30/06/2024
,,În socialism, faima era descurajată, așa că artiștii se interiorizau forțat, jucau rolul sfinxului enigmatic, tarkovskian. După 90, metodele lor s-au schimbat radical: meseria, în sensul capacității de tip american de a capta publicul, obscenitatea, interzisă total pînă atunci și ironia, marca oricăror treceri de la un mediu la altul, de la un timp la altul. Comănescu le are pe toate, pare să facă imagini publicitare, colorate meseriaș, cu elemente À l'américaine , forțează decența și în același timp păstrează o distanță ironică, cînd nu are ironica chiar conținută în subiect sau prin titlu. Prozodia lui, ceea ce-l diferențiază deci de arta publicitară, de produsul vizual pur comercial, e vizibilă în insolitare, în micile stranietăți care n-ar fi tolerate la o agenție publicitară. Așa cm un scriitor american e educat de presă dar o depășește, Comănescu e educat de vizualul nou comercial și îl transcende prin idiosincrazii, prin fițele și cucurile lui personale.,,
Text de Dan Sociu, 2024
Fotografie de Claudiu Ciprian Popa, 2017
