau o coroană mare din spice de grâu pă care o sfințea popa. Noi pă vremuri împodobeam casa cu crenguțe de nuc și tei și aruncam pă jos cimbru. Creanga de tei de la Rusalii o puneam apoi în grădinuță între răsaduri, să avem recoltă bună. Cu agheazma de la Rusalii îi bine să stopești grădina, c-apoi nu să apropie nimic rău de ie." (Corina Isabella Csiszar, Obiceiuri din Țara Lăpușului, Editura Ethnologica, 2022)

Foto: Rada Pavel

07/06/2025

🎥 Baia Mare devine capitala filmului etnografic! 🎥

Competiția națională de film "Ethnologica Film Fest", organizată de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale "Liviu Borlan" Maramureș, în parteneriat cu C.J. Maramureș și Centrul Universitar Nord Baia Mare, se află la a doua sa ediție!
Așadar, dragi prieteni, vă invităm cu bucurie și emoție, acum la începutul verii, să ne onorați cu prezența dumneavoastră, în perioada 10-11iunie 2025, la "Aula Magna" a Centrului Universitar Nord din Baia Mare, str. Victor Babeș, nr. 62A.
🎥 În 10 iunie de la ora 17.00 ne vom delecta cu proiecția filmelor etnografice naționale, de scurt metraj rămase în concurs. "Premiul publicului" îl veți acorda prin votul dumneavoastră.
🏅🥈🥉🎆În 11 iunie de la ora 17.00, vom păși cu emoție în sala de spectacole la Gala laureaților.
Va fi un regal pentru cei atrași de filmul etnografic și totodată o ocazie pentru cei ce doresc să își cultive gustul pentru această categorie mai specială de film.
Filmul etnografic ne invită totodată, să ne întoarcem cu gandul spre sinele lăuntric, spre viața noastră și spre trăirile pe care le avem. Nu este ușor să te întalnești cu tine însuți chiar și într-un documetar etnografic, dar reprezintă o deschidere uriașă către ceilalți și către lume. Este fascinant să simți povestea din spatele poveștii!
Vă învităm dragi prieteni, în a răspunde provocării întalnirii cu viața, cu tradițiile și obiceiurile noastre ancestrale, autentice, pe care cu toții le-am trăit odinioară în satul natal sau în satul bunicilor și care ne-au format și ne-au inspirat să devenim ceea ce suntem astăzi!

02/06/2025

Dragi prieteni, așa cm vă anunțam, în perioada 10-11 iunie 2025, va avea loc Festivalul Național „Ethnologica Film Fest” organizat de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale "Liviu Borlan" Maramureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș și Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare.
Selecția filmelor a fost una curajoasă, onestă și vizual tulburătoare. Cele nouă filme nominalizate pentru Finală, sunt următoarele:

1. Armindenul la Cupșeni (Pamfil BILȚIU)
2. Cununile de Rusalii la Șieuț (Smaranda MUREȘAN, Cristian VRĂZMAȘ)
3. Olăritul – Meșteșugul care a învins timpul (Alexandrina Ileana DEDIU / Mihai Viorel CORCODEL)
4. Ouăle de Paști de la Oboga (Valeru CIUREA)
5. Pâinea cerului. Taina Prescurii (Daniel POP)
6. Vreu (BOGDAN FÂNARIU)
7. Țesătoarea Maria Bun din Șicula (SORIN SABĂU)
8. Meșterii nămolului – (Levente VARGYASI)
9. Un olar (Ștefan SCĂRLĂTESCU)

Felicitări finaliștilor!

Așadar, vă așteptăm cu drag pe toți aceia care aveți filmul etnografic în sânge, să pășiți cu încredere în lumea fascinantă a antropologiei audio-vizualului, să ne bucurăm împreună de arta cinematografică și să creăm bucuria verii, prin sunet, culoare, mesaje, tradiții, obiceiuri, ritualuri!

29/05/2025

Ispasul. Ziua Eroilor

Hristos s-a înălțat! Sărbătoarea de astăzi este cunoscută în popor sub numele de ISPAS, denumirea unui personaj mitic care a asistat la ÎNĂLȚAREA DOMNULUI și la ridicarea sufletelor morților la Cer. În popor există credința că odată cu Înălțarea Domnului, se înalță și sufletele celor adormiți de la Săptămâna Luminată încoace. Sufletele care rătăceau, deveneau strigoi și provocau neajunsuri oamenilor și animalelor. De aceea, în această zi se practicau ritualuri magice de apărare: erau culese și sfințite plante despre care se crede că au proprietăți apotropaice (leuștean, alun, paltin, mentă).
„În credință să sărbătorește Înălțarea Domnului și astăzi, de când știu io de coptil, Înălțarea Domnului o fost cu dublă semnificație – s-o sărbătorit și Zua Eroilor. În fieșcare an, urmașii eroilor o adus pausă (colac și vin) și s-o făcut slujbă în fața monumentului eroilor și se făcea pomenirea eroilor din satu nost, asta întotdeauna după ieșirea de la Sfânta Biserică.
S-o înălțat Domnul Nost dintre Apostoli sus la Ceruri și iară va veni la Pogorârea Sfântului Duh, cm zâcem noi la Rusalii, că așa o promis. Dacă la intrarea Domnului în Ierusalim se puneau mâțuci (loză, un fel de salcie care îi printre primele flori în vremea sărbătorii), la Înălțare tot un fel de împodobire da cu nintă (menta) cea mirositoare. Cu nintă să împodobe la creștini acasă, la biserică. păstă tăt să pune nintă”. (Gheorghe Avram, interviu 3 iunie 2022 Coruia)
„Bunicu, tatu tatii (Avram Andrei) o stat 4 ani în Rusia prizonier și un alt vecin o stat pân Siberia. Bunicu când o venit acasă după Primul Război Mondial după vreo patru ani și jumătate, i-o aflat în fundu grădinii acolo la un frate de-a lui pă tata și pă mătușa (Lucreța) și o zâs: „băi, voi a cui sânteți?” Nu și-o mai cunoscut copiii, că tata o fost născut din 1915, mătușa din 1912 și el o plecat, pă când o venit pân 1918-1919 o fo mari, nu i-o mai știut. Și o mai fo cazuri că o mărs și o rămas femeile grele acasă pă când o venit ei din Război o fo pruncii mari, de 3-4 ani.” (Gheorghe Avram, interviu 3 iunie 2022 Coruia)

✍️📸Denisa Diana Țicală

28/05/2025

Mătrăgună, doamnă bună🌿
Mătrăguna, cea mai puternică plantă de la noi, numită Doamnă mare, Doamnă bună, are un rol deosebit și o influență directă asupra forțelor vitale ale omului, ea are puterea de a mărita fetele. Culesul plantei nu se face la întâmplare, ci se supune unui ritual riguros, culegătoarele fiind învățate de către o bătrână descântătoare din sat cm să o culeagă. Cele două culegătoare dornice de măritiș au obligaţia curăţiei erotice, a tăcerii, a tainei şi singurătăţii, trebuind să culeagă mătrăguna numai în dimineața de Ispas (Înălțarea Domnului).
„Mătrăguna trebe adusă în zâua de Ispas. Mâni îi zâua de Ispas, vă sculațî diminecioară și mereți și-o aduceți. Să-i duceți mâncare și băutură, să-i duceți niște bănuți, că atunci când când o duceți, îi musai s-o plătițî. Drumu-i lung, să nu vă vadă nime, să nu grăiți cu nime, cînd ajungeți la ié „Bună dimineața, Doamnă Împărăteasă!” să-i dați ei întâie, nu la altcineva. Da tre să vă dezbrăcați.
Mătrăguna nu-i burean, mătrăguna a fost fată, fată mândră. Și ié cu multă dragoste, da n-o avut parte de dragoste. Că drăguțu i s-o dus în cătane și de acolo n-o mai zinit. Atâta o zderat și s-o năcăjât și l-o așteptat în tătă sara la poartă. Da lumea-i ră, 2 babe bosorcoi, o fugărit-o din sat, că nu și-o putut face descântecele de babă, că le-o văzut. S-o luat pă cărare și s-o dus până sub pădure. Acolo s-o așezat pă iarbă și-o zderat. Și din fată mândră ci-o fost, s-o făcut o tufă mândră. Ea atunci și-o pus în gând să ajute tăte fetele”, aflăm de la doamna Maria Șerba din Călinești.
Fata care culege mătrăguna se rotește de trei ori în în jurul plantei cerându-i ajutorul în versuri:

Doamna Împărăteasă,
Cată-mi mnire de ziță aleasă
Ori din sat ori lăturean,
Numa să sie de neam,
Nu-i bai c-a si orășean.
Ori din sat ori de departe,
Da s-aivă un ptic de carte,
Să siu Doamna Domnului,
Nu nevasta siecui!

Se rupe o crenguță care se duce acasă:

Eu oi pune-o-n grădinuță,
Lângă un strat de scânteuță
Lângă un strat de măieran,
Să mă mărit înt-aiest an!

Mătrăguna a ajuns să fie considerată o „plantă a vieţii şi a morţii”, „o plantă sacră” şi o „plantă-zeiţă”. Şi asta pentru că mătrăguna are calităţi terapeutice şi psihotrope importante, fapt pentru care românii o considerau o plantă miraculoasă, cu nenumărate valenţe magico-mitice.

✍️Corina Isabella Csiszár
🎥Foto: Studio Art Tătar
📸Florin Avram

24/05/2025

Dragi prieteni, s-a încheiat perioada de înscriere a producțiilor, la cea de a doua ediție a Festivalului Național de Film de scurt metraj, "Ethnologica Film Fest", organizat la Baia Mare, în perioada 10-11 iunie 2025, de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale "Liviu Borlan" Maramureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș și Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare.
S-a înscris un număr impresionant de filme, din aproape toate zonele țării, Alba, Arad, Bistrița, Brașov, București, Covasna, Dambovița, Iași, Maramureș, Mehedinți (în parteneriat cu Serbia), Mureș, Olt, Suceava, Timiș. Misiunea juriului va fi una extrem de dificilă, de a alege cele mai impresionante filme, ca regie, scenariu, montaj, imagine, sunet, tematică abordată,
dintre producțiile unor realizatori consacrați, prezentate la festivaluri majore, cat și filme originale și curajoase ale unor realizatori debutanți!
În curand, vom reveni cu lista filmelor rămase în finală pe pagina noastră de facebook și pe site-ul festivalului nostru: www.ethnologicafilmfest.ro!