09/09/2024
37/1000
𝐄 𝐭𝐨𝐚𝐦𝐧ă, 𝐜â𝐭ă 𝐩𝐫𝐢𝐦ă𝐯𝐚𝐫ă 𝐢𝐚𝐫!
Toamnã cu gust de septembrie peste oameni, case și școli. 🍃
Dar în sufletul meu e atâta primăvară cât adunată în cei 14 ani scurși de la întrupare într-o zi a lui martie. Este prima întâlnire cu profa de engleză, iar eu am o relație deja clarã cu limba asta străînă!
De vreo 4 ani o vânez prin cântece, filme și teme primite în clasele gimnaziale. Acum e momentul să o duc la un alt nivel, la nivel de liceu, deh! Doar sunt mândră liceană. 💙
“Ce vrei să te faci când vei termina liceul?”
“Să vedeți, cm să va spun… stewardesă!” și i-am încredințat spontan viziunea mea .
”Hmmm, stewardesa?! Știi că trebuie să….”
Ce a urmat a rămas blocat dincolo de memorie.
Îmi amintesc cm brusc ochii, tonul si zâmbetul au devenit sentintã.
Visul meu, descompus, se întorcea fulgerator-prea fulgerãtor! cãtre mine, singurul recipient interesat.
"Recepție ",
țiuie asurzitor simțurile din mine.
"Du-o și pe aceasta, singurã.
Hai, sã te vãd!" șoapte, tresãriri, minge înghesuitã în stomac.
Multe, deodatã. 💨
Prea multe pentru prima sãptãmânã de liceu, prima și ultima in același timp.
Pe durata celor 4 ani am avut parte de alte ocazii în timpul orelor de engleză, mai puțin din cele la care visam: să îmi îmbunătățesc nivelul limbii pentru a putea apoi, gradual, să îmi ating scopul.
Am învățat, în ascuns,cum să îmi fortific iubirea pentru engleză.
Părinții m-au ajutat să caut alți oameni- (re)sursă. Pe unul l-am găsit in clasa a XII- a, sâmbăta de la 8.
Mă trezeam la 5 dimineața, buimãceam pe jos până la tren și apoi către Omul, noua-resursă care a văzut prin mine și mi-a dat teren să cresc. Și am crescut până în Japonia printr-un eseu publicat într-o revistă, pe teme existențiale.
În limba engleză…
Am continuat.
Flacăra din mine ardea prea frumos și prea puternic pentru a nu îi rezerva material pe care să îl mistuie așa cm îi stã bine focului.
Dacã nu el, apoi, cine?!❤️🔥
Mi s-au adăugat resurse pe parcurs. Toate s-au făcut punte pentru a mă susține în proces.
A fost despre inimi care au bătut aproape de a mea.
Mai mult decât atât, a fost despre stare.
Toate începeau și sfârșeau cu starea, de a o lua de la capăt, încă și încă o dată.
Ei bine, în 4 ani scopul s-a transformat, dar nu și fidelitatea și pasiunea față de limba strãinã.
Ei bine, după ce am absolvit facultatea am devenit....soarta! fix profesor de limba engleză.
S-au scris peste 20 de ani în această chemare cuantică, este în sângele meu.
De-o vreme, am pus lupa pe stare, punți și inimi. 🔔
Am regăsit în tolbã destulă practică în această direcție.
Am făcut cu ușurință primii pași, cărarea era bătătorită.
Am suflat ușor, am șlefuit pe ici, pe colo, prin părțile esențiale și evrika!
𝘗𝘰𝘧𝘵𝘪𝘮, 𝘔ã𝘳𝘪𝘢 𝘚𝘢, 𝘱𝘰𝘷𝘦𝘴𝘵𝘦𝘢!
Dacă te ocolește curajul, tu, om de cultură care înmulțești frumosul!
Dacă te apasă starea și lipsa de claritate, tu, om de artă care muți și munții din loc!
Dacă ți-e dor de aliniament între valorile și scopul afacerii tale, tu, antreprenor fain și curajos!
Ție îți scriu acum: vreau să știi că sunt la un mesaj distanță de tine și de povestea ta.
💠 𝐂𝐫𝐞𝐞𝐚𝐳ă 𝐩𝐮𝐧ț𝐢, 𝐮𝐧𝐞ș𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐢𝐦𝐢 , 𝐩𝐮𝐧𝐞-𝐢 𝐩𝐞 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢 î𝐧 𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞.💠
Te invit să scrii cuvântul “Î𝘯𝘥𝘳ă𝘻𝘯𝘦𝘴𝘤” în comentarii și voi veni către tine, cu stare. 🤗
, , , , , , , ,
*Sursa imagine Andreea Radics
Întâlnire MIB, Brașov
