24/08/2017
Atunci cand ti se face o propunere stai si te gandesti, o iei pe toate partile, tocmai pentru a vedea care alegere ar fi cea potrivita.
Ana se gandea la fiul ei, normal ca ar fi fost bine sa creasca cu un "tata"...si ea avea nevoie de cineva care sa o sprijine in viata..nu se putea inchide asa in ea, avea nevoie de un barbat care, nu neaparat sa o ajute sa o duca mai bine financiar alaturi de el, ci care pur si simplu sa fie alaturi de ea..in momentele dificile si mai putin dificile ale vietii..
Atunci cand ti se face o propunere stai si te gandesti, o iei pe toate partile, tocmai pentrui a vedea care alegere ar fi cea potrivita.
-Ano, tu ai ceva cu acest Christian?o intreba soacra ei....mama lui Francois...
-Nu mama, ce sa am? Vine si imi aduce materialele pentru a le coase nasturii..esti culmea...s-ar cadea sa am eu ceva cu el? intreba Ana ca si cm nu ar fi avut loc discutia adineauri...
-A stat cam mult, de asta te intrebam....normal ca nu s-ar cadea sa ai ceva cu el, esti vaduva fiului meu... ii spune soacra sa pe un ton autoritar.
-Nu mama..poti sta linistita...o asigura Ana..
Si uite asa, Ana noastra a stat toata noaptea si s-a gandit la vorbele spune de Christian....la vorbele spuse de soacra ei....nu stia ce sa faca....era sub acoperisul soacrei..trebuia sa faca ceea ce se "cade"...dar era tanara...si nu putea toata viata sa o petreaca in singuratate...Andrei crestea, la un moment dat, ar realiza ca poate mai bine era sa creasca alaturi de un tata vitreg, dar care sa ii dea invataturi...ea era mama..el era baiatul ei iubit, dar totusi....Christian era bunul prieten al lui Francois..ce parere ar fi avut restul lumii despre ea...ar fi judecat-o toti...dar nu e om fara pacat ....de ce sa o judece? Nici eu, nici tu, nici nimeni nu este fara de pacat, asa ca nu suntem noi in masura sa-i judecam pe ceilalti...sau sa aruncam "cu pietre"...cand suntem judecati nu ne place, asa ca ar trebui sa ne gandim si sa ne analizam fiecare viata, si doar mai apoi sa o judecam pe a celorlalti..si ar fi bine sa reflectam asupra traiului nostru, si mai apoi sa ne "uitam in curtea vecinului"...
Ana stia toate astea, si toate ii treceau in minte..se punea in locul soacrei ei, se punea in locul lui Christian, chiar si in locul fiului ei Andrei s-a pus....nu stia ce sa aleaga...nu stia ce sa faca....ce ar fi cel mai bine pentru viata ei....dar si pentru viata fiului ei.....of....de parintii ei nu mai stia nimic, ca tare ar fi avut nevoie de un sfat parintesc...parintii, chiar daca ni se par asprii uneori, ne vor binele...
A doua zi, Ana merge hotarata la croitorie...le-a rumegat toate si a ales...
