
06/08/2025
Cristian Fulaș, forma tăcerii, Editura Litera, 2025.
Top proză citită anul acesta. Așez această carte pe raft alături de Attila Bartis, Tihna; François-Henri Désérable, Un anume domn Piekielny; Evald Flisar, Observatorul; Adam Ross, Mr. Peanut; Mihail Șișkin, Părul Venerei și Sam Savage, Țipătul leneșului. Nu e nicio glumă dacă spunem că merită toată atenția publicului și a criticii literare, pentru că sub deviza tăcerii se ascund multe cuvinte. Cum sunt așezate cuvintele? Dar ce manieră de a scrie! M-a surprins foarte plăcut.
Ploaie într-un fluviu și într-o tornadă, cascadă și e totul aici, imaginea unui text care mizează pe forma amănunțită a unui interior fraudat, scufundat, abisal, destructurat. Pajiști întinse, niciun punct niciodată, ca o continuă curgere, cititorul decide în timpul lecturii unde pune punct.
Ploaie într-un fluviu și într-o tornadă, cascadă și e totul aici, imaginea unui text care mizează pe forma amănunțită a unui interior fraudat, scufundat, abisal, destructurat. Pajiști întinse, niciun punct niciodată, ca o continuă curgere, cititorul decide în timpul lecturii unde pune...