https://www.facebook.com/108826095651922/

Jurnal de vreme, Bucharest (2026)

01/09/2026

Austria, Wagrain || Italia, Brixen ⛈️⚡️
Feuerwehr Wagrain

01/09/2026

„Picătura rece” poate provoca un dezastru meteorologic în Mediterana. Apa mării depășește 30 de grade
Vara s-a terminat, dar Marea Mediterană păstrează o mare parte din căldura acumulată în lunile de vară. În unele regiuni, temperatura apei depășește 27°...30°C. Această apă foarte caldă favorizează o evaporare intensă și alimentează atmosfera cu cantități importante de umezeală.
Problemele pot apărea atunci când peste această masă de aer cald și umed pătrunde aer rece la altitudine. În anumite configurații atmosferice, aerul rece se poate desprinde de circulația generală și poate rămâne izolat deasupra regiunii. Fenomenul este cunoscut drept „picătura rece”, iar în meteorologie poartă denumirea de DANA -Depresión Aislada en Niveles Altos, adică o depresiune izolată la niveluri înalte ale atmosferei.
Ce înseamnă „picătura rece”?
Termenul poate fi înșelător, deoarece nu este vorba despre o „bulă” de aer rece care cade la sol. Este o zonă de aer rece aflată la altitudine, izolată de circulația atmosferică principală.
Atunci când aerul rece de la altitudine se suprapune peste aerul foarte cald și umed din apropierea Mediteranei, atmosfera devine puternic instabilă. Aerul cald și încărcat cu vapori de apă începe să urce, iar răcirea sa favorizează condensarea rapidă și formarea norilor de furtună.
Dacă umezeala este suficient de mare, iar circulația atmosferică menține norii deasupra aceleiași regiuni, precipitațiile pot deveni extrem de abundente. În doar câteva ore se poate acumula o cantitate foarte mare de apă, ceea ce crește riscul de viituri rapide și inundații.
Fenomenul este întâlnit în special în Peninsula Iberică, unde combinația dintre Mediterana caldă, aerul rece de la altitudine și relieful favorizează astfel de episoade.
Așadar, o „picătură rece” nu produce automat inundații. Este nevoie de o combinație de factori atmosferici favorabili. Însă atunci când aceștia se întâlnesc, o Mediterană foarte caldă poate furniza „combustibilul” necesar pentru dezvoltarea unor sisteme de furtuni extrem de puternice.
Pe scurt: apă foarte caldă + multă umezeală + aer rece la altitudine + atmosferă instabilă = risc crescut de ploi torențiale și inundații rapide.

🌀 A început sezonul furtunilor și al fenomenelor DANA 2026–2027. În Spania sunt deja stabilite numele pentru furtunile și episoadele DANA care ar putea avea un impact major. Este cea de-a zecea campanie de acest tip, menită să atragă atenția publicului asupra fenomenelor meteorologice severe și a riscurilor pe care acestea le pot aduce.

🌀 Pentru Spania și grupul meteorologic din sud-vestul Europei, lista pentru sezonul care începe la 1 septembrie 2026 conține 21 de nume: Adam, Bruna, Charles, Diane, Eric, Flora, Gabriel, Heloise, Igor, Julia, Kevin, Lola, Michel, Nathalie, Oscar, Paola, Rafael, Sandra, Thomas, Vera și Walter (https://www.aemet.es/)

🌀 Evenimentele le-am împărțitt în două categorii: medicane (cicloni mediteraneeni cu caracteristici asemănătoare ciclonilor tropicali) și episoade de ploi torențiale asociate cu DANA/depresiuni mediteraneene, care nu sunt neapărat medicanes.

🌀 Cele mai puternice furtuni care au lovit Mediterana în ultimii ani:

1. Daniel - septembrie 2023

Sistemul s-a format în zona Mării Ionice la începutul lunii septembrie, a afectat Grecia și apoi a traversat Mediterana spre Libia, unde a căpătat caracteristici de medicane. În Grecia, precipitațiile au fost extraordinare: la Zagora, în Tesalia, s-au măsurat 754 mm în 21 de ore, iar în unele zone ploile au depășit 300 mm.
În Libia, Daniel a produs pe 10 septembrie ploi torențiale și inundații catastrofale. La Al-Bayda s-au măsurat 414,1 mm în 24 de ore, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale.
La Derna, situația a fost amplificată dramatic de ruperea unor baraje, ceea ce a transformat ploile extreme într-o inundație devastatoare.

2. Ianos - septembrie 2020 „medicane de manual”
Ianos, care a afectat Grecia în perioada 17–20 septembrie 2020, este deosebit de interesant pentru materialul tău.
Copernicus îl descrie drept un medicane, iar analiza climatică europeană arată că a atins intensitatea unui uragan de categoria 2, cu rafale de până la aproximativ 194 km/h. Într-o zonă din Grecia au fost măsurați aproximativ 644 mm de precipitații.

Mai interesant pentru explicația despre „picătura rece”: formarea lui Ianos a fost legată de pătrunderea unei mase de aer rece la altitudine, care a coborât treptat spre Mediterana. Deasupra apei foarte calde, sistemul s-a intensificat și a căpătat caracteristici tropicale.
Ianos este, probabil, este unul dintre cele mai bune exempl1 pentru a explica mecanismul meteorologic „picătura rece”.

3. Zorbas - septembrie 2018
Un alt caz foarte interesant este Medicane Zorbas, format la sfârșitul lui septembrie 2018.
Sistemul s-a format în Mediterana de Est și s-a deplasat către Grecia, afectând în principal Marea Ionică, Peloponezul și Attica.

Zorbas a avut și impact în Tunisia, Libia, Italia, Grecia și Turcia, ceea ce îl face foarte util dacă vrei să tratezi întreg bazinul mediteranean, nu doar Europa de Sud.

4. Spania - septembrie 2019: DANA și „gota fría”
În perioada 10–15 septembrie 2019, sud-estul Spaniei a fost lovit de un episod excepțional de ploi torențiale asociat cu o depresiune foarte adâncă la altitudine.
AEMET a raportat acumulări de peste 400 l/m², iar în unele puncte din Alicante și Murcia s-au depășit 500 l/m² pe durata episodului. Agenția spaniolă a descris evenimentul drept unul fără precedent în cel puțin un secol în zona Vega Baja del Segura.

Este un exemplu excelent pentru a explica că DANA nu este același lucru cu un medicane. DANA este configurația atmosferică „depresiunea izolată la niveluri înalte” –, în timp ce un medicane este un ciclon mediteranean care poate dobândi caracteristici asemănătoare unui ciclon tropical.

5. Italia - furtuna Vaia, octombrie 2018
Pentru Italia, unul dintre cele mai spectaculoase exemple este Vaia, între 27 și 30 octombrie 2018.
Nu a fost un medicane, ci un ciclon mediteranean foarte puternic, asociat cu ciclogeneză explozivă, precipitații extreme, furtună marină și rafale extrem de puternice.

În unele regiuni din Alpi s-au înregistrat până la aproximativ 500 mm în 48 de ore, iar în trei zile cantitățile au ajuns local la aproape 900 mm. În nord-estul Italiei au fost măsurate rafale de peste 200 km/h.

6. Apollo - octombrie 2021, Italia
În octombrie 2021, ciclonul mediteranean Apollo a afectat Sicilia și sudul Italiei, iar efectele s-au extins și către nordul Africii.
Copernicus îl descria drept un Mediterranean cyclone, cu vânturi de peste 100 km/h în jurul centrului și risc de ploi torențiale în estul Siciliei. Italia a emis atunci alertă roșie pentru regiune.

7. Grecia -Elias, septembrie/octombrie 2023
La doar câteva săptămâni după Daniel, Grecia a fost lovită de furtuna Elias, la sfârșitul lui septembrie și începutul lui octombrie 2023.
Este un caz foarte interesant deoarece anumite regiuni erau deja grav afectate de inundațiile produse de Daniel. În Tesalia, suprafețe foarte mari au rămas inundate chiar și la începutul lui octombrie.

8. Spania - DANA din octombrie 2024
Acesta este probabil cel mai relevant exemplu recent pentru conceptul de „picătură rece”.
Pe 29 octombrie 2024, estul Spaniei, în special regiunea Valencia, a fost lovit de precipitații extreme asociate unei DANA. Copernicus explică faptul că sistemul era o zonă de presiune joasă desprinsă de circulația jet stream-ului, care a evoluat lent deasupra Mediteranei și a atras aer cald și umed către coasta Spaniei.

În Chiva, în apropiere de Valencia, s-a înregistrat cantitatea de precipitații echivalentă cu aproximativ un an de ploaie în numai 8 ore. La nivel național au fost doborâte recorduri pentru cantitățile de precipitații acumulate în 1, 6 și 12 ore. Copernicus indică 184,6 mm în 1 oră, 620,6 mm în 6 ore și 720,4 mm în 12 ore.

De ce septembrie și octombrie pot fi atât de periculoase în Mediterana?
Explicația stă în combinația a trei ingrediente meteorologice:
1. Marea rămâne foarte caldă după vară
* evaporare intensă
* multă umezeală în atmosferă.
2. Aerul rece începe să pătrundă la altitudine
* atmosferă instabilă
* apar condițiile pentru DANA / „picătura rece”.
3. Aerul cald și umed este forțat să urce
* condensare rapidă
* nori convectivi foarte dezvoltați
* ploi torențiale, grindină, furtuni și viituri.

⚠️ Influența El Niño asupra Europei în toamna anuui 2026 - iarna / primăvara 2027
În Europa, influența fenomenului El Niño este mai indirectă decât în alte regiuni ale globului. Unele cercetări și evaluări climatologice indică faptul că fenomenul poate modifica circulația atmosferică la scară largă și poate influența probabilitatea anumitor tipare de vreme în Europa.
Pentru nord-vestul continentului, în anumite configurații, El Niño poate fi asociat cu o probabilitate mai mare pentru condiții mai umede și mai furtunoase în sezonul rece. În același timp, temperaturile din toamnă pot rămâne peste valorile normale în anumite regiuni.
Prin urmare, începutul toamnei vine cu un contrast interesant: pe de o parte, temperaturi încă ridicate și o atmosferă cu caracteristici aproape de vară în sudul și vestul României, iar pe de altă parte, apropierea sezonului favorabil pentru dezvoltarea unor sisteme mediteraneene capabile să producă precipitații abundente.
Totuși, existența unei Mediterane foarte calde sau a unui anumit context climatic nu înseamnă automat apariția unor furtuni extreme. Pentru producerea unui episod sever este nevoie de o configurație atmosferică favorabilă, iar aceasta poate fi identificată cu mai multă precizie doar pe măsură ce evenimentul se apropie.

30/08/2026

Viitură cu viteză de aproape 200 km/h. Se conturează una dintre cele mai grave catastrofe naturale din Himalaya.
Nepalul și Tibetul au fost devastate de viituri rapide, alunecări masive de teren și prăbușiri de gheață și rocă, iar operațiunile de salvare se desfășoară într-o cursă contracronometru.
⚠️ Portul Zhangmu din Tibet rămâne în pericol.
Echipele de salvare se confruntă cu condiții extrem de dificile, după formarea unui nou lac-baraj în apropierea portului. O eventuală rupere a barajului natural ar putea provoca o nouă viitură, astfel că salvatorii sunt nevoiți să lucreze permanent sub amenințarea unor dezastre secundare.
⚠️ Operațiunile de salvare au fost suspendate sau întrerupte pentru câteva ore din cauza riscului crescut din zonă. Imagini recente surprind momentul în care lacul-baraj a început să reverse brusc, determinând personalul de intervenție să se retragă imediat către zone mai sigure.

Dezastrul a început după prăbușirea unei mase de gheață și rocă din Himalaya, eveniment care a declanșat o uriașă undă de viitură pe râurile din zona de frontieră dintre Nepal și Tibet.
⚠️ O nouă analiză indică faptul că unda de viitură a parcurs primii 25 de kilometri ai coborârii sale catastrofale cu o viteză medie de aproximativ 150 km/h, atingând o viteză maximă estimată la 190 km/h în apropierea frontierei Nepal–Tibet.
⚠️ În același timp, au apărut imagini cu o alunecare de teren de proporții uriașe în zona Lantangli Rangfeng, la 7.227 de metri altitudine, pe partea chineză. Potrivit relatărilor, o parte importantă a muntelui s-ar fi prăbușit, iar întreaga vale a fost acoperită de un nor uriaș de praf și resturi.
Imaginile surprind amploarea fenomenului, versanți întregi s-au desprins, iar cantități enorme de rocă, gheață și sedimente au fost antrenate în aval.
⚠️ În Nepal, imagini aeriene surprind distrugerile extinse din apropierea localității Shyafrubensi, de pe râul Bhotekoshi. Viiturile rapide au declanșat alunecări de teren și curgeri masive de debris, afectând infrastructura și comunitățile din zona de frontieră.
Și zona vechii piețe din Trishuli, în apropierea frontierei Nepal-Tibet, a fost lovită de viituri devastatoare.
⚠️ Forța apei a fost uriașă. Bucata de gheață care s-a prăbușit a căzut în gol de la peste 1.200 de metri, iar viitura formată ulterior a atins viteze de peste 100 km/h, depășind pe anumite sectoare 150 km/h. Distanța parcursă de viitură a depășit 70 de kilometri, iar în anumite zone unda de apă și debris a avut o înălțime de aproximativ 10 metri.
⚠️ Dimensiunea tragediei este însă cel mai bine reflectată de bilanțul uman.
În Nepal, autoritățile au raportat 788 de decese și 2.502 persoane dispărute, potrivit celui mai recent bilanț disponibil. În Tibet, autoritățile chineze au raportat alte 16 decese și 546 de persoane dispărute. Astfel, bilanțul cumulat pentru Nepal și Tibet depășește 800 de decese, iar numărul persoanelor dispărute trece de 3.000.
⚠️ Este însă important de precizat că bilanțul se schimbă de la o oră la alta. Echipele de intervenție continuă să ajungă în zone care până acum au fost inaccesibile, iar numărul victimelor și al persoanelor dispărute poate crește pe măsură ce operațiunile de căutare avansează.
În Nepal, salvatorii caută inclusiv persoane despre care se crede că sunt blocate în tunelurile unor proiecte hidroelectrice grav afectate de viituri. Operațiunile sunt extrem de dificile din cauza nivelului ridicat al apelor, a drumurilor distruse, a alunecărilor de teren și a riscului unor noi viituri.
⚠️ Una dintre cele mai mari temeri ale autorităților este că tragedia s-ar putea transforma într-o succesiune de dezastre.
Lacurile-baraj formate în urma alunecărilor de teren acumulează cantități importante de apă. Dacă unul dintre aceste baraje naturale se rupe, o nouă undă de viitură s-ar putea propaga rapid în aval, punând în pericol atât populația, cât și echipele de salvare.
De altfel, autoritățile nepaleze au emis noi avertizări privind creșterea nivelului râului Bhotekoshi și le-au cerut salvatorilor și populației din zonele afectate să manifeste o precauție extremă.
Salvatorii caută supraviețuitori printre tone de noroi și resturi, în timp ce în amonte se menține amenințarea unor noi alunecări și a ruperii lacurilor-baraj.
Nepalul și Tibetul traversează astfel una dintre cele mai dramatice crize naturale din ultimii ani, iar amploarea reală a dezastrului va putea fi cunoscută abia după ce echipele de intervenție vor reuși să ajungă în toate zonele afectate.

27/08/2026

Dezastru climatic la granița Nepal-Tibet (China), cauzat de prăbușirea unei porțiuni de ghețar, urmată de o avalanșă de gheață și rocă, apoi de o viitură extrem de rapidă.

⚠️ Care au fost cauzele?
1. Prăbușirea ghețarului – factorul declanșator
O parte a unui ghețar din zona înaltă a Himalayei s-a desprins și s-a prăbușit în vale. Masa uriașă de gheață, rocă și sedimente a ajuns în cursul de apă și a generat un val extrem de puternic.
2 De ce s-a prăbușit ghețarul?
Specialiștii iau în calcul încălzirea accentuată a regiunii Himalaya și topirea accelerată a gheții, factori care pot destabiliza ghețarii și versanții de mare altitudine. Pe măsură ce ghețarii se subțiază și se fragmentează, versanții și fronturile glaciare pot deveni mai instabile.
3. Relieful extrem de abrupt
Zona Nepal-Tibet are văi foarte înguste și versanți extrem de abrupți. Când o cantitate mare de gheață și rocă ajunge într-o astfel de vale, energia se concentrează și masa de apă și sedimente poate coborî cu o viteză uriașă.
4. Blocarea și apoi ruperea cursului de apă
Avalanșa/debrisul a putut bloca temporar râul, acumulând apă în amonte. Ruperea acestei bariere naturale poate transforma evenimentul într-o viitură de tip „flash flood”, cu un front de apă, noroi, gheață și pietre care înaintează extrem de rapid.
Practic, lanțul evenimentelor a fost:
încălzire + instabilitate glaciară - prăbușire de ghețar - avalanșă de gheață și rocă - blocarea/perturbarea râului - viitură bruscă - val de apă, noroi și bolovani în aval.
Este importantă această diferență: nu pare să fi fost o simplă avalanșă de zăpadă, ci un eveniment glaciar complex, care a declanșat o viitură catastrofală. Investigațiile sunt încă în desfășurare, iar mecanismul exact al prăbușirii ghețarului este analizat.
⚠️ Prăbușirea ghețarului a generat semnalul seismic
O avalanșă uriașă de gheață și rocă a declanșat miercuri, în Himalaya, o viitură devastatoare în zona de graniță dintre Nepal și Tibet. Inițial, autoritățile au luat în calcul producerea unui cutremur de aproximativ 4,4–5,2, care ar fi putut destabiliza versantul și ghețarul.
Analizele ulterioare ale US Geological Survey (USGS) au schimbat însă această ipoteză. Semnalul seismic înregistrat, echivalent cu o magnitudine de 5,2, nu a fost provocat de un cutremur tectonic, ci chiar de prăbușirea ghețarului și deplasarea masivă de gheață, rocă și sedimente.
Imaginile satelitare indică faptul că o porțiune importantă din partea inferioară a ghețarului s-a desprins și a coborât aproximativ 1.200 de metri, antrenând în aval roci și sedimente. Masa de gheață și rocă a ajuns în râul Lhende, blocând temporar cursul de apă. Ruperea acestei bariere naturale a generat apoi o viitură extrem de rapidă, cu apă, noroi, gheață și bolovani, care s-a propagat spre Nepal și Tibet.

⚠️ Studiile științifice raportează aproximativ 24.440 de lacuri glaciare în Himalaya, dintre care jumătate sunt lacuri supraglaciare (lacuri situate la suprafața unui ghețar). Numai Nepalul deține peste 2.000 de lacuri glaciare. Un studiu recent a constatat că 207 de lacuri glaciare prezintă un risc foarte ridicat și 345 un risc ridicat.
Temperaturile din zona prăbușirii ghețarului au crescut cu aproximativ 2 ori mai mult decât rata medie de încălzire globală., aproximativ 13°C din 1940. Deși avem nevoie de investigații suplimentare asupra acestui eveniment particular, este clar că ghețarii din întreaga lume devin mai puțin stabili. Un nou studiu din 2026 asupra unui ghețar din apropiere a constatat că rata de pierdere a suprafeței glaciare a crescut de peste 4 ori, de la aproximativ 0,11%/an înainte de 1964 la 0,49%/an în perioada 1964-2023, cu o accelerare suplimentară după 2000.

⚠️ Astfel de fenomene extreme ar putea deveni tot mai frecvente și în viitor, pe fondul tendinței ascendente a încălzirii climatice, care favorizează instabilitatea ghețarilor și crește riscul producerii unor avalanșe și viituri rapide.

20/08/2026

🌪️ Europa, împărțită între furtuni puternice în vest și centru și un nou val de caniculă în est și sud-est. 🌡️
Continentul se confruntă cu o vreme extremă, cu furtuni puternice în vestul și centrul continentului, în timp ce în est și sud-est temperaturile se mențin deosebit de ridicate, iar un nou val de caniculă afectează mai multe regiuni.

În sudul, vestul și centrul Europei, ploile vor fi și sub formă de averse, însoțite de descărcări electrice, intensificări ale vântului, care pot lua aspect de vijelie, și izolat grindină. Pe alocuri, cantitățile de apă pot ajunge la 20–30 de litri pe metru pătrat.

Vântul va prezenta intensificări în zonele afectate de averse, dar și în partea de răsărit a continentului. Temperaturile vor scădea ușor față de ziua precedentă în regiunile central-vestice, în timp ce în rest nu sunt așteptate schimbări semnificative. Valorile termice se vor menține însă deosebit de ridicate în sudul, estul și sud-estul Europei.

Situația este deosebit de severă în Germania, unde au fost emise avertizări de cod roșu pentru furtuni și vijelii, în timp ce Cehia, sudul Poloniei, nordul Italiei, Slovenia, nordul Spaniei și sudul Germaniei se află sub cod portocaliu pentru fenomene meteorologice extreme.

În Serbia și Ungaria, temperaturile foarte ridicate au determinat emiterea unor avertizări de cod roșu de caniculă.

Foto din Germania, Solms-Oberndorf || Bannberscheid - Westerwaldkreis

07/08/2026

Europa se pregătește pentru al cincilea val de caniculă.
🌡️ Prognozele indică posibilitatea formării unui nou dom de căldură deasupra Europei de Vest începând cu 9 august, acesta urmând să atingă intensitatea maximă în perioada 11–14 august. Spre finalul săptămânii, masa de aer foarte cald s-ar putea extinde către Europa Centrală și, parțial, către nordul continentului.
🌡️ Cele mai ridicate temperaturi sunt estimate în Spania, Portugalia și Franța, unde maximele ar putea ajunge la 38...42°C, iar local chiar să depășească aceste valori. În Regatul Unit, sudul Angliei și zona Londrei ar putea înregistra 32...37°C, temperaturi neobișnuit de ridicate pentru această regiune.
🌡️ Ulterior, valul de căldură ar urma să cuprindă Germania, Elveția, țările Benelux, Polonia, Cehia, Austria, Ungaria și vestul României, unde sunt prognozate temperaturi de 33...38°C. Chiar și în sudul Scandinaviei sunt posibile maxime de 25...30°C, considerate ridicate pentru această zonă.
🔴 În același timp, riscul de incendii de vegetație rămâne foarte ridicat în Spania, Portugalia și sud-vestul Franței, regiuni afectate deja de episoade recente de caniculă și incendii extinse.

🌡️ În vara anului 2026, Europa a traversat o succesiune de episoade de caniculă:
🌡️ Primul val s-a manifestat în perioada 24 mai - începutul lunii iunie, fiind unul neobișnuit de timpuriu și aducând temperaturi cu 10...15°C peste normal în numeroase state din vestul și centrul Europei.
🌡️ Al doilea val de caniculă a început în 17 iunie și s-a desfășurat până la sfârșitul lunii iunie, afectând Spania, Portugalia, Franța, Regatul Unit, Germania, Belgia și alte țări din vestul Europei. Acesta a fost considerat mai intens decât primul și a determinat emiterea unor alerte meteorologice extinse.
🌡️ Al treilea val s-a produs în prima jumătate a lunii iulie, extinzându-se apoi spre sudul și estul continentului, cu temperaturi care au depășit frecvent 40°C în Spania, Italia și Balcani.
🌡️ Al patrulea val de caniculă a început la sfârșitul lunii iulie și s-a extins în primele zile ale lunii august, fiind alimentat de o masă de aer foarte cald provenită din nordul Africii. Meteorologii au avertizat că acest episod ar putea deveni unul dintre cele mai persistente și intense din ultimii ani.
🌡️ Valurile de căldură din 2026 au rescris recordurile climatice în mai multe țări europene. Cele mai importante noi recorduri absolute sunt:
🇨🇿 Cehia 🌡️ 41,9°C, nou record național absolut.
🇩🇪 Germania 🌡️ 41,8°C, nou record național absolut.
🇵🇱 Polonia 🌡️ 40,5°C, nou record național absolut.
🇩🇰 Danemarca 🌡️ 37,0°C, nou record național absolut.
🇸🇰 Slovacia 🌡️ 42,2°C, nou record național absolut (6 august 2026).
🇦🇹 Austria 🌡️ 41,2°C, nou record național absolut (5 august 2026).
În alte state au fost depășite recordurile lunii iunie, fără a fi depășite recordurile absolute istorice. De exemplu, Franța a atins 43,8°C, Olanda 39,4°C, Ungaria 40,7°C, Elveția 39,0°C, iar Regatul Unit 37,7°C, însă recordurile lor absolute naționale au rămas în vigoare.
.eu

05/08/2026

Temperaturi de peste 41°C atinse pentru prima dată. Recorduri absolute în Europa⚠️
Data de 4 august 2026 va rămâne una dintre cele mai remarcabile din climatologia europeană. Un val de căldură de o intensitate excepțională a provocat mii de recorduri de temperatură, atât la valorile maxime, cât și la cele minime, într-o mare parte a continentului.
⚠️ Germania, Elveția, Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Slovenia, Croația, Ungaria, Ucraina, Belarus, România și Serbia s-au confruntat cu temperaturi extreme, iar în numeroase regiuni s-au depășit 40°C.

🇦🇹 Austria a înregistrat cea mai fierbinte zi din istoria observațiilor meteorologice. Pentru prima dată, 10 stații meteorologice au depășit pragul de 40°C, iar noul record național este:

41,0°C – Vienna Stammersdorf (nou record absolut al Austriei)

Alte valori remarcabile:

40,7°C – Langenlebarn
40,6°C – St. Pölten
40,4°C – Bad Deutsch-Altenburg
40,4°C – Vienna Inner City
40,2°C – Krems
40,2°C – Langenlois
40,1°C – Wieselburg
40,0°C – Gars am Kamp

🇨🇿 Cehia
41,5°C la Plzeň-Bolevec – nou record național absolut.
40,6°C la Doksany – cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în luna august în Cehia.
27,9°C la Bystřice pod Hostýnem – cea mai ridicată temperatură minimă din istoria țării.

🇸🇰 Slovacia
40,8°C la Bratislava-Koliba și Kráľová pri Senci – nou record național pentru luna august, la doar 0,2°C de recordul absolut al țării.
27,5°C la Plavecký Peter – cea mai ridicată temperatură minimă înregistrată vreodată în Slovacia.

🇭🇺 Ungaria
41,1°C la Budakalász, la doar 0,6°C de recordul național al lunii august.
Au fost stabilite numeroase recorduri lunare, printre care:
39,7°C – Tat
39,4°C – Szeged
39,3°C – Eger
39,1°C – Miskolc
39,1°C – Paks
38,6°C – Záhony

🇵🇱 Polonia
Mai multe stații au stabilit recorduri absolute:
37,5°C – Kłodzko (record absolut)
37,5°C – Rzeszów
36,7°C – Przemyśl (record absolut)
36,1°C – Jelenia Góra
35,1°C – Krosno
34,1°C – Lesko

🇩🇪 Germania a înregistrat un nou val de recorduri atât la temperaturile maxime, cât și la cele minime. Temperaturile au urcat până la 39,4°C, iar numeroase stații au consemnat cele mai calde zile și cele mai calde nopți pentru începutul lunii august.

🇷🇴 România
Valul de căldură continuă să rescrie statisticile meteorologice și în România.
🔴 4 august 2026 – Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a înregistrat 12 recorduri de temperatură maximă pentru această dată calendaristică. Valorile excepțional de ridicate confirmă intensitatea valului de căldură și marchează unul dintre cele mai fierbinți începuturi de august din istoria observațiilor meteorologice în mai multe regiuni ale țării.

🌙 5 august 2026 – Dimineața a adus alte 7 recorduri de temperatură minimă pentru această dată calendaristică, stabilite la stații meteorologice din vestul României. A fost cea mai caldă dimineață de 5 august de la începutul observațiilor în aceste locații.

Cele mai ridicate temperaturi minime înregistrate:

🌡️ 27,3°C – Dumbrăvița de Codru (Bihor)
🌡️ 26,8°C – Șiria (Arad)
🌡️ 25,1°C – Cotnari (Iași)
🌡️ 24,6°C – Oravița (Caraș-Severin)

Recordurile termice continuă să fie doborâte pentru a cincea zi consecutiv, în timp ce avertizările de caniculă rămân în vigoare pentru o mare parte a țării. Atât maximele diurne, cât și minimele nocturne evidențiază caracterul excepțional al valului de căldură care afectează România și mare parte din Europa.

Valul de căldură din primele zile ale lunii august 2026 reprezintă unul dintre cele mai extinse și intense episoade de temperaturi extreme observate în Europa în perioada modernă a măsurătorilor. În numeroase țări au fost doborâte simultan recorduri de temperatură maximă, de temperatură minimă și recorduri lunare, confirmând caracterul excepțional al acestui eveniment meteorologic.
.eu

04/08/2026

Cursul Dunării, afectat de caniculă, recorduri termice și secetă în Europa 🔴🌊
🌡️ Al patrulea val de căldură al verii aduce temperaturi fără precedent în numeroase țări europene. Doar în cursul zilei de 3 august au fost doborâte zeci de recorduri lunare și absolute de temperatură.

🇦🇹 Austria – Estul țării a devenit epicentrul caniculei europene. La Viena – Stammersdorf s-au înregistrat 40,1°C, un nou record absolut al stației, în timp ce Tulln a atins 40,0°C, de asemenea un record istoric. Au fost stabilite 54 de recorduri de temperatură, multe dintre ele absolute, inclusiv la Seibersdorf (38,9°C) și Gumpoldskirchen (38,5°C). Meteorologii avertizează că temperaturile ar putea depăși 41°C, amenințând chiar recordul național al Austriei.
⚠️ Austria trăiește o vară cu adevărat excepțională din punct de vedere climatologic. Pentru prima dată temperatura de 40°C a fost atinsă în toate cele trei luni de vară.

🇸🇰 Slovacia – Capitala Bratislava a atins 39,9°C, stabilind un nou record absolut. La Hurbanovo s-au înregistrat 39,8°C, un nou record pentru luna august, iar alte recorduri lunare au fost stabilite la Mochovce (39,7°C), Prievidza (38,8°C) și Milhostov (37,6°C).

🇨🇿 Cehia – Stația Strážnice a înregistrat 39,9°C, cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în regiunile istorice Moravia și Silezia Cehă, depășind recordul din 8 august 2013. Alte recorduri lunare au fost consemnate la Prostějov (37,6°C) și České Budějovice (37,2°C).

🇱🇮 Liechtenstein – La Balzers s-au înregistrat 38,5°C, cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în istoria Principatului, depășind recordul stabilit cu doar câteva zile înainte.

🇩🇪🇫🇷 Germania și Franța – Cele două țări au raportat împreună 31 de recorduri lunare de temperatură, iar valorile maxime s-au apropiat sau au depășit 40°C în mai multe regiuni.

🇭🇺 Ungaria – A fost una dintre cele mai fierbinți zile din istoria măsurătorilor meteorologice. La Budapesta (Újpest) s-au înregistrat 39,6°C, un nou record pentru această dată. La nivel național, temperatura a atins 40,1°C la Dabas, Kisszállás și Soltvadkert, egalând recordul absolut al Ungariei stabilit în 2017. Temperatura medie la nivelul Ungariei s-a situat în jurul valorii de 37,7°C, confirmând caracterul excepțional al acestui episod de caniculă. Chiar și în cea mai răcoroasă zonă a țării, Kékestető, cea mai înaltă altitudine din Ungaria, temperatura maximă a urcat până la 29,9°C, o valoare neobișnuit de ridicată pentru această regiune.

🇷🇴 România – Valul de caniculă a adus 16 recorduri zilnice ale temperaturii maxime. La aceste stații meteorologice, 3 august 2026 a devenit cea mai călduroasă zi de 3 august din întreaga perioadă de observații, temperaturile maxime înregistrate reprezentând cele mai ridicate valori măsurate vreodată pentru această dată calendaristică.

Europa traversează unul dintre cele mai severe episoade de caniculă și secetă din ultimele decenii, iar temperaturile extreme continuă să rescrie statisticile climatice în numeroase țări.

⚠️ Conform celor mai recente date ale Observatorului European pentru Secetă, cele mai afectate regiuni se întind din vestul până în centrul continentului, unde suprafețe foarte mari se află în stare de avertizare și alertă.
⚠️ Cele mai afectate țări sunt Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos, Elveția, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Serbia și Republica Moldova, la care se adaugă zone extinse din nordul Italiei și vestul Ucrainei. În multe dintre aceste regiuni, vestul și centrul Europei se confruntă deja cu al patrulea val de caniculă al verii, ceea ce accelerează evaporarea și agravează deficitul de apă din sol.
⚠️ În numeroase zone, cantitățile de precipitații din ultimele două luni nu au depășit 50 l/mp, mult sub necesarul sezonier. Deficitul pluviometric prelungit, asociat cu temperaturile extreme, a condus la o degradare accentuată a rezervei de apă din sol și la extinderea rapidă a secetei agricole și hidrologice.
⚠️ Situația este deosebit de îngrijorătoare în bazinul hidrografic al Dunării, unde lipsa precipitațiilor afectează atât fluviul, cât și principalii săi afluenți. În numeroase sectoare sunt înregistrate debite istorice sau apropiate de minimele istorice, cu efecte asupra navigației, producției de energie hidroelectrică, alimentării cu apă și ecosistemelor acvatice.
⚠️ Dacă vremea va rămâne dominată de temperaturi foarte ridicate și precipitațiile vor continua să fie reduse, există un risc ridicat ca seceta să se intensifice și să se extindă în următoarele săptămâni, cu impact major asupra agriculturii, resurselor de apă și economiei din cea mai mare parte a Europei.
.eu

Jurnal de vreme

01/09/2026

01/09/2026

30/08/2026

27/08/2026

20/08/2026

07/08/2026

05/08/2026

04/08/2026

Address

Website

Alerts

Contact The Business

Shortcuts

Share

Category

Listing takedown request