Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş

Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureş

Ziua CruciiPământul deschis în 17 martie de Alexii, se închide astăzi, marcând în calendarul popular, cele două anotimpu...
14/09/2025

Ziua Crucii

Pământul deschis în 17 martie de Alexii, se închide astăzi, marcând în calendarul popular, cele două anotimpuri: vara și iarna.

"🐍🐉 "Șarpele care rămâne afară trebe omorât, că să face balaur. Ăla dacă te mușcă, mori.

Pepenele pe care-l pui de Ziua Crucii în pod, nu sacă.
🍯În ziua ceie îi bine să mănânci miere cu mămăligă, să-ți fie viața dulce. (Libotin)
🌿Să pune bine busuioc, că-i bun de sămânță.
🎃Copiii fac morți din pepene și îi pun în botă cu lumini aprinse în ele. Zâc că-i dracu'. ⛪Înainte, aprindeau focuri la biserica de pă dâmb și pă coastă. Amu' să lasă de obdiceiu' iesta. (Ungureni)
🍯Să omoară stupii și să mănâncă mierea că de amu' încolo nu mai lucră albina". (Cupșeni)

Corina Isabella Csiszar -Obiceiuri din Țara Lăpușului, Editura Ethnologica, 2022.

✍Corina Isabella Csiszar
Foto: Karin Lachner

O amintire...💓 Oamenii frumoși la suflet își găsesc fericirea în bucuria de  a face în fiecare zi ceva de folos în viața...
12/09/2025

O amintire...

💓 Oamenii frumoși la suflet își găsesc fericirea în bucuria de a face în fiecare zi ceva de folos în viața cuiva!

Am cunoscut de-a lungul anilor asemenea oameni în cercetările noastre folclorice. Un astfel de om minunat, este
bătrânica Palaga Filip, din Lăpuș, care ne-a primit cu drag, acum cațiva ani, purtând cu mândrie un costum popular vechi de dinainte de 1900. Stătea pe băncuța din curte și împletea un ciur pentru o pernă.
Ne-a destăinuit modalitățile prin care reușea să facă timpul să treacă mai ușor și mai plăcut. Și-a amintit din tinerețile ei, ne-a permis să pătrundem în tainele lăzii sale de zestre, de unde, rând pe rând au ieșit la iveală costume populare autentice, ștergare vechi din 1934, cu motive vegetale și avimorfe.
A depănat amintiri despre vremurile când trăia soțul ei și dețineau o moară. Ne-a destăinuit, cu drag poveștile de pe vremea când participa la șezătoare, la vergel, la joc, la clăci, și-a amintit că demult existau în sat personaje supranaturale de temut – Fata Pădurii și Marsara....
Vă prezentăm în cateva fotografii, diversitatea costumului popular lăpușean, așa cm l-am descoperit noi și în lada de zestre a bătranicăi Palaga Filip.

✍️ Corina Isabella Csiszar

📷 Foto 1: Florin Avram Foto 2-5: Gabriel Motica

Astăzi, prăznuim Nașterea Maicii Domnului. La mulți ani, tuturor Măriilor! Și tot astăzi a început școala cu multe emoți...
08/09/2025

Astăzi, prăznuim Nașterea Maicii Domnului. La mulți ani, tuturor Măriilor!
Și tot astăzi a început școala cu multe emoții, pregătiri, rechizite și haine noi. Copiii cu buchete de flori în mană, însoțiți de părinți și bunici mai emoționați decat ei, au pornit spre școală, spre un nou început.
Dar oare cm se mergea la școală în vremurile de odinioară? Fostul director al Casei Creației Populare Maramureș, Nicoară Timiș, născut în 1924 și plecat dintre noi în 2011, i-a povestit candva, domnului prof. Pamfil Bilțiu într-un interviu, despre copilăria sa încărcată de lipsuri și nevoi, fiind silit să muncească din fragedă copilărie, în anii '30.
"La 6 ani căram lemne de pe prund, capetele de la lemnele retezate, cm veneau plutașii de pe Cizla. Cam de la 7 ani, toată vara stangeam lemne, iar iarna luam sania și cu alți băieți plecam după lemne la pădure. Vara spărgeam piatră "la cubice" pentru a fi pusă pe drum.
După ce am mers la școală, din banii pe care îi caștigam, îmi cumpăram caiete, creioane, călimară cu cerneală și ceva cărți". La deschiderea școlii nu a putut merge. Mamă-sa era dusă la secerat iar el nu avea tăbliță și țăruză (creion). După ce elevii au plecat acasă, "eu am mers singur la domnișoara învățătoare ca să mă înscrie și pe mine în catalog. Pentru banii de tăbliță și stil (condei) am adunat fructe, iar din livada popii Mariș am cules pere și le-am vandut la evrei". ( Pamfil Bilțiu - Nicoară Timiș, o viață închinată culturii. 100 ani de la naștere)

✍Corina Isabella Csiszar
Foto 1: Duccio Pugliese;
Foto 2: din colecția lui Vasile Oanea

De sezonPăstăi pă ață"Culegeam păstăi și le înșiram pă ață și le puneam pă drod (sârmă) afară să să uște. Și să uscau at...
28/08/2025

De sezon

Păstăi pă ață

"Culegeam păstăi și le înșiram pă ață și le puneam pă drod (sârmă) afară să să uște. Și să uscau atâta de bine! După ce-s uscate, le puneam în sac.
Cand făcem zamă, luam de pă ață și le puneam în apă hăt sierbinte să se înmoaie. După ce s-o înmuiet un pticuț, le puneam în oală să siearbă cu un miez de carne afumată. Carnea o puneam mai iute, să siarbă și să iasă fumu din ie, dacă era afumată jâb (tare). Și puneam groștior (smântână). Așe ca zama de madzăre (fasole) să face.

Păstăi undate

Am și undat păstăi. Le înșiram pă ață așe ninga (uite) și le năpustem în apă să le dau un clocot cu ață cu tăt. Și le puneam apoi pă un drod la uscat. Sau le sierbem un miez (un pic) și le puneam pă o scândură să să înmoaie și să să uște. Le mai clătem încoace și încolo cu jeditele, de pă o parte pă alta, până să uscau. Da așe înșirate pă ață și opărite îs mai cu spori. Când îi căldură, în 2 zile îs uscate pă tablă. Da când îi mai ploios îi mai bine să le înșiri pă ață. Tare bine îmi place și mie zama ceie. Și înt-atâta îi mâncarea gata". (de la Ileana Dușinski, 93 ani, Bârsana, august, 2025)

✍️Corina Isabella Csiszar
📸Felician Săteanu

În cadrul comunității sătești și a familiei, relația femeie – bărbat în cadrul unor ritualuri zilnice, își are legile ei...
26/08/2025

În cadrul comunității sătești și a familiei, relația femeie – bărbat în cadrul unor ritualuri zilnice, își are legile ei. Bărbatul mergea la muncile câmpului iar femeia se ocupa de casă, de gospodărie, preparând hrana zilnică cu care se deplasa dimineața la câmp, pentru a-i oferi soțului din bunătățile gătite cu drag. Bătrânica Ileana Dușinski în vârstă de 93 de ani, din Bârsana, ne povestește cm se desfășura acest ritual în vremea tinereților ei. „Cu noaptea în cap, bărbatu să scula și mergea să lucre la câmp. Mergea femeia la 9 dimineața cu de mâncare la bărbat. Îi ducé tocană cu brânză, cu caș, tocană cu lapte acru, păstăi, pită de mălai, plăcinte cu brânză, mâncări bune, uai, de mine și de mine. Sierbei laptele și punei caș mult acolo-n el. Atâta era de bună mâncarea și oaminii o fo sănătoși, mai betegi îs amu.
Să împrumutau unii de la alții cu lucru, astăzi zineu tăți la mine, mâine mă duc la tine, poimâine merem dincolo la cela. O fo tare bine, ne înțelegem. Duceam mâncarea cu desagii ca la Paști. În desagi puneam badoage acoperite. Api stam cu oamenii la masă și mâncam și eu cu ei, le puneam în blid. Duceam fățoaie și le întindem acolo pă brazde și puneam mâncarea pă ele, așé cm îi la stână, așé le întindem”. (de la Ileana Dușinski, 93 ani, Bârsana, august 2025)

✍️Corina Isabella Csiszár
📸Gabriel Motica
📸Felician Săteanu

22/08/2025

Bătrânica Ileana Dușinski, în vârstă de 93 de ani, locuiește în Bârsana, pe ulița ce duce spre Biserica Monument Unesco și spre Bradova. Ne-a primit cu multă voie bună, depănând amintiri din tinerețile sale. Trecută prin multe încercări și drame de familie, Ileana Dușinski i-a dedicat fiecare zi lui Dumnezeu. E un om cu sufletul cald, face parte dintre acei oameni care văd viața ca pe un dar, așa cm este ea cu adevărat de fapt, oameni care ne inspiră prin felul lor pasionat de a vorbi, oameni care cred în ceea ce fac și din a căror experiență învățăm.
Având o memorie impresionantă, ne-a povestit experiențele din copilăria și tinerețea sa, i se umpleau ochii de lacrimi redeschizând rănile pe care le-a lăsat Cel de Al Doilea Război Mondial. Sunt dureri care nu pot fi acoperite cu tăcere. Femeile și fetele rămase acasă în acea perioadă au avut un rol important, preluând gospodăria, agricultura și îngrijirea membrilor familiei lor și a animalelor din gospodărie, trăind în fiecare zi cu teamă și teroare, în timp ce bărbații luptau pe front.

✍️Corina Isabella Csiszár
🎥Florin Avram

Am ajuns cu bine în ziua marelui Praznic al Adormirii Maicii Domnului.Două bunicuțe dragi, ne-au povestit cm se desfășu...
15/08/2025

Am ajuns cu bine în ziua marelui Praznic al Adormirii Maicii Domnului.
Două bunicuțe dragi, ne-au povestit cm se desfășura această mare sărbătoare în vremea tinereților lor, când era simplitate, când nu aveau mașini, dar aveau multă, multă credință în suflet! Și cât era de frumos pe atunci! Dar e frumos și acum, că doar ne adaptăm vremurilor și încercăm să facem Rai, cu dragoste față de Măicuța Sfantă și cu tot ce avem noi la îndemână în clipa prezentă.
În Țara Chioarului "merem la tăte mănăstirile pă jos. Am mărs la Mănăstire la Nicula și la bisericile di pă tăte satele. Aveam o străițucă de panză și puneam în colțu ei câte o nucuță. Și o legam și o luam ca ranița în spate. Era pădure mare de goron pă langă mănăstire și tăt era plin la poalele mănăstirii. Crucea cu care merem o puneam jos și puneam straițăle pă langă ie, să nu să îmburde.
Acolo la Nicula să pregăte cu mâncare păntru lumea care mere. Tăieu oi și pă când să găta slujba, poftea pă tătă lumea la masă, să dăde la tătă lumea guiaș și câte două scrijelucă de mălai la fiștecare". [De la Emilia Avram, (Mămuca Emi), din Curtuiușu Mare, 2011]

În Maramureșul Istoric "fetele până la 14-15 ani, își făceu cununi din ce aveu în grădinuță, ziorele, rug, busuioc, măieran, margarete. Să îmbrăcau în alb, pă lângă cămeși își făceu poale cu ciur croșetat de femei, așe ca sumna era, da alb. Să duceu la biserică și de Sfântă Mărie să scot icoanele. Fetele făceu un grup și mereu în prosesie (procesiune). Fiecare duce și icoana cu Maica și cântau cântecul:

O, Măicuță Sfântă,
Te rugăm serbinte,
Ascultă a noastă mare rugăminte.
Nu lăsa Măicuță, să perim pe cale,
Că noi suntem fiii lacrimilor Tale".

[De la Ileana Drăguș, (Lenuș), 82 ani, Oncești, 2017]

✍Corina Isabella Csiszár
Foto: Sorin Onișor

De 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐚𝐦𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐮𝐥𝐮𝐢, CJCPCT Liviu Borlan Maramureș, alături de alte instituții din județ, organizează târguri cu prod...
13/08/2025

De 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐚𝐦𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐮𝐥𝐮𝐢, CJCPCT Liviu Borlan Maramureș, alături de alte instituții din județ, organizează târguri cu produse lucrate manual, cu pricepere și răbdare de către meșterii populari, ateliere creative care se vor desfășura în următoarele locații:
- Asuaju de Sus – la pensiunea La Nana-n Deal - 15 august
- Baia Mare – Muzeul Satului – 15-17 august
- Suciu de Jos – 17 august
Suntem gata pentru trei zile de sărbătoare maramureșeană!

Ursitoarele O credință interesantă este aceea a Ursitoarelor, zâne care vin în nopţile fără soţ pentru a decide soarta n...
12/08/2025

Ursitoarele

O credință interesantă este aceea a Ursitoarelor, zâne care vin în nopţile fără soţ pentru a decide soarta nou-născutului. După unele credinţe acestea se numesc Ursitoarea, Soarta şi Moartea. Se credea că pentru a le îndupleca, pentru a atrage bunăvoința lor, ursitoarele trebuiau așteptate cu masa încărcată de bucate. Această sarcină de pregătire a mesei pentru ursitori îi revenea moașei.
„Înainte de a naşte femeia, veneau ursâtorile. Una ursă data nașterii, alta zâce dacă îi avea coptil sau fată. Ursâtorile nu le vezi, numa’ le auzi. Să face cruce pă masă. Fac cruce în lemn, de-s ursâtori de diavoli, api de cruce nu să aproptie. Sau pot fi ursâtori de credinţă. Cele care-s de credinţă ursăsc câte tri, dacă-s de diavoli ursa numa’ una, o dată. Cum ai făcut crucea pă masă, o dată s-o dus cele de diavol”. (De la Raveca Hereş, 70 de ani, Costeni, 2008)
„Le punea masă încărcată, din fiecare câte un ptic, tăt ce-ţi aminteşti şi horincă, că aşé de bine să sie servit pruncu’ acela în viaţă. Când vedeai sus pară lungă de foc şi tăt ardea şi când merei lângă ié dispărea, ştiei că acele o fo’ ursâtorile. (De la Anica Butcure, 78 ani, Cupşeni, Ţara Lăpuşului, 2008)
Dacă se naşte copilul cu buricul învârtit pângă grumaz, moaşa taie buricul și, îl duce păstă hotară, cu tămâie, busuioc şi cu agheazmă, şî-l ţâpă unde cocoşii negri nu să aud cântând:

Pui, sătană, amu’ te văd, amu’ te du,
Pui, diavole, amu te văd, amu’ te du,
Pui, ucigă-te crucea,
Să nu te aproptii de Ion
Ori de femeia ce-o născut”.

Corina Isabella Csiszár
✍️Dan Dinescu
📸

05/08/2025

Săptămâna trecută am fost invitați la Rona de Sus, într-o cercetare folclorică, unde am surprins pregătirile unei nunți tradiționale, în comunitatea ucraineană.
Maria Romaniuc, care împlinește săptămâna aceasta 75 de ani, a rămas singura din sat care coase cununi de mireasă încă de la vârsta de 13 ani, din rozmarin, bărbânoc, trandafiri, mușcate și garoafe. Vin la ea atât miresele din sat, cât și din alte localități, din județ și din țară.
Maria Romaniuc este un om cu sufletul deschis, vorbește cu drag și pasiune despre tradițiile satului și îndeletnicirile sale, horește atât în română cât și în ucraineană. La mulți ani, cu sănătate!

✍️Corina Isabella Csiszar
🎥Florin Avram

Sămânam cânepă, nu s-o știut atunci de drog, să făce pânză. Era o plantă înaltă, de 2 feluri, de primăvară și de toamnă....
29/07/2025

Sămânam cânepă, nu s-o știut atunci de drog, să făce pânză. Era o plantă înaltă, de 2 feluri, de primăvară și de toamnă. Cea de primăvară să culege prin iunie, trebuia să te legi la gură, că atata era de tare, că iute te bășicai pă la gură. Erai amețât când culegei, mai stătei la aer și iară te băgai și mai culegei. Era drog în ea, da nu să știé atuncea. Te îmbătai de cap când o culegei.
O rotunză la capite și o smulgé de acolo, o făcé pănuși și o băga în baltă tri săptămâni. Era o baltă anume păntru cânepă și puné ptietrii pă ié și o lăsa acolo. Și o puneu la uscat pă gard și apoi să melița. Tătă lumea usca deodată, tăte gardurile erau pline. Și să melița că erau pozdăriile alea groasă ca degetu. După ce să melița, apoi să hecela. Și erau doi teptini cu care trăje și ieșea al doilea rând de fuior, mnijlocele li să zâcé la acele.
Primu era fuioru, apoi mijlocelele și apoi hăbucii, câlții. Din câlți făceu saci, strecuri la brânză, cenușere, în care puneau cenușa când înmuiau hainele pentru spălat. Din mijlocele făceu lipideauă.
În cânepa de toamnă era sămânța, să culegé, să rotunzé și să punea cap la cap și să ținé două săptămâni până să puté scutura. Sămânța o întindé ca să să uște, ca să aibă iară pă anul viitor ca să samine. Cânepa să sămâna în grădina omului, nu la peminte, la hotar, că la cânepă îi trebuie loc bun. (Culeasă de la Otilia Cosma, Suciu de Sus, martie 2025)

✍️Corina Isabella Csiszár
📷Marius Marian

„Am făcut cămăși cu pânză suveicată și tare mândre mi-o ieșit și cu coroniță și cu prună și colți din pânză și sirisău (...
24/07/2025

„Am făcut cămăși cu pânză suveicată și tare mândre mi-o ieșit și cu coroniță și cu prună și colți din pânză și sirisău (model în formă de fierăstrău). Mânecile dintr-un lat de pânză le-am făcut. Așa am știut dintotdeauna să croiesc cămașa. Am încheiat latu pă clin la mâneci și la tepți.
Apoi tai gura cămeșii cu 20-30 țenti. Și o fac cu boți în sus și-n gios. Și teotoarea (cheutoarea) îi împletită pă gedite din 5 ață, faci așă o teotoare lungă, o bați cu dosu cuțitului să fie strâmtă.
Asta mi-am cusut-o amu așă mai bătrânească, nu-mi pot fa amu cu flori și cu mărgele. Și croiu samână bine cu cămeșa bărbătească. Mânecile-s dintr-un lat și un clin și la model îi zice păianjen împiedicat. Și mi-am făcut numa niște colțișori mici și rupturiță, sirisău. Și mi-am făcut pană (modelele se numeau pene) măreață.
Demult, fetele de bocotani își cosău cămeși cu pană pă umăr, pană măreață, pană făloasă. Da și cele coldușă le-o tras firea să-și puie. Și bine o făcut.” (Colecția Corina Isabella Csiszár, Florin Avram, „La o șezătoare din Călinești”, Memoria Ethnologica, nr. 66-67)

✍️Corina Isabella Csiszár
📸Călin Andra

Address

Culturii 7A
Baia Mare

Opening Hours

Monday 08:00 - 16:00
Tuesday 08:00 - 16:00
Wednesday 08:00 - 16:00
Thursday 08:00 - 16:00
Friday 08:00 - 16:00

Telephone

+40262211560

Website

https://www.memoria-ethnologica.ro/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş:

Share

Category

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureş

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureş, înfiinţat în anul 1956 sub numele de Casa Creaţiei Populare, este instituţie publică de cultură, finanţată din subvenţii de la bugetul local şi din venituri proprii, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Maramureş, având ca obiective principale cercetarea, conservarea şi promovarea culturii tradiţionale în contextul dezvoltării culturii naţionale. Cu o echipă de specialişti în etnologie, mitologie, folclor, audio-video – instituţia maramureşeană de profil îşi propune să-şi aducă o contribuţie esenţială la acest important şi complex fenomen de cercetare, arhivare şi promovare a tot ceea ce este valoros în viaţa culturală şi spirituală a Maramureşului şi a zonelor limitrofe.

Activitatea Centrului este concretizată prin campanii de cercetare în teren, prin realizarea și promovarea de manifestări cultural-tradiţionale în judeţ, vernisarea de expoziţii, târguri ale meşterilor populari în judeţ şi în ţară, promovarea tinerilor interpreţi ai muzicii tradiționale autentice, precum și tipărirea a diverse lucrări ce se integrează în programul de promovare a culturii tradiţionale. Astfel, prin intermediul editurii noastre (Editura Ethnologica) punem la dispoziţia specialiştilor, dar şi a publicului larg, volume din colecţia “Cultura tradiţională”, “Imago Mundi”, „Lirica”, „Axis Mundi”, „Personalităţi”. Tot la editura instituţiei se tipăreşte “Memoria Ethnologica”, revistă ştiinţifică a C.J.C.P.C.T. Liviu Borlan Maramureș. O menţiune specială trebuie să facem în cazul revistei “Memoria Ethnologica”: în anul 2011 Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.) a evaluat publicaţia noastră şi a decis acordarea acreditării la nivelul C, ceea ce înseamnă o recunoaştere atât la nivelul naţional cât şi internaţional. Tot în cadrul acţiunii de susţinere şi promovare a culturii tradiţionale, organizăm tabere Naţionale de Fotografie şi tabere de pictură şi artă populară. Componenta de cercetare prezintă o prioritate în activitatea instituţiei.