Radio România Cultural

18/12/2025

🎙️ Într-o ediție specială, Orașul vorbește la RRC ajunge chiar în inima Oradei, în 𝐂𝐚𝐬𝐚 𝐃𝐚𝐫𝐯𝐚𝐬-𝐋𝐚 𝐑𝐨𝐜𝐡𝐞, una dintre cele mai valoroase clădiri Art Nouveau din România, redeschisă recent ca muzeu.

➡️ Daria Ghiu îl are ca invitat pe 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐂𝐡𝐢𝐫𝐚, director general Visit Oradea și Oradea Heritage, instituțiile care coordonează promovarea turismului și protejarea patrimoniului local.

🖼️ Dialogul este dedicat transformării Oradei într-o destinație urbană de referință: de la restaurarea responsabilă a clădirilor istorice și apariția unor muzee noi, până la integrarea artei contemporane și creșterea atractivității orașului pentru turiștii din țară și din străinătate.

Într-o ediție specială, Orașul vorbește ajunge chiar în inima Oradei, în Casa Darvas-La Roche, una dintre cele mai valoroase clădiri Art Nouve

17/12/2025

💬 Știți care este cea mai dulce substanță cunoscută?

Lugdunamul, „de 250.000 de ori mai dulce decât zahărul.”

🤔 De ce „zboară” dopul de la sticla de șampanie și de ce „strălucesc” unele bomboane?

🤔 Ce legătură este între apa carbogazoasă, șampania, dropsurile și merele cerate?

🔬 Mai mult decât am crede! Dan C. Vodnar, inițiatorul proiectului Știință cu sare și piper, explică aceste fenomene și legătura lor surprinzătoare.

De ce „zboară” dopul de la sticla de șampanie și de ce „strălucesc” unele bomboane? Ce legătură este între apa carbogazoasă, șa

17/12/2025

Ordinul Arhitecților din România a desemnat 𝐀𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐙𝐞𝐩𝐩𝐞𝐥𝐢𝐧 câștigătoarea programului curatorial pilot al Muzeului de Arhitectură – MUZA, prima instituție dedicată arhitecturii din țară.

➡️ Proiectul, pentru perioada 2026–2029, propune un muzeu fără clădire, cu vocație publică puternică, mobil și interdisciplinar, care abordează teme actuale și resurse insuficient explorate ale culturii arhitecturale, marcând un pas important în definirea identității muzeului și în promovarea dialogului între profesioniști, comunități și patrimoniul construit.

🎙️În dialog cu Daria Ghiu la Orașul vorbește la RRC, 𝐂𝐨𝐬𝐦𝐢𝐧𝐚 𝐆𝐨𝐚𝐠𝐞𝐚, arhitectă și curatoare, și 𝐒̦𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧 𝐁𝐚̂𝐥𝐢𝐜𝐢, președintele Ordinului Arhitecților din România, au prezentat conceptele inovatoare ale muzeului, abordarea interdisciplinară și modul în care arhitectura poate fi un agent activ de schimbare în societate.

Ordinul Arhitecților din România a desemnat Asociația Zeppelin câștigătoarea programului curatorial pilot al Muzeului de Arhitectură – MUZA, p

17/12/2025

Istoricul și jurnalistul francez 𝐓𝐡𝐢𝐞𝐫𝐫𝐲 𝐖𝐨𝐥𝐭𝐨𝐧, unul dintre cei mai importanți cercetători ai comunismului, revine în România pentru o serie de întâlniri publice dedicate confruntării cu trecutul.

Autor al unei Istorii mondiale a comunismului și al volumului 𝐼̂𝑛𝑡𝑜𝑎𝑟𝑐𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑣𝑟𝑒𝑚𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑏𝑎𝑟𝑏𝑎𝑟𝑒. 𝐷𝑒 𝑙𝑎 𝑢𝑛 𝑟𝑎̆𝑧𝑏𝑜𝑖 𝑙𝑎 𝑎𝑙𝑡𝑢𝑙, 𝐓𝐡𝐢𝐞𝐫𝐫𝐲 𝐖𝐨𝐥𝐭𝐨𝐧 discută, într-un interviu realizat de 𝐀𝐧𝐜𝐚 𝐌𝐚𝐭𝐞𝐞𝐬𝐜𝐮 pentru 𝐆𝐏𝐒 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥, despre fragilitatea democrației românești, despre consecințele Revoluției din 1989 și despre tentația regimurilor iliberale în Europa de astăzi.

Istoricul și jurnalistul francez Thierry Wolton, unul dintre cei mai importanți cercetători ai comunismului, revine în România pentru o serie de &icir

17/12/2025

🎙️ Pe 18 și 19 decembrie, „Orașul vorbește” în direct de la Oradea

📍 Edițiile speciale Orașul vorbește vor aduce în prim-plan teme esențiale pentru identitatea orașului și a regiunii: patrimoniul Art Nouveau și reabilitarea arhitecturală, viața culturală contemporană, memoria represiunii comuniste din județul Bihor, precum și potențialul turistic și natural al zonei.

🔗 Detalii în link-ul din comentarii:

16/12/2025

S-au împlinit 𝟏𝟎 𝐚𝐧𝐢 de la istoricul Acord de la Paris privind schimbările climatice.

🔸 Ce s-a întâmplat în această perioadă, în ce măsură statele semnatare au respectat prevederile acordului, cm s-a schimbat în 10 ani situaţia climatică la nivel global?

🎙️ Am întrebat-o pe activista de mediu Ana-Maria Paladus, vicepreședinta asociației REPER21.

💬 𝐀𝐧𝐚-𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐏𝐚̆𝐥𝐚̆𝐝𝐮𝐬̦: „S-au întâmplat lucruri, aș începe cu cele relativ pozitive. Acordul de la Paris a presupus ca statele care au semnat acest angajament să publice periodic Contribuții Naționale Determinate, prin care arată ce eforturi fac la nivel național pentru a se menține în această țintă de 1,5 respectiv 2 grade Celsius. Și recent au fost publicate ultimele, în luna noiembrie, pentru COP30, care tocmai s-a terminat în Brazilia. Partea mai puțin bună este că suntem în continuare pe o traiectorie de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră. (...)”

S-au împlinit 10 ani de la istoricul Acord de la Paris privind schimbările climatice. Ce s-a întâmplat în această perioadă, în

16/12/2025

Indiferent de orașele în care a locuit, de țările pe care le-a vizitat și în care și-a expus arta, 𝐒𝐢𝐛𝐢𝐮𝐥 va rămâne pentru artistul 𝐃𝐚𝐧 𝐏𝐞𝐫𝐣𝐨𝐯𝐬𝐜𝐡𝐢 întotdeauna primul acasă.

Este locul în care s-a născut și în care a copilărit, din care a fost plecat vreme de 20 de ani și în care s-a reîntors, reușind să adune acolo un patrimoniu artistic excepțional, care mărturisește că va rămâne orașului Sibiu.

Perjovschi Dan merge pe jos și cu bicicleta pe străzile din oraș, mai ales pe cele vechi, pe care le cunoaște cel mai bine de când era copil. Recunoaște că multe locuri le-a uitat, iar pe altele le descoperă chiar și acum după atât de mulți ani de trăit în el. Este cetățean de onoare al Sibiului, titlu pe care spune ca l-a acceptat doar pentru a accentua statutul artistului în mentalul colectiv.

„Mie îmi place foarte mult Sibiul, dar l-aș zgâlțâi un pic să se trezească. (...) Sibiul este un oraș vechi, medieval, adus la zi, scos din gri și colorat, dar îi mai trebuie niște curaj să vadă în viitor”.

Indiferent de orașele în care a locuit, de țările pe care le-a vizitat și în care și-a expus arta, Sibiul va rămâne pentru artistul Dan Perjo

16/12/2025

Sidonia Călin a ilustrat peste 20 de cărți pentru copii, iar anul acesta a acceptat provocarea de a da formă, culoare și o nouă înfățișare personajelor din celebra „Poveste de Crăciun” de Charles Dickens, apărută într-o traducere nouă semnată de Diana Geacăr, la Editura Paralela 45.

Sidonia Călin este absolventă a Universității Naționale de Artă din București, secția Metal, și a fost bursieră la Haute École des Arts din Strasbourg, Franța, secția Artă-obiect. În 2025, manualul de Educație plastică pentru clasa a VIII-a, creat de ea împreună cu Oana-Mari Solomon, a câștigat licitația organizată de Ministerul Educației și Cercetării.

Cum a fost întâlnirea cu această poveste celebră la maturitate, cm a fost să îl imagineze pe Scrooge în diferitele etape ale transformării sale, ce rol au de fapt ilustrațiile într-o carte și cm arată laboratorul artistei, aflăm din interviul realizat cu Sidonia Călin de Anamaria Spătaru.

SIDONIA CĂLIN este absolventă a Universității Naționale de Artă din București, secția Metal, și a fost bursieră la Haute École des Arts din Strasbou

15/12/2025

Un oraș care nu te lasă să pleci, o literatură care se scrie ca o luptă și un roman despre iubire, violență și supraviețuire în anii ’80 –acestea sunt câteva dintre temele dialogului cu scriitorul 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐂𝐡𝐢𝐫𝐜𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮, invitat în studio cu prilejul lansării celui mai recent roman al său, 𝐶𝑎𝑓𝑡𝑢𝑙, apărut în colecția n’autor a editurii NEMIRA.

Definit chiar pe copertă drept „un roman de dragoste cu invective în plin comunism”, 𝐶𝑎𝑓𝑡𝑢𝑙 plasează cititorul în 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐚𝐧𝐢 ’𝟖𝟎 – un oraș întunecat, friguros și tăcut, marcat de lipsuri, dar străbătut de energii subterane, muzică și forme de evadare.

Așa cm povestește autorul, „nu era un București fain. Era un București în care nu era lumină. Era un București în care era frig. […] Era un oraș în care mai mult se tăcea”.

Cartierul Titan, muncile agricole obligatorii din Bărăgan, studenția militarizată și viața trăită la limită devin reperele unei topografii afective în care memoria personală se împletește cu istoria recentă.

Bucureștiul nu funcționează aici doar ca decor, ci ca personaj central, un spațiu care modelează destine și imaginar.

„Mie îmi place orașul foarte mult. […] E greu să te plimbi pe străzile astea și să nu capeți o dragoste față de orașul ăsta, pe care, altminteri, trebuie să-l înjurăm”, spune 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐂𝐡𝐢𝐫𝐜𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮.

Un oraș care nu te lasă să pleci, o literatură care se scrie ca o luptă și un roman despre iubire, violență și supraviețuire în anii ’80 &ndash

15/12/2025

Orașul vorbește la RRC cu Monica Jitariuc despre un subiect aparent simplu – 𝐜𝐚𝐝𝐨𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 – și oportunitățile pe care mediul digital le aduce în această zonă.

🔸 Ce înseamnă, de fapt, un cadou bine ales?

🔸 Cum arată generozitatea în epoca platformelor și notificărilor?

🔸 Și cm putem folosi tehnologia pentru a crea legături reale, nu doar gesturi automate?

„În culturile tradiționale, cadoul nu era opțional. Când refuzi un cadou, e aproape un act ostil. Există un antropolog, Marcel Mauss, care a studiat aproape obsesiv ideea asta de dar și spunea că un cadou vine cu trei obligații: să-l accepti, să-l folosești și să-l întorci. E ca un fel de contract social, mascat în panglică.”

În prezent, însă, gestul aparent simplu se complică. Trăim un fenomen numit 𝐠𝐢𝐟𝐭 𝐚𝐧𝐱𝐢𝐞𝐭𝐲, adică teama de a nu greși cadoul. Iar presiunea aceasta ne face adesea să supraestimăm surpriza și să subestimăm nevoia reală a destinatarului.

„Creierul tratează cadoul ca pe un test al relației. Dacă greșești, nu ai greșit numai obiectul, ai greșit relația.”

Cadourile digitale pot crea conexiuni reale atunci când sunt construite pe memorie, timp și intenție, așa cm subliniază Monica Jitariuc. De la 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐢, 𝐦𝐞𝐬𝐚𝐣𝐞 𝐚𝐮𝐝𝐢𝐨 𝐬𝐚𝐮 𝐚𝐛𝐨𝐧𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐞, până la gesturi de generozitate colectivă precum Giving Tuesday sau platforme de donații, 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐮𝐧 𝐦𝐢𝐣𝐥𝐨𝐜 𝐝𝐞 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐩𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐬𝐨𝐥𝐢𝐝𝐚𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞.

Radio România Cultural Secțiuni Produs de Radio România Monica Jitariuc: „Cel mai important cadou pe care ni-l putem face este timp, liniște și un pic de iubire” Monica Jitariuc: „Cel mai important cadou pe care ni-l putem face este timp, liniște și un pic de iubire” 15 Decembrie 2025...

15/12/2025

🎙️ Într-un moment în care reforma educației este din nou în centrul atenției publice, Claudiu Turcuș – profesor și critic literar – vorbește despre miza reală a noii programe de Limba și Literatura Română pentru liceu.

Invitat în emisiunea GPS Cultural realizată de Luana Pleșea, el explică de ce actuala propunere de programă riscă să împingă sistemul educațional înapoi în timp și ce alternative avem pentru a construi un curriculum relevant pentru elevii secolului XXI.

🔗 Interviul în link-ul din comentarii:

12/12/2025

Într-un moment în care reforma educației este din nou în centrul atenției publice, Claudiu Turcus – profesor și critic literar – vorbește despre miza reală a noii programe de Limba și Literatura Română pentru liceu.

Invitat în emisiunea 𝐆𝐏𝐒 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 realizată de 𝐋𝐮𝐚𝐧𝐚 𝐏𝐥𝐞𝐬̦𝐞𝐚, el explică de ce actuala propunere de programă riscă să împingă sistemul educațional înapoi în timp și ce alternative avem pentru a construi un curriculum relevant pentru elevii secolului XXI.

„Nu ne putem întoarce la o programă școlară din anii ‘70-’80. Nu ne putem întoarce la o programă de limba și literatura română care să revină la comentarii literare învățate pe de rost. Avem nevoie de o programă care să ancoreze studiul limbii și literaturii române într-un prezent imediat. Elevul de astăzi este obișnuit să gândească foarte critic. Are nevoie de repere și de explicații precise care să-l lămurească și să-l ajute să înțeleagă de ce învață ceva.”

Într-un moment în care reforma educației este din nou în centrul atenției publice, Claudiu Turcuș – profesor și critic literar – vo