Investigatoria

12/06/2026

Există obiecte pe care le purtăm și există obiecte care ajung să poarte, în timp, câte ceva din povestea noastră. O bijuterie poate fi un detaliu discret, o formă de expresie, o amintire, un simbol sau chiar o declarație despre cine suntem și despre ceea ce alegem să arătăm lumii. În universul creat de Georgiana Ciceo, fondatoarea brandului românesc Monom, bijuteriile nu se nasc din tendințe trecătoare, ci din întrebări, emoții și reflecții care traversează timpul.

În acest dialog acordat în exclusivitate publicației Investigatoria, Georgiana Ciceo vorbește cu sinceritate despre felul în care o bijuterie poate deveni un limbaj personal, despre emoțiile care se ascund în spatele unor colecții inspirate de acceptarea de sine și despre legătura profundă care se creează între creator și cei care aleg să poarte o anumită piesă. Este, în egală măsură, o conversație despre fidelitate, despre oameni care transmit mai departe obiecte încărcate de sens și despre bucuria simplă, dar esențială, pe care o poate aduce un lucru făcut cu grijă și purtat cu drag.

Dincolo de argint, forme și tehnici de manufactură, interviul dezvăluie o filosofie de viață: aceea că frumusețea nu stă în perfecțiune, ci în autenticitate, iar ceea ce rămâne cu adevărat în urma noastră sunt semnificațiile pe care reușim să le dăm lucrurilor și oamenilor pe care îi întâlnim de-a lungul drumului.

Există obiecte pe care le purtăm și există obiecte care ajung să poarte, în timp, câte ceva din povestea noastră. O bijuterie poate fi un detaliu discret, o formă de expresie, o amintire, un simbol sau chiar o declarație despre cine suntem și despre ceea ce alegem să arătăm lumii. În ...

11/06/2026

Alina Chiriac: “Ce îmi iau esențial din această experiență este că lumea știe ce facem. Atât eu, cât și mulți alți apărători ai mediului. Și asta e fundamental pentru supraviețuirea planetei, oricât de locală, mică, urâtă ar putea apărea sau fi descrisă lupta fiecăruia dintre noi, cei de aici…

Cum vă spuneam, ideea și impulsul pentru organizarea acestui forum au venit de la Michel Forst, Special Rapporteur on Environmental Defenders under the Aarhus Convention and Forum Co-Rapporteur, care a avut și diplomația de a-l prezida împreună cu o activistă de mediu din Bosnia Herțegovina, Sara Tusevljak (environmental human rights defender from Bosnia and Herzegovina and Forum Co-Rapporteur).

400 de oameni, un spațiu cu reguli stricte, în Palais de L’Europe, sediul Consiliului Europei, multe emoții, multe voci, multe mesaje despre protecția mediului și a drepturilor omului în legătură cu mediul, toate au părut un dans civilizat de societate, mai intens pe ritm câteodată, emoțional și profund dureros în mărturii, dar frumos. Util, pentru că a adus împreună oameni care de cele mai multe ori se cred singuri în luptele lor. Spun asta pentru că așa mă simt și eu câteodată. Acum știu că nu sunt.

***

M-am întors în realitatea mea abuzivă din România exact la timp ca să încasez încă o lovitură. Și să mă gândesc de două ori înainte de a expune aceste modele, pentru a nu le crea o breșă în siguranța lor arătându-i într-o lume care merge spre… cm să-i zic?… prăpastie?, acuzându-și fără drept de replică organizațiile de presă și civice pentru exercitarea dreptului de a protesta, de a critica, de a se exprima liber, adică fix ce am celebrat noi la Forum.

În același timp, cu tot șocul, refuz să cred că sistemul judiciar românesc, în întregul lui, este atât de capturat de putere și de bani încât nu se mai poată curăța singur, că a ajuns să atace, să criminalizeze, să acuze, să judece și să condamne, fără drept de apărare, fiecare voce care a îndrăznit să critice corupția din sistem. Fiecare voce care a vorbit în numele celor mulți dintre noi care vedem și numim corupția insuportabilă din justiția română, de la cei care fac legea până la cei care o aplică.

Hotărârea de ieri a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pare o pagină din Inchiziție care s-a așezat urât peste amintirea luminoasă a forumului…

Nu-mi iese din minte gândul că, luni de zile, niște judecători și-au folosit orele de funcție publică plătită ca să monitorizeze rețelele sociale și apoi au întocmit o listă neagră de ONG-uri și de persoane care se opun funcționarilor pe care îi plac și îi protejează, din guvern și din conducerea sistemului judiciar.

Pentru drosera, roua cerului, pipiriguțul, otrățelul, fluturașii și copacii, plăntuțele, broaștele și oamenii Făgetului am participat la Primul forum european al apărătorilor mediului, la Strasbourg, pe 3-4 iunie 2026.

11/06/2026

Adevărul este că, atunci când am citit așa-zisa „hotărâre” a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care presa și societatea civilă au fost învinuite pentru o așa zisă “operațiune de subordonare a Justiției”, prima mea problemă nu a fost indignarea. A fost confuzia. Pur și simplu, nu am înțeles ce se decidea prin acel document numit ”hotărâre” și, mai ales, ce vină li se impută celor nominalizați în paginile sale. Vorbim despre oameni care, indiferent de opiniile pe care le putem avea despre ei, au făcut ceva pentru societatea aceasta. Oameni care au încercat să țină în picioare o construcție șubredă, într-un stat în care justiția a fost adesea mai degrabă parte a problemei decât a soluției.

Pentru că, oricât de mult ar încerca unii să se excludă din ecuație, starea în care a ajuns România nu poate fi separată de modul în care a funcționat justiția în ultimele decenii. Polarizarea socială, neîncrederea generalizată, sentimentul că regulile nu sunt aceleași pentru toți – toate acestea au crescut pe terenul fertil al unei justiții care, prea des, și-a ratat menirea.

Iar apoi mi-am amintit de poveștile părinților mei despre comunism. Eu nu l-am trăit. Ei da.

Adevărul este că, atunci când am citit așa-zisa „hotărâre” a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care presa și societatea civilă a fost învinuită pentru o așa zisă ”operațiune de subordonare a Justiției”, prima mea problemă nu a fost indignarea. A fost confuzia.

10/06/2026

BNR știa? Cum au fost milioane de români lăsați să plătească rate umflate în timp ce băncile jonglau cu ROBOR

Detalii aici: https://investigatoria.ro/2026/06/10/bnr-stia-cum-au-fost-milioane-de-romani-lasati-sa-plateasca-rate-umflate-in-timp-ce-bancile-jonglau-cu-robor/

Foto credit: George Călin, Inquam Photos

10/06/2026

După aproape patru decenii de la prăbușirea regimului comunist, una dintre cele mai întunecate și mai puțin cunoscute fețe ale aparatului represiv al Securității este scoasă la lumină. Imagini filmate în timpul interogatoriilor, înregistrări operative realizate în celule și obiecte originale din arestul Securității vor putea fi văzute pentru prima dată de public într-o expoziție-eveniment care promite să zguduie multe dintre miturile construite în jurul ultimilor ani ai dictaturii.

După aproape patru decenii de la prăbușirea regimului comunist, una dintre cele mai întunecate și mai puțin cunoscute fețe ale aparatului represiv al Securității este scoasă la lumină. Imagini filmate în timpul interogatoriilor, înregistrări operative realizate în celule și obiecte o...

10/06/2026

După ani de muncă, proiectare, obținere de avize și pregătiri în culise, în curtea Spitalului Marie S. Curie din București a apărut primul excavator. Este începutul unei noi etape în construcția Campusului Medical Pediatric realizat de Asociația Dăruiește Viață – un proiect care promite să schimbe radical condițiile în care sunt tratați mii de copii din România.

După ani de muncă, proiectare, obținere de avize și pregătiri în culise, în curtea Spitalului Marie S. Curie din București a apărut primul excavator. Este începutul unei noi etape în construcția Campusului Medical Pediatric realizat de Asociația Dăruiește Viață – un proiect care p...

10/06/2026

Decizia prin care Consiliul Concurenței a sancționat băncile pentru schimbul de informații în procesul de stabilire a indicelui ROBOR ridică o întrebare pe care milioane de români o pun astăzi cu și mai multă insistență: unde a fost Banca Națională a României în tot acest timp?

06/06/2026

Pe 5 iunie, o dronă maritimă a explodat în Portul Constanța. În câteva minute, incidentul a ajuns, natural, pe agenda publică, în comunicate oficiale și pe primele pagini ale presei internaționale. Dar aproape la fel de repede a început și o altă poveste. Pe TikTok au apărut videoclipuri care susțineau că drona trebuia să lovească o rafinărie. Pe Facebook, utilizatori vorbeau despre o tentativă de a atrage România în război. În alte postări, un petrolier numit Safeen Elona era prezentat drept o navă sancționată internațional, aflată ilegal în Portul Constanța. Între timp, o înregistrare audio a devenit virală și a fost distribuită de zeci sau chiar sute de conturi drept explicația „reală” a incidentului.

Pe 5 iunie, o dronă maritimă exploda în Portul Constanța. În câteva minute, incidentul a ajuns, natural, pe agenda publică, în comunicate oficiale și pe primele pagini ale presei internaționale. Dar aproape la fel de repede a început și o altă poveste. Pe TikTok au apărut videoclipuri ...

05/06/2026

Iar acum, desemnarea unui personaj ca Tomac, lăudată de Udrea, mi se pare că doar încununează o perioadă tristă. Căci să îl lași pe unul ca Bolojan să se întoarcă la Oradea, deși a avut rezultate, și să te gândești că unul ca Tomac ar putea scoate țara din probleme e un indicator de gândire strategică demnă de un analfabet funcțional.

Nu știu de ce nu l-a desemnat chiar pe Grindeanu să facă guvern. Ar fi fost mai onest. Că tot sunt prieteni acum. Și așa era și corect, dacă e să fim cu dreptatea în povestea asta. Să facă PSD-ul cu mini-PSD-ul pe auriu guvern și să conducă țara spre culmile extremismului. Că oricum e o chestiune de timp până se duce totul în direcția aia.

Nu uitați că au fost români care l-au huiduit pe Nicușor Dan când țara era lovită de drona rusească și n-a zis nimeni nimic despre asta, deși asta e trădare de manual. Și cine i-a scos pe oamenii ăia la huiduit trebuia verificat la sursele de finanțare, că poate e Rusia acolo, cine știe?

În schimb, Nicușor Dan a patronat de la înălțimea funcției lui un eveniment anti-dezinformare organizat de ONG no-name, condus de niște oameni care n-au nicio legătură cu domeniul, ca să ne învețe pe noi cm stopăm dezinformarea. Ei neștiind nici măcar definiția de manual a termenului. Asta în plin război informațional.

Desemnarea unor figuri politice care nu inspiră încredere publică nu face decât să accentueze această impresie. În același timp, marginalizarea unor oameni care au demonstrat capacitate administrativă ridică semne de întrebare cu privire la criteriile care stau la baza deciziilor strategice ale actualei administrații.

O doamnă care, cred, se numără încă printre susținătorii lui Nicușor Dan m-a întrebat recent dacă nu cumva sunt prea aspră atunci când spun că actualul președinte are un mandat dezamăgitor. Mai exact, m-a întrebat dacă nu iau suficient în calcul contextul excepțional în care aces...

04/06/2026

Ceea ce omit și unii, și ceilalți este un adevăr pe care mi se pare că-l evităm cât de mult putem pentru că ne pune în față o oglindă tare incomodă: cămătarii erau deja ”eroi populari” cu mult înainte de anul 2026. Și că filmul ”doar” le a confirmat valoarea în ochii propriului public.

Sincer, sper că nu credea cineva că Nuțu și Sile au acceptat să apară în documentar pentru bani. Aunt convins că ei au acceptat această mediatizare pentru validare și consolidarea poziției lor de „numărul 1” în lumea care contează cu adevărat pentru ei.

Eu cred că în reacția socială din ultimele săptămâni e și foarte mult dublu standard pe care îl practicăm cu o naturalețe halucinantă: în ciuda faptului că mulți dintre noi consumăm astfel de modele, le urmărim pe TikTok, le trimitem „cadouri” pe live-uri, le facem audiențe halucinante oriunde apar, le amplificăm fiecare gest, replică și poveste, etc., suntem oripilați că cineva îi aduce în lumina reflectoarelor și face documentare comerciale cu ei.

Editorialul integral semnat de sociologul Gelu Duminică poate fi citit aici: https://investigatoria.ro/2026/06/03/camatarii-si-oglinda-in-care-romania-refuza-sa-se-priveasca/