https://pandoram.ro/categorie/anansi-world-fiction/24/

Anansi. World Fiction, Strada Doctor Nicolae Manolescu nr. 12, Bucharest (2026)

Q: What is the address?

Strada Doctor Nicolae Manolescu Nr. 12

12/06/2026

#𝐜𝐢𝐭𝐢𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐀𝐍𝐀𝐍𝐒𝐈

12/06/2026

✍🏼 #𝐭𝐫𝐚𝐝𝐮𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐀𝐍𝐀𝐍𝐒𝐈 📖📖📖📖 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐌𝐚𝐧𝐠𝐢𝐮𝐥𝐞𝐚 𝐉𝐚𝐭𝐨𝐩

❛❛Romanul este în același timp ficțiune, dar și o secțiune chirurgicală a societății bulgare, cu toate stratificările culturale ale istoriei ambigue din ultimele decenii din Bulgaria. Acțiunea din 𝑽𝒖𝒍𝒄𝒂𝒏 are loc în prezent, dar este impregnată de spiritul anilor ’90 – prin Satan Pirdopski, o legendă aproape uitată a undergroundului și autor al culegerii samizdat Microb, prin foștii interlopi deveniți oameni de afaceri, prin experiența dură a muncii în străinătate. Romanul funcționează ca o mostră reprezentativă a realității socio-politice, atât în prezent, cât și prin trimiteri către trecut. 𝑽𝒖𝒍𝒄𝒂𝒏 este un exemplu de împletire a problemelor sociale contemporane într-un text literar: umilințele emigrării, abandonul copiilor de către părinți și al părinților de către copii, tratamentul nemilos al celor mai slabi, substituirea sensului și a valorilor cu „abilitatea” de a scoate bani din orice.

Aș spune că romanul este atât despre suferință, pasiuni și slăbiciuni omenești, cât și despre milă, smerenie și bunătate. Elena Alexieva demonstrează o imaginație creativă excepțională, iar scrisul ei este de clasă europeană.❞

Citiți întreg textul pe Bookhub.ro: https://bookhub.ro/vulcan-de-elena-alexieva/

----

11/06/2026

🎙️ #𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐢𝐮 ╰┈➤ 𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐢 𝐆𝐨𝐬𝐩𝐨𝐝𝐢𝐧𝐨𝐯

𝘊𝘦𝘭 𝘮𝘢𝘪 𝘳𝘦𝘤𝘦𝘯𝘵 𝘳𝘰𝘮𝘢𝘯 𝘢𝘭 𝘥𝘶𝘮𝘯𝘦𝘢𝘷𝘰𝘢𝘴𝘵𝘳𝘢̆, 𝑮𝒓𝒂̆𝒅𝒊𝒏𝒂𝒓𝒖𝒍 𝒔̦𝒊 𝒎𝒐𝒂𝒓𝒕𝒆𝒂, 𝘱𝘢𝘳𝘦 𝘢 𝘧𝘪 𝘴̦𝘪 𝘤𝘦𝘭 𝘮𝘢𝘪 𝘱𝘦𝘳𝘴𝘰𝘯𝘢𝘭. 𝘊𝘢𝘳𝘦 𝘢 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘤𝘦𝘢 𝘮𝘢𝘪 𝘳𝘦𝘷𝘦𝘭𝘢𝘵𝘰𝘢𝘳𝘦 𝘥𝘦𝘴𝘤𝘰𝘱𝘦𝘳𝘪𝘳𝘦 𝘪̂𝘯 𝘱𝘳𝘰𝘤𝘦𝘴𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘢 𝘴𝘤𝘳𝘪𝘦 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘷𝘪𝘢𝘵̦𝘢 𝘴̦𝘪 𝘮𝘰𝘢𝘳𝘵𝘦𝘢 𝘵𝘢𝘵𝘢̆𝘭𝘶𝘪 𝘥𝘶𝘮𝘯𝘦𝘢𝘷𝘰𝘢𝘴𝘵𝘳𝘢̆?

𝗠𝗶 𝘀𝗲 𝗽𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗮̆ 𝗮𝗺 𝗶̂𝗻𝘃𝗮̆𝘁̦𝗮𝘁 𝗰𝘂 𝗮𝗱𝗲𝘃𝗮̆𝗿𝗮𝘁 𝗺𝘂𝗹𝘁𝗲 𝗹𝘂𝗰𝗿𝘂𝗿𝗶 𝗽𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗽𝗶̂𝗻𝗮̆ 𝗮𝘁𝘂𝗻𝗰𝗶 𝗱𝗼𝗮𝗿 𝗰𝗿𝗲𝗱𝗲𝗮𝗺 𝗰𝗮̆ 𝗹𝗲 𝘀̦𝘁𝗶𝘂. 𝗨𝗻𝘂𝗹 𝗱𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗲𝗹𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗰𝗮̆ 𝗽𝗼𝘃𝗲𝘀𝘁𝗲𝗮 𝗳𝗶𝗲𝗰𝗮̆𝗿𝘂𝗶 𝗼𝗺, 𝗰𝗵𝗶𝗮𝗿 𝘀̦𝗶 𝗮 𝗰𝗲𝗹𝘂𝗶 𝗺𝗮𝗶 𝗼𝗯𝗶𝘀̦𝗻𝘂𝗶𝘁, 𝗲𝘀𝘁𝗲, 𝗶̂𝗻 𝗳𝗼𝗻𝗱, 𝗱𝗿𝗮𝗺𝗮𝘁𝗶𝗰𝗮̆, 𝗽𝗹𝗶𝗻𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗿𝗮̆𝘀𝘁𝘂𝗿𝗻𝗮̆𝗿𝗶 𝗱𝗲 𝘀𝗶𝘁𝘂𝗮𝘁̦𝗶𝗲 𝘀̦𝗶 𝗱𝗲 𝗶̂𝗻𝘁𝗼𝗿𝘀𝗮̆𝘁𝘂𝗿𝗶, 𝗮𝘀𝗲𝗺𝗲𝗻𝗲𝗮 𝗰𝗮̆𝗹𝗮̆𝘁𝗼𝗿𝗶𝗲𝗶 𝗹𝘂𝗶 𝗢𝗱𝗶𝘀𝗲𝘂. 𝗦̦𝗶 𝗰𝗮̆ 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗳𝘂𝗻𝗱 𝗻𝗲𝗱𝗿𝗲𝗽𝘁 𝗰𝗮 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗼𝘃𝗲𝘀̦𝘁𝗶 𝘀𝗮̆ 𝗿𝗮̆𝗺𝗶̂𝗻𝗮̆ 𝗻𝗲𝘀𝗽𝘂𝘀𝗲.
𝗧𝗮𝘁𝗮̆𝗹 𝗺𝗲𝘂 𝘀̦𝗶-𝗮 𝘀𝗰𝗿𝗶𝘀 𝗰𝗮𝗿𝘁𝗲𝗮 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗴𝗿𝗮̆𝗱𝗶𝗻𝗮 𝘀𝗮; 𝗮𝗰𝗼𝗹𝗼 𝘀̦𝗶-𝗮 𝗲𝘅𝗽𝗿𝗶𝗺𝗮𝘁 𝗴𝗲𝗻𝗲𝗿𝗼𝘇𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝘀̦𝗶 𝗶𝘂𝗯𝗶𝗿𝗲𝗮, 𝗶̂𝗻 𝘀𝗶𝗻𝗴𝘂𝗿𝘂𝗹 𝗺𝗼𝗱 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗶̂𝗶 𝗲𝗿𝗮 𝗰𝘂 𝗮𝗱𝗲𝘃𝗮̆𝗿𝗮𝘁 𝗳𝗶𝗿𝗲𝘀𝗰.
𝗔𝗺 𝗶̂𝗻𝘃𝗮̆𝘁̦𝗮𝘁 𝗰𝗮̆, 𝗹𝗮 𝘀𝗳𝗶̂𝗿𝘀̦𝗶𝘁, 𝗿𝗮̆𝗺𝗶̂𝗻 𝗱𝗼𝗮𝗿 𝗹𝘂𝗰𝗿𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲 𝘀𝗶𝗺𝗽𝗹𝗲: 𝗰𝗶̂𝘁𝗲𝘃𝗮 𝗰𝘂𝘃𝗶𝗻𝘁𝗲 𝘀̦𝗶 𝗱𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗮-𝘁̦𝗶 𝗰𝗼𝗻𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗽𝗮̆𝗿𝗶𝗻𝘁̦𝗶𝗶 𝗽𝗶̂𝗻𝗮̆ 𝗹𝗮 𝘂𝘀̦𝗮̆.
𝗔𝗺 𝗺𝗮𝗶 𝗶̂𝗻𝘁̦𝗲𝗹𝗲𝘀 𝗰𝗮̆, 𝗱𝘂𝗽𝗮̆ 𝗺𝗼𝗮𝗿𝘁𝗲𝗮 𝘁𝗮𝘁𝗮̆𝗹𝘂𝗶 𝗺𝗲𝘂, 𝗴𝗿𝗮̆𝗱𝗶𝗻𝗮𝗿𝘂𝗹, 𝗻𝗶𝗰𝗶 𝘂𝗻 𝘁𝗿𝗮𝗻𝗱𝗮𝗳𝗶𝗿 𝘀̦𝗶 𝗻𝗶𝗰𝗶 𝗼 𝗹𝗮𝗹𝗲𝗮 𝗽𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗹𝗲 𝘃𝗼𝗶 𝘃𝗲𝗱𝗲𝗮 𝗻𝘂 𝘃𝗼𝗿 𝗺𝗮𝗶 𝗳𝗶 𝘃𝗿𝗲𝗼𝗱𝗮𝘁𝗮̆ 𝗱𝗼𝗮𝗿 𝘂𝗻 𝘁𝗿𝗮𝗻𝗱𝗮𝗳𝗶𝗿 𝘀𝗮𝘂 𝗼 𝗹𝗮𝗹𝗲𝗮. 𝗔𝗺 𝗶̂𝗻𝘁̦𝗲𝗹𝗲𝘀 𝘀̦𝗶 𝗰𝗮̆ 𝗱𝗶𝗮𝗹𝗼𝗴𝘂𝗹 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗶𝗻𝘂𝗮̆.
𝗦̦𝗶 𝗰𝗮̆, 𝗱𝗲 𝗳𝗮𝗽𝘁, 𝗶̂𝗻 𝘁𝗼𝗮𝘁𝗮̆ 𝗮𝗰𝗲𝗮 𝗴𝗿𝗼𝘇𝗮̆𝘃𝗶𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗲 𝘀𝗮̆ „𝗻𝘂-𝘁̦𝗶 𝗳𝗶𝗲 𝘁𝗲𝗮𝗺𝗮̆“.

Victor Cozbuz, în dialog cu Gheorghi Gospodinov. Întreg dialogul poate fi citit în Observator cultural: https://www.observatorcultural.ro/articol/pentru-mine-si-pentru-generatia-mea-poezia-romaneasca-a-fost-una-dintre-lecturile-care-ne-au-dat-curaj-si-incredere/

-----

10/06/2026

#𝐜𝐢𝐭𝐢𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐀𝐍𝐀𝐍𝐒𝐈

❝Deși poveștile celor trei personaje sunt unele ce pot părea familiare, branșarea cititorului la dramele lor se bazează tocmai pe forţa simbolurilor atașate detaliilor aparent banale. Când ajungi să detectezi în sfârșit firul dintre titlu și intimitatea personajelor, ai impresia că ţi se deschise o fereastră precum o revelaţie despre natura umană.❞

Întreaga cronică, aici, cu mulțumiri Adrianei Gionea: https://www.cartifilmepasiuni.ro/2026/06/09/in-ultima-clipa-a-zilei/

----