01/12/2025
Închei un an de mandat în funcția de vicepreședintǎ executivă a Comisiei Europene.
Un an cat douăzeci și șapte, parcă 🙂.
Spuneam, când eram audiată în Parlamentul European, în noiembrie 2024, că Europa este un atlet într-o competiție. De fapt, în mai multe. În același timp. Competiție cu alți actori globali. Competiție și cu sine însăși.
Primul an de mandat a arătat cât de dure sunt toate aceste competiții.
A fost un an în care am investit toată energia mea și a echipei mele pentru a asigura echilibrul: între căutarea competitivității și a justiției sociale. Între securitatea externă și cea internă. Între investiția în puterea colectivă a Europei și investiția în forța fiecărui individ - fără a uita niciodată pe cei care sunt, poate, mai vulnerabili.
Cred ca investiția cheie care va decide cine este câștigătorul competițiilor rămâne cea în oameni.
Și cred ca Uniunea Europeană este, în prezent, relegitimatã, într-un context geopolitic și social total nou și disruptiv - ca proiectul care livrează pace și prosperitate.
Miza este sa ne asigurăm că fiecare generație, fiecare european, fiecare lucrător poate să le simtă direct.
Primul an de mandat a fost un an în care am lucrat pentru a susține prioritățile politice ale Comisiei Europene și pentru a le corela cu cele ale Parlamentului European și ale statelor membre - Consiliului UE.
Acest trio a dominat agenda.
A fost un an în care biroul meu a fost mai degrabă Europa decât Berlaymont - am vizitat 23 de țări și de fiecare dată a fost mai mult decât întâlniri cu președinți, premieri sau miniștrii.
Am mers în Parlamentele naționale, am avut întâlniri cu studenții și tinerii, am fost în fabrici sau pe șantiere pentru a discuta cu lucrătorii dar și cu angajatorii. Am fost deopotrivă în universități dar și în câteva parcări unde am discutat cu șoferi de tir.
Portofoliul pe care îl coordonez direct - educația, munca, drepturile sociale, pe scurt - este foarte extins și un ecosistem de organizații și parteneri… uriaș. Și important!
A fost un an în care am dialogat intens cu partenerii sociali europeni dar și cu cei din statele membre. Îmi pun atâta speranță în capacitatea lor de a duce dialogul social european cât mai aproape de marile provocări - dumpingul social, mai ales în contextul mobilității forței de muncă și al lucrătorilor din statele terțe, inteligența artificială și locurile de muncă ale viitorului, îmbătrânirea și diminuarea forței de muncă, etc.
A fost bine că în luna martie am semnat Pactul pentru Dialogul Social European. Este un cadru de lucru promițător.
Și am avut două summituri sociale tripartite, la care patronatele și sindicatele dialoghează cu președintele Consiliului European, Antonio Costa și cu președinta von der Leyen.
Când, în 11 noiembrie 2025, Curtea de Justiție a UE a confirmat Directiva europeană privind salariile minime adecvate, am simțit o ușurare uriașă. Inegalitățile salariale din diferite state membre nu pot fi abordate de Comisie, conform tratatelor. Dar Comisia a propus mecanisme de construire a salariilor minime care deja au dus la creșteri ale acestor venituri pentru cei mai expuși dintre lucrătorii europeni. Plus că Directiva este cel mai puternic instrument de stimulare a creșterii dialogului social european și al negocierilor colective - model care oferă predictibilitate și prosperitate în Țările Nordice.
Pot spune că este ușor să coordonezi politicile europene în domeniul educației, competențelor, drepturilor sociale sau locurilor de muncă?
Nu este.
Și totuși, cm am gândit acțiunea în 2025?
Educația - urgență a Europei!
Altfel, Europa nu poate fi nici cu adevărat sigură nici cu adevărat prosperă. Și proiectul politic al UE are nevoie de coeziune socială, de fibra socială care se poate construi doar pe educație de calitate, în toate statele membre.
Dar, adevãrul e cã, deși vedem limpede ca Europa rămâne în urmă față de competitorii săi globali la capitolul competențe de bază, absolvenți în domenii tehnice sau competențe digitale, totuși, încă avem de lucru pentru a pune educația pe lista urgențelor zero Europei. Așa cm - corect - se întâmplã cu criza locuirii.
Uniunea nu are competențe în domeniul educației. În sensul cã nu poate propune legislație. Aşa e.
Dar - împreună - statele membre pot acționa coordonat și mult mai țintit.
Așa ca, în martie, am prezentat strategia numită Uniunea Competențelor.
Și acolo am arătat unde trebuie să lucrăm - împreună - cu ambiție și grabă. În îmbunătățirea competențelor de bază ale elevilor. În sprijinirea carierei didactice. În prioritizarea domeniilor ŞTIM. Vrem să atragem 1 milion de fete și femei în aceste specializări - în următorii doi ani. Am propus și a cincea competență de bază - cetățenia. Care să includă și gândire critică și toate skill-urile necesare într-un prezent marcat de atât de mult timp petrecut în medii online, copleșitori de informații, vulnerabili la dezinformări, manipulări și deep-fake, în tot felul de contexte.
Un alt exemplu de cm trebuie sa lucram mainbine pentru educatie si competente in Uniune: doar daca ne uitam la efectele fragmentãrii investițiilor din fonduri UE in educatie (in actualul buget 2021-2027 investim in total circa 150 miliarde Euro in UE, din diferite fonduri, si totusi avem performante tot mai slabe in performantele scolare dar si in competenele adultilor) înțelegem cã, fara o Uniune a Competențelor de facto, piața unicã nu poate livra beneficiile sale și nici relansarea industrialã “Made in Europe” nu poate fi echitabilã pentru toti cetatenii nostri.
O masura de care sunt multumita ca am promovat-o - anuntata tot in Uniunea Competentelor, de altfel:
Saptamana aceasta am adoptat, in colegiu, un instrument de guvernanta cheie, pe care l-am introdus în Semestrul European: recomandarea UE-27 pe tema capitalului uman.
Aceasta Recomandare nu doar va analiza dar va si alerta premieri, miniștrii ai finanțelor, ai muncii, ai educației din UE - cu privire la trendurile și urgențele de intervenit în zona resurselor umane ale Europei - pornind de la ce se întâmplă pe băncile școlii și până la adulții aflați în căutarea unui job sau care sunt în risc de concediere și au nevoie de reprofilare profesională.
Și, în acest context, aș da un alt exemplu de inițiativă a anului 2025: Garanția europeană pentru competențele lucrătorilor din sectoarele aflate în tranziție.
Cum vă funcționa această garanție? Tocmai am lansat un proiect pilot pentru a testa, modela câteva scenarii de sprijin. Pilotul va viza lucrătorii din automotive și este o finanțare europeană deschisă până în 29 ianuarie, pot aplica consorțiile interesate.
Ulterior, Garanția va putea fi aplicată la nivel european, din diferite surse de finanțare.
Cert e ca legăm această Garanție și de viitorul Fond European pentru Competitivitate.
Am propus în textul acestui regulament - o noutate în viitorul buget UE 2028-2034 - să putem finanța investii cheie în oameni. Pentru că nu văd cm să gândim competitivitatea anumitor industrii sau sectoare europene, autonomia strategică a Europei, fără a avea o gândire comună și clară în Uniune despre investiția în formarea angajaților necesari. Despre menținerea talentului în Europa. Despre atragerea talentelor în Europa.
Mai ales că tot ce aud de la mediul de afaceri european este - deficit de talent! Lipsa resurselor umane instruite adecvat.
Și aici aș menționa alte două inițiative ale lui 2025:
Programul Choose Europe și recent adoptatul instrument EU Talent Pool.
La ambele colaborez cu colegi comisari.
Și am ajuns la marele moment al anului 2025: în iulie Comisia a propus noul MFF - adică viitorul buget european 2028-2034. Și propunerea vine cu simplificări și flexibilizări majore. De la peste 550 de programe operaționale și numeroase Fonduri, la 27 de planuri de țară și un Regulament principal - dacă e să mă refer doar la politica de coeziune și cea agricolă comună. Propunerea de buget stârnește intense dezbateri. Nemulțumiri. Mai ales pe modul în care se văd cheltuielile. Încă foarte puțin pe sursele de venit. Pentru că ceea ce Comisia a propus este un buget cu o valoare fără precedent - 2 trilioane Euro. Și cinci noi surse de venit. Toate dezbaterile despre buget ar trebui să vizeze în mod egal veniturile și cheltuielile.
Am propus o țintă de investiție minimă în social - 14% din Planurile de țară. Circa 100 miliarde Euro dacă rămân valabile veniturile actuale propuse în buget.
Am propus un Erasmus + - program pe care îl coordonez - cu un buget mai mare cu aproape 50%, aproape 41 miliarde de Euro. Bine dar insuficient - știu - însă un pas spre viziunea mea pentru viitorul proiectului UE - Erasmus este un drept! Fiecare tânăr ar trebui să poată beneficia măcar o dată în viață de o mobilitate Erasmus.
În condițiile în care bugetul european trebuie să susțină multe priorități noi, am făcut tot ce am putut să menținem alocări la fel de bune pentru coeziunea și securitatea internă a Europei, inclusiv prin finanțarea Fondului Social European.
As menționa că 2025 a fost un an în care am lucrat îndeaproape cu Universitățile europene - mai ales pentru a accelera forța lor europeană și globală - prin Alianțele Universităților Europene și prin Diploma Europeană. Și voi continua să sprijin aceste direcții. Desigur, mai ales dialogând intens cu fiecare stat membru care trebuie să se alăture acestor obiective care sunt cheie pentru capacitatea Europei de a inova și transpune inovația în economie și societate.
Și a fost un an în care am vorbit mult despre importanța învățământului profesional la nivel european. Avem deficite uriașe pe acest segment și dacă nu acționăm, slăbim economia Europei. Rămân marcată de vizita la marele producător european (olandez) de echipamente care realizează semiconductori. Deficitele de lucrătorii absolvenți de învățământ profesional sunt de 75.000 până în 2030.
Dar acțiune înseamnă și prestigiu pentru acest tip de educație. De aceea am lansat ideea de a avea stagiari la Comisie absolvenți de învățământ profesional. Lansăm prima serie de aplicații în 2026.
Povestea lui 2025 nu se încheie pentru că am plantat semințele acțiunii și rezultatelor din anii ce vin.
Cu echilibru și încredere în cine suntem, un proiect care caută pacea și prosperitatea pentru a le transpune în mai multă justiție și mai multă egalitate între oameni, vom naviga cu bine, minimizând obstacole și maximizand oportunități.
Pentru Europa, casa noastră, un continent măreț, complicat, divers dar care se străduiește să învețe, cu fiecare epocă istorică traversată, cm să ofere - cetățenilor săi și partenerilor săi globali - nu doar siguranța și bunăstare, ci, mai ales, demnitate.
https://commission.europa.eu/about/organisation/college-commissioners/roxana-minzatu_ro
